4,332 matches
-
a-i tiraniza, de a le fi ostil, a-i pedepsi, manifestând aroganță și brutalitate, intimidându-i în permanență. Îi consideră pe toți ceilalți - printr-un mecanism psihologic de proiecție - ca răi și răuvoitori. Atitudinea față de toți este cea de ostilitate, imaginându-și că aceștia ar vrea să-1 persecute, să-1 intimideze, să-l distrugă. E frecvent prezent un sentiment de grandoare. Se manifestă fanatic. Maniera în care MILLON își prezintă subtipurile atrage atenția asupra faptului că o caracterizare generică a psihopatiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
normalitate și psihopatie există un continuum. BLACKBURN (1959Ă a studiat infractorii gravi, care au tulburări de personalitate și se află în detenție specială. El a aplicat modelul circumplexului interpersonal, ce are ca axe ortogonale dominația versus dependența și cooperarea versus ostilitatea. Prin cercetări personale efectuate cu un instrument de investigare propriu, găsește că marea majoritate a cazuisticii sale se plasează în cadranul dintre dominare și ostilitate, în zona atitudinii coercitive - pe axa coercitiv-compliantă. Autorul subliniază faptul că psihopatia e interpretabilă dimensional
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aplicat modelul circumplexului interpersonal, ce are ca axe ortogonale dominația versus dependența și cooperarea versus ostilitatea. Prin cercetări personale efectuate cu un instrument de investigare propriu, găsește că marea majoritate a cazuisticii sale se plasează în cadranul dintre dominare și ostilitate, în zona atitudinii coercitive - pe axa coercitiv-compliantă. Autorul subliniază faptul că psihopatia e interpretabilă dimensional, inclusiv prin FFM. CLONINGER (2005Ă în cadrul sistemului său dimensional temperamental-caracterial de interpretare a personalității normale și patologice prin 7 factori -prin intermediul instrumentului TCI - evaluează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al romanului de substanță autobiografică De-a curmezișul (1935). Cu pumnii încleștați și fălcile strânse, înjurând cu năduf și înfuriindu-se întruna, ambițiosul acesta inadaptabil nu e un rebel fără cauză. Nemulțumirile, manifestate cu o brutală franchețe, au ca resort ostilitatea proletară împotriva celor ajunși, dar și voința trufașă de a răzbi într-o societate ale cărei legi le desfide. Ingrat și egoist, bădăran și gâlcevitor, el parcurge un șir de experiențe fără cine știe ce relevanță psihologică. Nici o tresărire mai profundă în
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
parte din acest comitet din decembrie 1874 până în 1876. Este foarte probabil ca după 1876 conducătorul de fapt al periodicului să fi fost G.Dem. Teodorescu. În tot acest timp G. afișează o orientare politică anticonservatoare și manifestă o continuă ostilitate față de dinastia străină. Totodată, are o conduită literară bine precizată, combătând impostura și falsa modernitate, spiritul de imitație, lipsa de originalitate și aspectele negative ale vieții literare autohtone. Cei mai mulți colaboratori se ascund sub pseudonime, unele încă neidentificate. Dintre ei, constanți
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași, luminând fie amarul singurătății, ca în romanul Orașul dărâmaților (rămas în pagini de revistă), fie vreun suflet candid rănit de
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
și cunoștea ce ieste adevărul, de care lucru de multe ori cu mare îndrăzneală împotriva îndrăptnicii voii Corbului să punea, ce în deșărt"36. E drept că, de nevoie, ea face parte din șirul celor însărcinați de Corb să conducă ostilitățile către prinderea Inorogului, alături de Cucunos și Uleu, personaje fără scrupule. Brehnacea, care, se repetă insistent, "de multe ori partea adevărului a ținea să videa"37, încearcă să poarte discuții de taină cu cei desemnați "complici" în această nedreaptă hăituire și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
condițiilor de locuit, când autoritățile nu doar că își pierduseră în ochii populației orice capacitate de a proteja populația și a stopa degradarea continuă a condițiilor de viață, dar deveniseră sursa acestui stres cotidian în creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familie”(p. 307). Alți cercetători afirmă că explicarea violenței, din perspectiva sănătății și a patologiei, impune relevarea celor trei categorii de factori (biologici, psihologici și sociali) în interacțiunea dintre ei, și nu într-o sumă aritmetică. Dintre factorii cauzali psihologici, ostilitatea apare ca fiind elementul determinant. Variabilele independente semnificative relevate de studiu sunt alcoolul, veniturile familiei, calitatea relațiilor dintre membrii familiei și nivelul de testosteron. Rezultatele obținute în testarea modelului biopsihosocial al violenței domestice sunt confirmate și evidențiate de numeroși cercetători
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimizează impune și celorlalți colegi să se conformeze în a trata victima în același fel, răspândește minciuni și zvonuri false despre victimă, râde de ea, își bate joc manipulându-i și pe ceilalți și atrăgându-i într-o atitudine de ostilitate față de victimă și la respingerea ei. întrebarea ce se pune este motivul pentru care ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu patimă acest lucru. Când sunt confiscați de acest din urmă pol, pot recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar reale. Manifestă o ardentă ostilitate față de părinți, sau diverse alte autorități (care în fond reprezintă substitutele simbolice ale figurilor parentale). Deși adeseori sunt dotați cu o inteligență superior calibrată și au dobândit o consistentă formație profesională, nu tind spre performanțe înalte, complăcându-se în apele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
postura de viitori părinți, supraviețuitorii avortului traduc în act tendințele avorționale ale propriului lor cuplu parental, transpunându-și eventualele frisoane de culpabilitate, prin convingerea că eliminând copilul lor nenăscut, îl scutesc pe acesta de încercările aspre ale vieții. Cât privește ostilitatea rivală pe care o promovează față de rude, ea se subsumează aceleiași dorințe de a avorta psihologic pe toți cei care îi obturează calea spre diverse obiective. Iar concluzia pe care o clamează I. Sonne (2000) este una gravă, tușantă: supraviețuitorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
resursă din viața lui, el se confruntă cu diverse situații și experiențe ce continuă să-i forjeze personalitatea. Traseul este plin de serpentine, cu ascensiuni și coborâșuri. Important este ca mama și tatăl lui să nu cauzeze din neștiință, indiferență, ostilitate sau chiar agresiune, eroziuni majore, care să suplimenteze nefast inerentele încercări din „punctele de cotitură”, despre care vorbește T.B. Brazelton și J.S. Sparow (2007), adică din etapele cu o potențială vulnerabilitate în dezvoltarea infantilă. Fără îndoială, copilăria nu este un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
autoreproșuri mai întâi și apoi în diverse acuze de dureri, boli somatice și neurastenii. Durerile de spate, crizele de spasmofilie sunt adesea astfel de manifestări; 4. comportament pasiv-agresiv: agresivitate contra celuilalt exprimată indirect și ineficient prin pasivitate sau printr-o ostilitate mascată în bunăvoință; 263REZILIENȚA 5. izbucniri nepotrivite (scene) reprezintă exprimarea directă, activă a unei dorințe inconștiente ori a unui impuls și implică evitarea conștientizării efectelor, a consecințelor acestor scene. în fața unei situații dureroase, traumatice înlocuiește gândul, reflecția printr-o acțiune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este cuprinsă de sentimentul că înnebunește, de revelația vinovată a supraviețuirii față de obiectul pierderii (de regulă, astfel de reacții se referă la persoane dragi). Ulterior, poate apărea o stare de disperare apatică, sentimentul de gol, de lipsă de sens, iritare, ostilitate față de ceilalți care se poate însoți de un sentiment de vinovăție și de a simți lumea ca pe un loc periculos, dezorganizat, lipsit de factorul de securitate care exista înainte. Toate scopurile, țelurile în viață dispar, apar ca fără valoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care ți le administrau. C. I.: Asta a fost politica de teroare instaurată de regimul comunist. Comunismul și comuniștii nu au avut în România foarte mulți aderenți din convingere. Marea majoritate a populației era ostilă comuniștilor și comunismului chiar dacă această ostilitate nu s-a concretizat într-o opoziție fățișă la adresa comuniștilor. R. R.: Sora mea, căsătorită cu Vasile Dima, mi-a povestit că o chemau la Murgeni și era bătută ca să spună că o să dea cotele. Dar nu mai putea să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atunci când, deputat fiind, la 10 și 11 aprilie 1896 a vorbit deputaților din Cameră" în chestia proiectului de lege pentru învățământul primar", aducându-i amendamente și când, ca și astăzi, în chestiuni serioase, oamenii inimoși și devotați sunt primiți cu ostilitate și ilaritate. Amendamentul referitor la felul cum vedea el realizat în sat localul de școală și gospodăria învățătorului și a preotului, ca exemplu de urmat pentru țărani, dar și cel referitor la necesitatea ca duminica și în sărbătorile anului elevii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a ajuns la o criză între Biserică și Statul fascist, pentru că acesta dorea monopolul asupra educației. O altă cauză a conflictului a constituit-o refuzul asociației "Azione Cattolica" de a ajunge la un acord cu Guvernul. Un nou moment de ostilitate a avut loc în 1938 când, din cauza legilor rasiste care îi discrimina pe evrei, Sfântul Scaun și episcopii au înfruntat statul, criticând aceste măsuri. Mussolini susținea ideea statului total, adică a controlului extrem al statului, care intra în contradiție cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în orașe (București, Brăila)258, dar și în unele localități rurale de lângă București (Cioplea)259. Confesiunea catolică nu a fost recunoscută în mod oficial de către autorități, însă era tolerată. Credincioșii catolici erau priviți de populația majoritară de multe ori cu ostilitate, pentru că erau asimilați străinilor, din cauză că se aflau sub protecția consulilor austrieci din cele două principate. Deși erau români, ei nu se puteau bucura de drepturi civile și politice, decât în cazul în care obțineau naturalizarea; potrivit Regulamentului Organic, aceasta se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o nouă carte și o nouă temă, la fel de pasionantă și incitantă, Despre ospitalitate, de la Homer la Kafka. Cartea de față radiografiază problema ospitalității, în elementele ei esențiale dar și în unele dintre aspectele ei secundare, conexe, precum și în reversul ei, ostilitatea, la câțiva din marii autori ai lumii dar și în câteva texte literare, mai puțin cunoscute, revelatoare însă pentru cutare sau cutare aspect din complexa problemă a ospitalității. Radiografierea este dublată de o reflecție filosofică asupra actului de ospitalitate, a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să-și etaleze bogățiile, dar și de dorința lui de companie, de schimbare și de divertisment. Dacă aceste episoade ne alertează asupra faliei ce se poate ivi în actul de ospitalitate, cel cu ciclopul Polifem, ne reamintește că ospitalitate și ostilitate, derivă din același etimon și linia de despărțire între ele e deosebit de fragilă. Dar, după analiza lui Alain Montandon, Ulise, oaspetele se comportă în peștera gazdei sale cu violența unui dușman, încălcând el însuși regulile doritei ospitalități. Ideea că ospitalitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea constrânsă sau chiar furată poate fi o variantă a actului de ospitalitate; astfel în povestirea lui Vercors, invadatorul, un ofițer german, este impus ca oaspete unei familii franceze. În ciuda politeții și amabilității
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și privilegiat cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și putem număra vreo douăsprezece)24. Mai întâi diversitatea dorințelor și a practicilor reale într-o scenă ideală, rar sau niciodată realizată. Apoi, ambiguitățile și ambivalențele acestui moment de întâlnire și primire, fără a vorbi de pericolele sale și de ostilitățile latente sau explicite. Dorința nimfei Calipso sau ospitalitățile acaparatoare Unul din pericolele ospitalității este excesul, întrecerea oricărei măsuri. Prea multă ospitalitate strică. Exemplele sunt multe, dar fiecare dintre ele demonstrează că excesul de ospitalitate, un zel excesiv sunt prejudiciabile. Nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]