4,413 matches
-
alcătuiau ca o buclă pe partea stângă: celule de plastic asamblate ca piesele unui joc de montaj. Extremitățile celor două antene apăreau în partea de jos a câmpului ei vizual. Dar atenția ei se concentra asupra curbei luminoase a globului pământesc. Pata brună străbătută de dâre albicioase a Africii înotă în albastrul oceanic și tiara de safir a Mediteranei încorona Sahara. Ripley mai văzuse acest grandios spectacol. Dar, mai presus de orice, era fericită să descopere că toate era la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nu mai primeau decât strânsoarea dimensiunilor: clădiri înalte și late, fără curți și grădini, lipite unele de altele de parcă s-ar fi terminat tot spațiul într-o singură zi. De pe fațadele lor săreau sfinți, cerbi, vulturi de piatră sau globuri pământești montate pe terasă, la ultimul nivel. Zidurile puternice, tencuite în var bej, gălbui sau gri deschis, închideau porți colosale, ridicate din încrucișări de tablă și bârne negre. Nimeni nu le lăsa deschise, lumina și mișcarea nu pătrundeau acolo. Pereții urcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să se roage la Dumnezeu pentru "a urî tirania, nedreptatea, și pre toți aceia câți fac rău patriei și celor de un neam cu noi, și a iubi patriotismul, dreptatea și pre toți aceia câți fac bine patriei și neamului pământesc" (p. 31). Copiilor le sunt prezentate apoi "trei rugăciuni care trebuie zise totdeauna", Tatăl nostru, Împărate ceresc și următoarea rugăciune patriotică pe care o vom reproduce in toto: Dumnezeule prea bune, tu care n-ai făcut pe nici un om ca să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștientă de sine, a fost trecută prin ordalia îndoită a slavonismului și grecismului. Românismul nu doar că a supraviețuit acestei judecăți a istoriei, ci a și triumfat lingvistic și politic, mai întâi parțial, în 1821, când a fost recâștigat dreptul pământesc, iar mai apoi deplin, în 1878, când "îngerul mântuirii naționale" despre care vorbea Heliade Rădulescu în Proclamația de la Islaz s-a pogorât asupra românității la Grivița, Plevna, Vidin și Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hegel la Marx se resimte, din această perspectivă, prezența unor intense preocupări în acord cu spiritul timpului, ceea ce face ca astfel de autori să poată fi percepuți și ca gânditori preocupați de progresul cunoașterii, dar și ca "filosofi ai lucrurilor pământești". Deloc întâmplător, o asemenea situare le permite teoreticienilor contemporani preocupați de condițiile socio-politice și istorice ale cunoașterii și, deci, de relația dintre cadrul socio-politic și proiecțiile epistemologice ale unei epoci de tipul modernității să identifice, în astfel de cazuri, existența
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
În fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. Trăim într-o societate în care, prin diferite legi impuse oamenilor, vrem să arătăm că toți suntem egali, toți avem dreptul la aceleași servicii. Oamenii consumă astăzi droguri mai mult ca oricând. De ce consumă oamenii
Spune NU drogurilor!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Petrea Diana Valentina, Popa Luminiţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1973]
-
lui menită. Poate că dragostea orbească și prietenia prea înflăcărată a surorilor exagerau situația, însă între ele viitorul Aglaiei, în modul cel mai sincer cu putință, nu era imaginat ca un simplu destin, ci ca un ideal posibil de paradis pământesc. Viitorul soț al Aglaiei trebuia să fie posesorul tuturor perfecțiunilor și succeselor, ca să nu mai vorbim de avere. Surorile chiar stabiliseră între ele, fără cuvinte mari și de prisos, că, la nevoie, se vor sacrifica pentru Aglaia: zestrea acesteia trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și strigă: Non possum!* După părerea mea, catolicismul roman nici măcar nu e o credință, ci e în mod categoric continuatorul Imperiului Roman de Apus, și în cadrul lui totul, începând cu credința, se subordonează acestei idei. Papa a cotropit pământul, tronul pământesc și a pus mâna pe sabie; de atunci totul merge așa, numai că sabiei i s-au adăugat minciuna, viclenia, înșelăciunea, fanatismul, superstiția, nelegiuirea, s-au jucat cu cele mai sfinte, cele mai drepte, cele mai naive, cele mai înflăcărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că sabiei i s-au adăugat minciuna, viclenia, înșelăciunea, fanatismul, superstiția, nelegiuirea, s-au jucat cu cele mai sfinte, cele mai drepte, cele mai naive, cele mai înflăcărate simțiri ale poporului, au dat totul, totul pe bani, pe josnica putere pământească. Și asta nu-i învățătura Antihristului? Cum să nu fi apărut de la ei ateismul? Ateismul de la ei a apărut, chiar din sânul catolicismului roman! Ateismul a început mai întâi de la ei: oare puteau ei înșiși să-și dea crezare? S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu despreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice, astfel creșterea lumii nouă se datorește prototipului omului moral, Isus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela viața sa proprie, încearcă combătând instinctele și pornirile pământești din sine. Chiar daca dezvoltarea cunoștințelor naturale se îndreaptă adeseori sub forma filozofemelor materialiste în contra părții dogmatice a Scripturii, chiar daca în clasele mai culte soluțiuni filozofice a problemei existenței iau locul soluțiunii pe care o dă Biblia, caracterele crescute sub influența
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tipul slugărniciei și al lingușirii. Nicicând regele sau regina n-au văzut în țara noastră, unde desigur e destulă plebe cosmopolită ridicată din gunoaie, slugarnică prin natura ei, niciodată, zicem, n-au văzut un om mai prosternat dinaintea mărimii lor pământești, mai gata de a-și renega tot trecutul, de a-și abjura principiile, de-a fi apostol al propriilor sale învățături decât pe acest republican Să trăiască românii " Romînului" zice d. Chițu. O dorință foarte justificată din punct de vedere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În ritualul nostru creștin ortodox, gestul ultim pe care preotul Îl face este de a arunca vin și pământ peste giulgiul defunctului, gest care nu face altceva decât să arunce culturi de bacterii care să grăbească fermentația și putrefacția resturilor pământești ale ființei umane. Cel de al doilea aspect subscrie În fapt primului și poate fi considerat ca un atentat la echilibrul biotic al ecosistemului terestru prin agresiune chimică, dacă avem În vedere faptul că 80% din ceea ce omul folosește În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai mare din partea celui ce o trage. Cam tot așa să ne Închipuim că sufletul 42 Suferința și creșterea spirituală fiind prins de Îndeletniciri materiale și pământești se chi‑ nuiește și se Întinde când Dumnezeu atrage spre Sine partea Sa, și când Îl subțiază forțat de elementele străine, care s‑au lipit de el, iar această lucrare pricinuiește sufletului chinuri amare și de nesuferit”40. Astfel, rolul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc. Cugetând la acestea, putem lansa următoarea interogație, retorică de altfel : nu‑l vom socoti oare mai fericit pe cel ce trăiește foarte cumpătat primind cele mai amare doctoríi, care deși prici‑ nuiesc durere și jenă, prin acestea readuc sănătatea ? Negreșit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu”66. Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai Îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții, nici de prieteni, nici de frați și, peste tot, de nimic pământesc”67, În sensul că, În viața lui, acestea nu primează iubirii. III. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind III.1. Hristos a fost pedepsit pentru mântuirea noastră Sfânta Scriptură nu oferă explicații ample pentru durere și suferință, dar ne Îndreaptă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Dumnezeu față de omul suferind III.1. Hristos a fost pedepsit pentru mântuirea noastră Sfânta Scriptură nu oferă explicații ample pentru durere și suferință, dar ne Îndreaptă privirea către compasiunea divină dovedită faptic de Mântuitorul În timpul activității și misiunii Sale pământești În actele de vindecare ale unora dintre contemporanii Săi, până la acceptarea morții Sale pe Cruce, „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”. Fără Îndoială că multora dintre noi atunci când gândul ne e țintuit chiar și pentru câteva clipe la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupească, dar mântuitoare a Domnului Iisus Hristos - profeția Robului suferind al lui Dumnezeu, din cartea biblică Isaia (52, 13 și 53, 12 et pasă sim). Este imposibil să citim acest pasaj fără a ne aminti de ultimele ore din viața pământească a Mântuitorului. Suferința, umilința și durerea Își aruncă umbra pe Întreaga secțiune. Pasajul pare a se deschide cu tema exaltării : „Vezi, Robul Meu va propăși, Se va sui, mare Se va face și Se va Înălța pe culmile slavei !” (Isaia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută De la bun Început subliniem faptul că mesajul hristic În ceea ce privește suferința, nu este acela de a ne Îndemna să ne complacem În ea. Suferința a reprezentat, pe parcur‑ sul scurtei peregrinări pământești a Mântuitorului, un rău, un adversar pe care l‑a combătut necontenit. I‑a Întrebat de multe ori pe apostoli : „De ce sunteți triști ?” (Luca 24, 17 ; Matei 6, 5 ; Luca 24, 28) și le‑a lansat adesea ferme Îndem‑ nuri
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
va pătimi mai mult decât acela, după cum paguba a fost În lucruri mai mari ?” 87. Mântuitorul ne cere să ne punem sufletul unul pentru altul, slujindu‑ne ca și cum L‑am sluji pe El Însuși (Efeseni 6, 5‑7). Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită În staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu ; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, Îi Îmbărbătau În răbdare 99, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, reme‑ morau sensul bolii și scopul principal al vieții pământești caduce - aceasta mai ales bolnavilor aflați Într‑o stare ter‑ minală sau celor cărora li s‑a comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust -, apoi supuneau dezbaterii și cauzele bolilor, precum și faptul că În durerile fără voie se ascunde
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
frații În Hristos, Fratele lor. Marele exeget al Constantinopolului și al Bisericii Întregi este convins că iubirea duhovnicească este mai presus decât restul pri‑ eteniilor, stăpânind ca o Împărăteasă peste celelalte, și are chipul strălucitor, căci nu o naște nimic pământesc ca pe cealaltă : nici Împreună viețuirea, nici binefacerea, nici firea, nici timpul, ci coboară de sus, din cer. De nimic rău nu poate fi zdruncinată. Nimic nu este așa de tare ca legătura Duhului. La temelia acestei iubiri fervente nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încercări făceau unii și alții”121. Și mai aproape de zilele noastre, Arhimandritul Ioannikios, În lucrarea sa citată deja de noi122, face referire la câțiva călugări tari la suflet și la trup, care ardeau de dragoste jertfelnică și a căror sfârșit pământesc cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu‑i putea opri, nici munca grea, nici pericolul Îmbolnăvirii de o boală infec‑ țioasă În timpul Îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, Îl aduce În amintire pe părintele Pantelimon de la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au adoptat expresia martir, În sensul de mără turie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s‑au numit astfel martiri - de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care Înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este 126 Suferința și creșterea spirituală deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei Întru Hristos. Sfinții Mucenici au mărturisit cu tărie, devotament și abnegație credința lor În Hristos Domnul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie Înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau Întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]