4,121 matches
-
și o scuipă pentru că e acră, este amuzant. Mârșăviile pe care i le face Macovei și pedepsirea lui Radu și a complicelui te duc cu gândul la muștruluielile și ciomăgelile din dramele cu marionete. Este o poveste tipică exprimând poezia păstorilor și avantajele forței fizice. Poate că Gheorghiță a greșit față de sine așteptând atât de mult și prelungind răbdarea. Dar e treaba lui. În același patrimoniu al baladelor populare, varietatea este mare deoarece, pe lângă descrierile naturaliste precum cea prezentată anterior, găsim
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
brațele desfăcute, se aruncă în hău. Se prăbușește peste stâncile fiilor și se preface într-un mușchi des și moale care-i acoperă cu dragoste. Omul se ridică nu departe și amintește ce s-a întâmplat în adâncul timpurilor. Un păstor se rătăcește pe creasta Bucegilor și începe să hulească lucrarea lui Dumnezeu, care-l pedepsește împietrindu-l pe loc. Iar de atunci toate acele stânci sunt triste, sterpe, pustii, înspăimântătoare. Noaptea, Cer Rău încinge hora sufletelor blestemate, ale celor care-u
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
specială la folclor, frații Grimm, Adalbert Kühn, Simrock, Cox, Gould, Comparetti, Paulin și Gaston Paris, Fauriel sau Afanasief. Regulile mitologiei comparate, creată de Max Müller la Oxford, se aplică aici. acest folclor îmbogățește suma tragediilor naturii, scrise în memoria primilor păstori. "Mitologia este, în formă, o boală a limbajului, iar în fond o poezie a naturii", a spus Max Müller. Această axiomă este valabilă și aici; basmele sunt metafore, iar aștrii și anotimpurile, dimineața și seara, furtuna și curcubeul sunt Prințul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ziua și zorii care-și dispută luna. Ele s-au născut într-un trib primitiv și s-au răspândit adaptându-se la noi medii, precum cuvintele limbajului. Aceste mituri solare au uneori o măreție epopeică. Ele au fost inventate de păstori în lungile nopți petrecute pe munte, sub cerul plin de stele. Atunci ciobanul visează și salută aștrii pe care-i recunoaște și spune povestea lor. Privește cum luna dispare la orizont când soarele apare la celălalt capăt al lumii și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prinț, îl alege ca soț, iar surorile se căsătoresc cu ceilalți unsprezece logodnici: a fost o nuntă minunată, care ține poate și acum, dacă nu s-o fi încheiat, precum povestea aceasta. Precum povestea aceasta și precum plimbarea noastră printre păstorii povestași și oacheșii lăutari îmbrăcați în alb și cu găitane negre și roșii. Basmele acestea sunt fermecătoare, interesante, deosebit de comice, dar cu un sentiment duios, mângâietor, emoționant; ele trezesc în imaginație și în inimă o simpatie afectuoasă pentru cei care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
PreMedia, în ideea de a cunoaște tainele finanțării filmului documentar. Avem și o întâlnire cu directorii de festivaluri importante din Europa. Programul „Transhumanța“ va fi organizat în cadrul festivalului, cu proiecții de film, dar va fi și o ieșire în lumea păstorilor, cu specialiștii din diferite țări, în păstorit și în transhumanță. Ne vom deplasa, probabil duminică, într-un sat unde împreună cu regizorii vom fi față în față cu păstorii. „Transilvania mea“ este un program special, cu o expoziție a fotografilor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și se joacă cu ea. în Ajunul Crăciunului se umblă cu unele colinde ca: Bună dimineața la Moș Ajun. în ziua de Crăciun se umblă cu unele colinde și se cântă: Steaua sus răsare, Astăzi s-a născut Hristos, Trei păstori se întâlniră etc. Cu două zile înainte de Crăciun, preotul din fiecare sat însoțit de copii vestește Nașterea Domnului pe la casele locuitorilor umblând cu icoana Nașterii Domnului. Copii vestesc acest eveniment prin strigăte de bucurie O, Nihohooo! Și sunt răsplătiți de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Petru vornicul de la Hudinți este Petru Hudici, frate cu Roman Hudici, iar Hudineț este satul Hudești din județul Dorohoi. 2. Locuitorii satului Hudești în anul 17741 - 357 - toată suma caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă 6. Ștefan Bujoran, slugă 7. Sandul, ungurean, slugă 8. Gavril Grosu, slugă 9. Neculaiu Boșcă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300 4. Tabel nominal cu militarii din comuna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu fața spre cer. Mă simțeam parcă alt om. Undeva, mai departe, păștea o turmă de oi, ciobanul cânta la fluier. Se auzea atât de bine, încât aveam senzația plăcută că îmi cântă la ureche. Mi-am amintit atunci de păstorii din antichitate, de Dafnis și Cloe, de vechea Eladă... Teodora pășea ușor, aluneca parcă. Matei vroia să știe ce se întâmplă cu ea, dar nu îndrăznea să se apropie, îi era teamă să o atingă. Cât timp am stat acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vom fi obligați să începem cu "Ciprul neolitic", situat între mileniul al IX-lea și anul 3900 înainte de Hristos, dar nu se exclude posibilitatea prezenței umane pe insulă încă din Epoca paleolitică. Arheologii au descoperit mai multe așezări, refugii de păstori, dar cel mai important sit arheologic din perioada neolitică este considerat cel din localitatea Kirokitia, care datează din mileniul al VI-lea î. H. În ordine cronologică, urmează Epoca chalcolitică (a cuprului), fixată de specialiști între anii 3900-2500 î. H.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
a născut și acolo să se înscrie pe listă. Așa a trebui să facă și Iosif, logodnicul Mariei, și de aceea s-au dus ei amândoi în Vifleem, orășelul din care se trăgea tânărul. Se spune că acolo trăia un păstor bătrân, tare bătrân, de lege păgână, cu numele de Crăciun. Acest păstor avea, Avea, măre, avea, Stâne de oi multe, Multe și cornute Cu lână mițoasă Ca firul de mătasă Și trecea drept om cu vază printre semenii săi din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să facă și Iosif, logodnicul Mariei, și de aceea s-au dus ei amândoi în Vifleem, orășelul din care se trăgea tânărul. Se spune că acolo trăia un păstor bătrân, tare bătrân, de lege păgână, cu numele de Crăciun. Acest păstor avea, Avea, măre, avea, Stâne de oi multe, Multe și cornute Cu lână mițoasă Ca firul de mătasă Și trecea drept om cu vază printre semenii săi din acel oraș. Întâmplarea a făcut ca Mânturitorul lumii, Domnul nostru Iisus Christos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
firul de mătasă Și trecea drept om cu vază printre semenii săi din acel oraș. Întâmplarea a făcut ca Mânturitorul lumii, Domnul nostru Iisus Christos, să se nască din Sf. Fecioară Maria chiar în staulul de vite al acestui bătrân păstor, pâgăn de lege, și iată cum: În seara de 24 spre 25 decembrie, adunându-se în Vifleem mult norod călător și, nemaifiind loc de dormit pe nicăierea, căci toate gazdele erau acuma înțesate de lume călătoare, sfânta Maria cu logodnicul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea de-a sforăitele și nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc la sărbătorile Crăciunului acei care doresc să le dea Dumnezeu noroc la vite. Credincioșii mai află aici și Fântâna Fecioarei Maria, care are o poveste minunată: Într-o zi , Maria trecea pe acolo și, fiindu-i sete
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe sub bolțile luminate feeric. Apoi, începând cu patriarhul, credincioșii sărută lespedea de marmoră și se închină. Slujba ține trei ceasuri. După ce procesiunea iese din peșteră, credincioșii se împrăștie prin grote și sanctuare. Unii intră în peștera laptelui, alții într-a păstorilor, alții în a fântânilor, unde fiecare crede că e izvorul vindecării necazurilor sale. Serbările țin trei zile în șir. Cine se duce la Bethleem, pentru a sărbători acolo Crăciunul, rămâne, copleșit pentru o viață întreagă... Cei trei crai de la răsărit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu meșteșug, steaua e compusă din speteze de brad îmbrăcate cu hârtie albă, iar înăuntru se află aprinsă o lumânare de seu. Se zărește înfățișată ieslea în care s-a născut Isus Hristos, apoi Maica Domului, pruncul, cei trei magi și păstori. Fiecare colț al stelei are un clopoțel. Cei care umblă cu steaua cântă colinde, care amintesc de viața Domnului. Cântecele de stea românești provin din diverse surse: ori din lumea bizantină ortodoxă, ori tradiția biserciii medievale catolice, ori din creațiile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Astăzi ne-a sosit Și ne-a-nveselit Că Mântuitorul Și izbăvitorul În trup a venit Raiul cel închis Azi iar s-a deschis, Șarpelui cumplit Capul s-a zdrobit Și strămoșii iară Prin sfânta Fecioară Iar s-au înnoit Îngerii cântau, Păstorii fluierau Magii se-nchinau, Toți se bucurau. Dar Irod era Că se tulbura De nașterea sa. El îl căuta Voind morții-al da, Dar pruncul Isus Din țară s-a dus, Fie lăudat, Binecuvântat În veacuri. Amin. Săltăți câmpuri și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
câmpuri și livezi Săltați câmpuri și livezi, Cristos s-a născut, Veselie ne-ncetată Nouă ne-a adus. Domnul Cristos s-a născut, Om pentru noi s-a făcut, Bucurie ne-ncetată Nouă ne-a adus, Bucurie ne-ncetată Noua ne-a adus. Păstorii la înștiințare Îndată-au plecat; Și Lui, ca-unui Mare-Împărat I s-au închinat. Ingerii din cer cântau, Pe Cristos îl lăudau; Păstorii versuri frumoase Cântau și fluierau, Păstorii versuri frumoase Căntau și fluierau. Filozofii de departe Îndat-au venit, Și Lui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Maica Sfântă-așa zicea: Fiule, când te-am născut De durere n-am știut. De jos când te-am ridicat Tare m-am mai bucurat Că ni-i fi nouă împărat. Și de-acuma în vecie Cristoase, mărire Ție! Trei păstori Trei păstori se întâlniră, Trei păstori se întâlniră, Raza soarelui, floarea soarelui Și așa se sfătuiră: Haideți fraților să mergem, Haideți fraților sa mergem, Raza soarelui, floarea soarelui Floricele să culegem. Și să facem o cunună, Și să facem o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-așa zicea: Fiule, când te-am născut De durere n-am știut. De jos când te-am ridicat Tare m-am mai bucurat Că ni-i fi nouă împărat. Și de-acuma în vecie Cristoase, mărire Ție! Trei păstori Trei păstori se întâlniră, Trei păstori se întâlniră, Raza soarelui, floarea soarelui Și așa se sfătuiră: Haideți fraților să mergem, Haideți fraților sa mergem, Raza soarelui, floarea soarelui Floricele să culegem. Și să facem o cunună, Și să facem o cunună, Raza
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
te-am născut De durere n-am știut. De jos când te-am ridicat Tare m-am mai bucurat Că ni-i fi nouă împărat. Și de-acuma în vecie Cristoase, mărire Ție! Trei păstori Trei păstori se întâlniră, Trei păstori se întâlniră, Raza soarelui, floarea soarelui Și așa se sfătuiră: Haideți fraților să mergem, Haideți fraților sa mergem, Raza soarelui, floarea soarelui Floricele să culegem. Și să facem o cunună, Și să facem o cunună, Raza soarelui, floarea soarelui S
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]