3,902 matches
-
și puiul rău sfătuit, și anume ipostaza de „victimă prin care se întemeiază tânăra familie”, de o intensitate sporită în cazul acestor texte. Important apare decorul în care se găsește turma de ciute: „Pe munți de piatră,/ De piatră crăpată/ (...) Pasc și mi s-adapă,/ Că-i iarba-nverzită,/ Apa limpezită,/ Valea răcorită” (Călărași-București), „Roua ce-a picat/ Ruptu-mi-s-a, faptu-mi-s-a/ Di-un lac iezărel./ Ce-m creștea în el-u?/ Răchită înflorită/ Trestie măruntă.” (PogoneștiVaslui). Este o natură edenică, regenerată, ce amintește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se confundă cu materia originară. Cerbul „tretior”, aflat și el, precum protagonistul, într-o perioadă de trecere spre maturitate, confirmă o dată în plus legătura totemică cu flăcăul prin receptivitatea inversată, la lauda acestuia: „- Cum eu, maica mea,/ Cum eu iarb-aș paște,/ Și muguri m-oi rupe,/ Și apă m-oi bea?/ Ion bun bărbatu/ El s-a lăudatu/ Că m-o săgeta/ În cel vârfuț de munte/ De mia de sute” (Lipova - Arad). Cerbul va fi săgetat la izvor, fiindcă spațiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leo,/ Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leo,/ Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii, se plantează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
agresiunea este vie, în desfășurare. Saltul din profan în sacru este concomitent cu cel al peștelui de dincolo de gardul ce servește ca delimitare magică a lumii ordonate: „Cel pește din mare/ Din mare-a eșit,/ Gardul a sărit,/ Florile-a păscut,/ Rău le-a tăvălit” (Utconosovca - Odesa). Florile atent crescute sunt distruse mai mult prin lipsa unei valorificări de orice tip: „Cel pește din mare/ Sare din mare-afară,/ ’ N grădina cu flori,/ Flori ce le pășteară/ Și nu le pășteară,/ Rău
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
numărul de țesătoare și de timpul ritual specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țesătoare și de timpul ritual specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște sau, în alte colinde, are coarne, poate fi explicat în două moduri. Cel dintâi se referă la o suprapunere cu colinda cerbului, ființă care face parte din clasa ambiguă a „animalelor stricătoare”. Pe de altă parte, „dulful”, după cum mai apare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vremea patriotismului de sub drapel, patriotismul nu se mai măsoară în actele de vitejie pe câmpul de luptă, odată cu globalizarea patriotismul are o altă încărcătură, patriot este cel ce are puterea să conserve bunurile moștenite: limba, folclorul, tradițiile și obiceiurile. Ne paște pericolul ca peste câteva secole, poate și mai puțin, să ne topim ca națiune, să fim asimilați pe nesimțite. Rolul de general, în această luptă cu noi înșine, îi revine scriitorului, el este cel responsabil pentru ceea ce se întâmplă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încât să pretind ca toți cei care compunem USR să avem același orizont cultural, aceleași opțiuni politice și să fim niște oameni de caracter, educați și feriți de manifestările isterice. Diversitatea e firească. Dar în acest moment cred că ne paște, pe noi ca structură instituțională, o mare amenințare: diferențele de valoare literară dintre membrii USR sunt atât de mari încât unii nu sunt compatibili cu alții, unii și alții nu au cum să alcătuiască același întreg și pericolul, în ochii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ajuns unde va fi dus Mutu iapa, și tranșează actualmente Victor Surdu ceapa, tot ajungem noi odată în pofida celor din gașca lui Ben Laden, care, ajută la aflat soluții de circumstanță ori la secretat anticorpi. Statul Universal și Omogen ne paște la cotiturile avenirului, de nu survine între timp, parșivă, moartea termică a Universului, topirea banchizelor polare ori altă nasulie, c-atunci o să ne refugiem, cu toată Banda lui Stoiciu, la poalele Ocolașului Mare. Ai tu o soluție pentru scoaterea patriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să comprimi viața ta, de până acum, într-o scurtă poveste...! Am un an și sunt captiv într-un leagăn, am doi și încă sunt prizonierul neputinței de a vorbi, șapte și sunt întemnițat într-o pădure lângă care îmi pasc vacile, doisprezece și sunt închis în catalogul în care profesoara de română mi-a pus media generală 2,93 și m-a lăsat repetent, 16 și încep să devin captivul orbirilor fiziologice, 22 și devin prizonierul unei realități pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
momente de tristă amintire. Apoi ne binecuvântează mirunindu-ne pe toți și fiecare În tăcere se Întoarce la casele lor... Și iată-ne ajunși Sâmbătă seară, lumea Îmbrăcată În haine de sărbătoare cu coșuri În mână ducând prinaose pregătite specific sărbătorii, pască, cozonac, ouă roșii și altele pentru sfințire, după obiceiuri și tradiții. Toți și tot mai mulți grăbiți se Îndreptau spre Sf. Biserică. La biserică era deja lume adunată, foarte multă lume și tot mai veneau și veneau foarte mulți. fiecare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dă repede seama că în fața ochilor săi curioși pulsează viața unei importante unități industriale, dar n-are cum ști că până acum trei sferturi de secol pe aici se afla «ceairul lui Peretz», un câmp cu iarbă grasă pe care pășteau caii în voie”. Să recunoaștem că-i vorba tot despre o-nchipuire. Cum altfel să-ți imaginezi, pe la 1972, un câmp cu iarbă unde pasc caii, când ai în față vechea fabrică Nicolina, la un moment aniversar (se împlineau atunci
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
secol pe aici se afla «ceairul lui Peretz», un câmp cu iarbă grasă pe care pășteau caii în voie”. Să recunoaștem că-i vorba tot despre o-nchipuire. Cum altfel să-ți imaginezi, pe la 1972, un câmp cu iarbă unde pasc caii, când ai în față vechea fabrică Nicolina, la un moment aniversar (se împlineau atunci 80 de ani de activitate) ? După alți 50 de ani, prologul acesta ar suna complet diferit. Trecătorii grăbiți văd, în spatele Pieței agroalimentare Nicolina, un teren
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
picioare [râde], fără exagerare... Și zic „- Băi, am nimerit-o din lac, în puț !” [râde]... Ce m-o frecat taică-meu, la țară, că bunică-meu spunea: „- Băi, unde te duci să-l dai pe-ăsta, da' cine-o să pască oile mele și cutare, și cutare ?!” Și eu m-am gândit: „- Adică, matale crezi că eu o să stau să-ți pasc oile?!” Ș-am zis: „- Nu, băi, rămân !” Am mai avut doi colegi din comună, cu care am venit și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la țară, că bunică-meu spunea: „- Băi, unde te duci să-l dai pe-ăsta, da' cine-o să pască oile mele și cutare, și cutare ?!” Și eu m-am gândit: „- Adică, matale crezi că eu o să stau să-ți pasc oile?!” Ș-am zis: „- Nu, băi, rămân !” Am mai avut doi colegi din comună, cu care am venit și cu ei o lună de zile m-am plimbat prin fabrică, nu știu ce, ș-am spus: „- Băi, ori, ori !” După o lună
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de toți! Valetului René îi lăsa pușca Winchester, lui Picillo, grădinarul, îi lăsa cele 4 vaci de la Finca și permisiunea de a-și ține cocoșii de luptă pe terenul de la Finca, lui Pedro Buscaron îi acorda dreptul de a-și paște calul la fermă... Fiecare primea și o sumă de bani Yachtul Pinar, care valora pe atunci 500000 dolari, îl lăsa lui Gregorine. Gregorine avea să relateze în legătură cu aceasta ani mai târziu, că i-ar fi spus lui Papa la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
silitoare ca cea mai mare. În toamnă avusei satisfacția să aflu că a izbutit la examen. [Vremea era frumoasă și primăvara încântătoare. Nu pot uita mai ales o plimbare când dedei de o poiană înflorită în mijlocul pădurii; pe iarbă, unde pășteau trei oi, erau mai mulți copii de țigani, aproape goi, cu ochii mari și părul creț, cari ascultau pe cel care zicea cântecul unei fete „care nu era fată, ci o zână, nu o zână, ci o floare, cine o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prin acoperire CIA. Prin școală asta, toți au fost recrutați de CIA și mulți au ajuns apoi în fruntea țării. Este citat numele lui Adrian Nastase, fost student al acestui institut, împreună cu Mugur Isărescu, Theodor Stolojan, Adrian Severin, Ioan Mircea Păscu... și lista conține circa 30 de nume. Tot generalul Neagu Cosma a mai adăugat: "...era un dosar întreg la Securitate, în care se spunea tot ce se petrecea acolo, la acest institut. Noi nu stăteam numai să ne uităm: pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
se confruntă n-ar fi fost de ajuns, echipa feminină de handbal Știința Bacău a rămas fără golgetera sa, Oana Bondar. Din păcate, handbalista a șters-o pe furiș, fără a anunța pe nimeni și mai mult ca sigur o paște o suspendare, dat fiind faptul că se află sub contract cu formația băcăuană până pe 30 iunie 2010. Este, probabil, maniera în care Oana Bondar găsește de cuviință să mulțumească echipei și antrenoarei care au scos-o din anonimat. Fuga handbalistei
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
apucat pe bietul om așa deodată, de bun cheful să se ducă la moarte sigură, căci nimene din câți au intrat în curentul cel periculos n-au mai revenit. Ceasul cel rău, nu altăceva... gândeam în mine. Când nenorocirea te paște, n-o poți înconjura; de-i în urmă, ea te ajunge; de-i înainte, tu o ajungi. Această tristă veste a făcut o impresiune enormă în tot cuprinsul orașului. Doxachi Hurmuzachi nu era un om ordinar. Descendent al unei familii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]