10,871 matches
-
să fie în acord cu posibilitățile pacientului. a) Grupa exercițiilor pregătitoare pentru ortostatism υ Pacientul: așezat la marginea patului, gambele în atârnat, brațele întinse, înapoi sprijinit. ω KT este plasat în fața pacientului, cu palmele sprijină gleznele pacientului. Se execută mobilizări pasive, pasivo-active (se gradează treptat acțiunile în funcție de posibilitățile pacientului). Acțiunile sunt: flexie-extensie, abducție-adducție, rotație internă-rotație externă și circumducție. υ Pacientul: așezat pe banchetă, tălpile pe sol, acțiunea are rolul de a forma reflexul de sprijin plantar prin: Fig. X.54 a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
preluate de kinetoterapia activă. Deplasarea prin apă Mersul prin apă, preferabil în bazine cu apă caldă, este un bun mijloc de recuperare, întrucât corpul pierde o parte din greutatea sa egală cu volumul de apă dislocuit. Deși nu aparține kinetoterapiei pasive, această modalitate de tratament poate fi considerată un precursor al practicii active a exercițiului fizic în aer liber, dată fiind facilitarea pe care o asigură pacientului legea lui Arhimede. Sunt necesare unele precizări legate de momentul și, mai ales, de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a autonomiei de deplasare se remarcă nu numai prin conținutul activității sau al sistemului de mijloace selecționat, ci și prin structura relațiilor interpersonale pe care le promovează: • Sistemul de comunicare utilizat prin solicitare verbală sau non-verbală, în sensul folosirii mobilizărilor pasive, cu explicarea acțiunilor ce se efectuează, a eficienței acestora; implicarea pacientului în acțiune pe plan intuitiv și afectiv. • Reliefarea laturii formative manifestată prin opiniile critice sau laudative, ceea ce evidențiază autocontrolul din partea pacientului (Epuran, 1976). • Climatul psiho-afectiv în care acționează, în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
KT are obligația de a supraveghea „momentele critice” și să intervină, dacă este cazul, prin intermediul mecanismelor de facilitare, întrucât și acestea pot genera unele interferențe. Practic, învățarea mișcărilor de substituție parcurge patru stadii: 1. Învățarea dirijată se bazează pe mișcările pasive conduse de către KT. Se solicită pacientului să perceapă fiecare moment al mișcărilor, să înțeleagă și să pătrundă mecanismul de bază. În acest stadiu, se solicită pacientului să descrie senzațiile pe care le are în timpul efectuării mișcării, eventual momentele-cheie în care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și să pătrundă mecanismul de bază. În acest stadiu, se solicită pacientului să descrie senzațiile pe care le are în timpul efectuării mișcării, eventual momentele-cheie în care este posibilă apariția unor stări de disconfort local. 2. Învățarea adaptativă. Prin repetarea mobilizărilor pasive, pacientul se obișnuiește cu structura noilor mișcări, formându-și o reprezentare corectă asupra modului în care poate acționa voluntar, în cadrul respectivei scheme de mișcare. În acest stadiu, utilizând ca sistem de lucru mobilizările pasivo-active, KT parcurge o etapă care precedă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
preia mișcarea în ansamblul ei. 3. Învățarea operativă este stadiul în care pacientul a reușit să-și formeze engramele motorii ale noilor acte motrice și deci să conducă voluntar mișcările solicitate. Ajuns în această situație, pacientul nu mai aparține kinetoterapiei pasive, ci se orientează către kinetoterapia activă, în care KT are rolul de a asista fiecare moment al mișcării și de a interveni, atunci când este cazul, pentru a facilita execuția corectă a mișcării. 4. Învățarea corelativă este stadiul în care pacientul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Formele clinice de manifestare a durerii 43 2. Evaluarea durerii 44 3. Gestionarea durerii 44 Capitolul VI Tehnici de manevrareși mobilizare a bolnavilor în kinetoterapie (Constantin Albu și Adriana Albu) 46 1. Poziționările 47 2. Posturările 68 Capitolul VII Mobilizările pasive ale copilului (Constantin Albu) 89 Recomandări tehnico-metodice 92 Relaxarea 93 Reflexul de pregătire pentru sărituri 95 Rostogolirea 95 Postura păpușii 96 Târârea 97 Poziția așezat 100 Poziția în cvadrupedie 102 Poziția în genunchi 103 Echilibrul 105 Ortostatismul 107 Mersul 108
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
95 Rostogolirea 95 Postura păpușii 96 Târârea 97 Poziția așezat 100 Poziția în cvadrupedie 102 Poziția în genunchi 103 Echilibrul 105 Ortostatismul 107 Mersul 108 Capitolul VIII Kinetoterapia deficiențelor fizice ale coloanei vertebrale (Constantin Albu și Tiberiu-Leonard Vlad) 111 Mobilizările pasive ale coloanei vertebrale 113 Recuperarea cifozelor 118 Recuperarea lordozelor 121 Recuperarea cifo-lordozelor 124 Kinetoterapia în discopatia lombară joasă 127 Recuperarea în discopatiile lombare joase 130 Redobândirea masei și forței musculare 137 Modalitățile de profilaxie și recuperare în spondilartrită (anchilozantă/anchilopoietică
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Funcțiile mâinii 155 Date anatomice și fiziologice privind membrul superior 158 Capitolul X Educarea și reeducarea autonomiei de deplasare (Constantin Albu și Tiberiu-Leonard Vlad) 205 Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior 205 Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasive 207 Capitolul XI Mișcările de substituție (Tiberiu-Leonard Vlad) 267 Indicații metodice 268 Bibliografie 271
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
deschise. Pe caniculă nu vă expuneți umerii timp îndelungat la curentul produs de ventilator. Mișcați-vă umerii și faceți exerciții fizice destinate lor. Procedați treptat. Nu vă așteptați ca durerea să dispară foarte repede. Un prim pas potrivit este mișcarea pasivă. Dacă rugați pe cineva să vă ajute să faceți mișcare pasivă, aveți grijă să începeți foarte lent și ușor. Mișcarea este esențială pentru recuperarea mobilității umerilor. În cazurile acute, țineți gheață pe punctul dureros câte 15-20 de minute, de trei
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
produs de ventilator. Mișcați-vă umerii și faceți exerciții fizice destinate lor. Procedați treptat. Nu vă așteptați ca durerea să dispară foarte repede. Un prim pas potrivit este mișcarea pasivă. Dacă rugați pe cineva să vă ajute să faceți mișcare pasivă, aveți grijă să începeți foarte lent și ușor. Mișcarea este esențială pentru recuperarea mobilității umerilor. În cazurile acute, țineți gheață pe punctul dureros câte 15-20 de minute, de trei ori pe zi. Când dispărut inflamația, țineți o pernă electrică timp
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
a umanului drept centru al tuturor lucrurilor existente, fără a mai lăsa acesteia drept de apel, spulberând posibilitatea manifestării autonomiei, a intenției și a subiectivității umane. Corpul este controlat pe deplin în sistemele de stimulare electrică externă, considerat un conductor pasiv al electricității și mai ales un suport pentru stimularea controlului cibernetic. Performarea postumană a trupului (vezi Causey, 2001Ă, de la tehnici de vizualizare artistic-științifică la metode de reteritorializare corporală și identitară, demarează însă o serie de probleme sociale și etice complicate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
incapabil de a interveni sau de a acționa efectiv, însă subordonat mașinii, în timp ce promotorii tehnologizării consideră că individul se află „în dialog” cu mașina. Pentru acesta, generalizarea tehnicilor de control cyberspațial înseamnă inerția și „izolarea comportamentală” a cetățeanului terminal - locuitor pasiv și handicapat al orașului teletopic (vezi Ghiu, 2002, pentru sintagma „omul terminal”Ă. În continuarea acestor idei, Virilio (1998Ă atacă nu doar inteligența artificială, ci și tehnologiile bioinformatice și anunță posibilitatea prefigurării unei „bombe genetice” întrucât, prin clonarea umană, generată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
femeile sunt, în contextul Internetului, simple obiecte ale pornografiei și ale dorinței masculine sau obiecte de consum în condițiile în care doar bărbaților (în special albi, educați și înstărițiă li se permite participarea activă. Astfel, mai degrabă decât să fie pasive și obiectual-vizuale, femeile sunt observate în modalitățile în care acționează online, se organizează și solidarizează. Analizele de felul acesta sunt pragmatice, etnografice și empirice, relaționând teoria cu practica în mod intrinsec. Dacă o parte a cyberfeministelor au o retorică a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu este privată de critică, precum versiunea utopică. Astfel, apare a fi contraproductivă pentru feminism în condițiile în care, pericolele întâlnite în cyberspațiu pot determina femeile să stea departe de acest mediu, iar femeia nu este considerată decât o victimă pasivă (vezi de pildă Scoot, Semmens și Wilbughby, 2001Ă. Punctele sensibile și barierele socotite a împiedica prezența femeii în spațiul virtual sunt absența educației tehnice, lipsa timpului, teama de hărțuire, propensiunea înspre privat și absența unui design atrăgător și „prietenos” cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca „eu” integral, autonom și agențial. Eul devine un consumator al remodelărilor corporale în timp ce corpul devine un obiect supus restructurării. În aceste accepții, trupul uman nu este valorificat ca subiect organic, perceptiv și actanțial (în perspectivă fenomenologicăă, ci ca imagine pasivă, ca simulacru, ca obiect de consum. De fapt, aceste domenii sunt interesate mai degrabă de ideea abstractă de corp și de încorporarea imaginii, decât de ideea de întrupare a subiectului. Totuși, nu trebuie neglijat faptul că inclusiv trupul care este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și aporturile sangvine și lichide la nivelul plămânilor. Ventilația este reglată în doi timpi: • inspirația și • expirația. Acești timpi formează mișcarea respiratorie. Aerul respirat este repartizat după cum urmează: • jumătate de litru de aer este stocat în permanență și reprezintă volumul pasiv; • jumătate de litru de aer circulă la fiecare mișcare respiratorie și reprezintă volumul activ. Știind că în medie au loc 16 mișcări respiratorii pe minut, adică 23 000 mișcări respiratorii în 24 de ore, putem constata că folosim aproximativ 11
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de rotație (la deget) Pompare articulară (presiune + întindere) Efecte Indicații Drenează lichidele și stazele, eliberează energia Yang Ocluzii, retenții, stagnări ale substanțelor, staze, acumulări ale factorilor patogeni 2. Manevre la organe Manevrele la organe au ca scop regăsirea mobilității (mișcare pasivă) și motilității (mișcare activă) organelor, reabilitarea vascularizării acestora, corectarea poziționărilor incorecte. Dong Fa este aplicat pe următoarele organe: • ficat și vezică biliară; • intestinul ușor și intestinul gros; • stomac și splină; • vezică; • uter. Putem aplica gesturile de Dong Fa direct pe
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
nu atât obiectele Însele, cât principiile lor. Aceasta este marea răsturnare pe care o produce Descartes În filosofie. De aceea se și numește modernă filosofia care Îi continuă. Renunțarea la considerarea și tratarea ego-ului doar ca suflet, deci ca obiect pasiv, trecerea lui În ipostaza de principiu, de substanță, a Însemnat reașezarea principiul autoreflecției În centrul filosofiei și a deschis, mai târziu, calea filosofiei transcendentale și a celei fenomenologice. Acceptarea În mod deschis și franc a stării firești a spiritului omenesc
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
lipsească metodele decizionale, metodele de creativitate, metodele de extrapolare etc.; • valorificarea influențelor exercitate de variabilele mediului ambiant, național și internațional și imprimarea unui comportament agresiv față de acesta. Pentru a putea rezista presiunilor mediului ambiant, organizația poate să adopte o atitudine pasivă, de așteptare a producerii unor mutații semnificative în mediul ambiant, național și internațional și încercare de adaptare prin schimbare la asemenea transformări și influențe sau o atitudine agresivă, în sensul pozitiv al termenului, de influențare a comportamentului unor factori ai
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
cu dedicație”; • existența unor cerințe minime exagerate și a unor caracteristici tehnice (specificații tehnice) false; • fraudarea achizițiilor publice, în special prin acte adiționale încheiate ulterior sau atribuiri directe, fără negociere; • lipsa de fermitate a participanților la licitații, printr-o atitudine pasivă, de nesesizare, nereclamare a posibilelor fraude; • beneficiul generat de intermedierea și supravegherea procesului de achiziții publice de firme private, publicitatea să se facă și pe alte site-uri decât cele oficiale, site-uri private și specializate în astfel de servicii
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
să aibă un caracter global, să se inspire dintr-o concepție holistă, să renunțe la frontierele rigide, artificiale, să identifice posibile interdependențe ale celor trei tipuri de conținuturi, să încurajeze efectuarea unor experiențe cotidiene de către elevi, comportamentul democratic, inovația. Asimilarea pasivă, conformistă, fără implicarea personală nu poate duce la formarea unor personalități creatoare. Educația presupune deci o relație de cooperare între cele trei tipuri de educație „paralele”. O comunicare importantă există deja între învățarea formală și cea nonformală, educatorii fiind formați
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în bugetele comunale pentru întreținerea școalei ș-a învățătorului nu treceau a treia parte din leafa primarului”, cere autorităților „o dotațiune suficientă pentru școală și învățător” (Eminescu, 1977b, p. 60). Profesionistul dotat și identificat cu nevoile școlii nu poate asista pasiv la indiferența autorităților față de coloana vertebrală a națiunii - învățământul. În toată activitatea sa de organizator al școlii a fost animat de „sentimentul celei mai simple datorii”, cum cerea el oricărui „om de rând” însuflețit de dorința și stăruința stabilirii „unei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să le servească „la ceva în viață”, să le „dea putere”. Dezvoltarea spontaneității mintale - un alt principiu - s-a realizat prin procedee euristice care au declanșat „energii active”, un pas înainte față de accentul pus până atunci pe memorare, lăsând mințile pasive. Mai mult: „Inteligența și dezvoltarea ei sunt un mijloc (s.n.) pentru realizarea intențiilor voinței, pentru păstrarea și îmbunătățirea vieții”. Pentru ca instituția să devină un mijloc real de educație a inteligenței, s-a stabilit ca demersul educativ să se sprijine pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a vieții” să asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele sale latente”, pare să preceadă orientarea actuală, vehiculând concepte ca: participare, creativitate socială, identitate culturală, democrație a culturii. Receptarea culturii nu mai poate fi redusă la consumul individual, adesea pasiv, nici la un ansamblu de bunuri și valori, ci devine o importantă „sursă de producție”, propunând modele sociale de valorizare a „calităților active ale omului”; segregației dintre producție și consum i se propune, într-o viziune modernă, alternativa unei „culturi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]