4,216 matches
-
la război, luptând în Crimeea. Întors în țară, va lucra până în 1956 în calitate de jurist, fiind, printre altele, consilier juridic la Cooperația de Consum. Ulterior intră ca redactor la „Glasul patriei”, revistă a cărei secție culturală o conduce din 1961. Este pensionat provizoriu, pe motiv de invaliditate, în 1965, iar definitiv în 1969. Cu literatură debutează în 1966, la revista „Argeș”, iar prima carte, Ferestre spre azur, îi apare în 1970. A mai colaborat la „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
acestui studiu. Primul număr al Buletinului Seminarului Pedagogic Universitar din Iași a apărut în mai 1922. Din prima serie s-au scos în total opt numere, ultimul în 1932, reflectând activitatea anilor 1930-1932. Este anul în care I. Găvănescul se pensionează. Din noua serie, când director al Seminarului era profesorul Ștefan Bârsănescu, n-a apărut decât un singur volum, masiv, de aproape 400 de pagini, în 1943. În prima serie, Buletinul avea înscrisă pe copertă și precizarea: Revistă de Pedagogie-Filosofie-Științe-Litere. Motivația
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1938 se stabilește cu familia în Iași, dar „sediul principal” a rămas casa copilăriei și satul, unde prezența îi era necesară. După instaurarea regimului comunist și desființarea Seminarului Teologic unde era profesor, este transferat la diferite școli periferice, apoi se pensionează. S-a stins din viață în 1974. La Dorohoi și Iași a fost profesorul a peste 25 de generații de elevi, seminariștii păstrându-i o neștearsă amintire. „A fost un bun profesor și un foarte bun pedagog” (Lutic, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Muncă și, de aceea, totul este și Rezistență. Aceasta trebuie să se simtă de-a lungul piesei ca o încrâncenare. ȘEFELE ERNA: Pensionată prematur 2. O rochie ca un șorț, pantofi ortopedici, pe cap o pălărie de blană grotească. GRETE: Pensionară. Destul de grasă, cu un coc în formă de turn (blond), îmbrăcată fără gust, cu multe bijuterii ieftine, exagerat de machiată. MARIEDL: Este cel mai sărăcăcios îmbrăcată, cu părul pieptănat pe spate, în picioare are pantofi de alpinist mult prea mari
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
studiile secundare la Brașov și Sfântu Gheorghe, iar pe cele universitare, la Universitatea din Cluj, unde susține și doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) și concomitent, din 1950, cercetător la secția clujeană a Institutului de Folclor al Academiei Române, de unde se pensionează în 1987. Este membru onorific al Academiei Ungare de Științe (1988). Colaborează la „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Erdélyi Múzeum”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Igaz Szó”, „Korunk”, „Limbă și literatură”, „Művelődés”, „Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények”, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
770 de milioane de euro în 2011 și cu 600 de milioane în 2012. Salariile din sectorul public au fost tăiate cu 30%, existând și un plafon pentru salarii și bonusuri. Doar unul din zece funcționari publici care s-au pensionat în 2011 a fost înlocuit, și unul din cinci în anii care au urmat. Cheltuielile în domeniul apărării au fost tăiate cu 200 de milioane de euro și s-a stabilit tăierea cu 333 milioane de euro în fiecare an
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ziarului „Patria” din Cluj, devenind apoi profesor la Tecuci, Râmnicu Sărat, iar din 1931, la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, aici fiind, între anii 1938 și 1940, și director. Predă și la alte școli din București până în 1954, când se pensionează. Între 1934 și 1946 editează, împreună cu Al. Graur, J. Byck, Gh. Șerban, Scarlat Struțeanu și N. I. Rusu, colecția „Biblioteca școlară”. Colaborează la „Limba română”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Gazeta literară” ș.a. Cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
Lucrețiu Pătrășcanu, pentru douăzeci de zile. Din 1945 intră în Partidul Comunist. Activează la Uniunea Patrioților, e membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase, face parte din conducerea revistelor „Vestea satelor” și „Scânteia satelor”, dar sănătatea precară îl obligă să se pensioneze. Din 1920 era membru al Societății Scriitorilor Români, care îl va premia în 1923 și în 1929. Versurile, proza, articolele i-au fost publicate în „Falanga”, „Gândirea”, „Azi”, „Cele trei Crișuri”, „Ritmul vremii”, „Cetatea literară”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
patru ani, demisionat în 1897 din motive politice, M. publică cel dintâi anuar al acestui lăcaș de învățătură. Renunță la profesorat în 3 martie 1901, dar continuă cursul, la rugămintea ministerului, până la 9 martie 1909, când, la cererea sa, este pensionat definitiv. La 29 decembrie 1910 e numit ministru de Externe, iar în iulie 1912 din nou, pentru o scurtă perioadă, ministru de Justiție. La 29 martie 1912 ia conducerea Consiliului de Miniștri, fiind numit prim-ministru în același an, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
care soliciți odihnă. Doresc binele și sănătatea ta chiar mai mult decat le dorești tu. De când ai fost alături de mine totul a mers bine, prin grația divină și am toată încrederea în tine. Prin urmare te implor să nu te pensionezi [...]. Te asigur că te voi apăra de toți, oricine ar fi ei."<footnote idem, p. 421"My cousin, I have read your reasons for seeking repose. I deșire your comfort and health more than even you can deșire them. Since
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
structurii pe vârste a forței de muncă. În țările care nu și-au adaptat încă legislația muncii la aceste realități demo economice s-a constatat tendința de menținere în activitate, la cerere, a numeroase persoane care ar trebui să se pensioneze, sau reintrarea pe piața muncii a unora pensionate deja. Motivele sunt multiple, cele mai importante fiind de ordin economic și psihologic. (Mihăescu, C., 2001) Resursele de muncă includ: Populația în vârstă de muncă aptă de lucru se determină prin scăderea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Cronica” (1966-1969), director al Teatrului Național din Iași (1969-1973), se transferă ulterior ca șef de redacție la Editura Junimea, unde inițiază, împreună cu Mircea Radu Iacoban, concursul de debut al tinerilor scriitori, precum și colecția „Eminesciana”. Din 1977 până în 1990, când se pensionează din motive de sănătate, va deține funcția de redactor-șef la „Convorbiri literare”. Debutează cu versuri în 1954, la „Iașul literar”, iar în 1964 îi apare prima plachetă, Arcade peste anotimp. Mai scrie în „Astra”, „Ateneu”, „Familia”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
în diverse întreprinderi din Brazzaville). 141 Leboka (39 ani), plecat la 20 de ani din sat; s-a întors în 1958; a fost zidar la Brazzaville, Pointe-Noire și în Gabon. Lebende (40 ani), fost milițian, s-a întors în 1958, pensionat după ce a lucrat în aproape toate posturile din Congo. Sanga (45 ani), plecat din sat de la vârsta de 15 ani, s-a întors în martie 1960, după ce a lucrat ca șofer la Brazzaville și Leopoldville. Trebuie remarcat că niciunul dintre
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de-o viață, de multe ori alături de părinți sau bunici. Generațiile unor familii cunoșteau întregi generații ale altor familii, formând un fel de rețea prin intermediul căreia zvonurile circulau de la unii la alții. Acum uitați-vă în jur. Părinții noștri se pensionează și se retrag „în locuri însorite”. Ceilalți ne mutăm în funcție de oportunități, într-un an fiind în Research Triangle, în următorul în New York sau Austin. Mobilitatea ne împinge departe de aceste rețele arhaice, către orașe noi unde nimeni nu pare a
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
SÂRBU, Sergiu (5.VII.1907, Tătărăuca Veche, j. Soroca -?), poet. Stabilit la București, a exercitat diverse funcții tehnice, pensionându-se din postul de inginer dispecer în construcții. Debutează în 1931, cu poezii, într-o foaie literară din Hârlău. Publică versuri și proză în „Viața Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc”, „Școala basarabeană”, „Analele Romanului”, „Orientări” (Moinești) ș.a. Din 1940 până în 1962 își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289494_a_290823]
-
patru poate chiar cinci ani. f. La Al Zecelea Congres Mondial al Nutriției de la Lupino, eminentul profesor Luigi Rossini a susținut cu mare succes comunicarea " Unele efecte pozitive ale nutriției pe bază de boia de ardei". După care s-a pensionat și s-a retras pe insula pe care tocmai și-a cumpărat-o. g. Cu recomandările eminentului profesor Luigi Rossini, personalitate academică mai presus de orice contestații, comerțul cu boia a revenit la cele mai înalte cote, iar cicatricele cauzate
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mai tineri să vină la Iași pentru cursuri și stagii de cercetare; a fost și recompensat pentru implicarea sa cu titlul Doctor Honoris Causa al Universității ieșene. Cu mulți ani În urmă, când m-a anunțat că urmează să se pensioneze, l-am Întrebat pe cine lasă În loc. Mi-a răspuns, spre uimirea mea, că nu va. avea un Înlocuitor, postul său se va desființa, e suficient un singur post de profesor la Geneva și era deja un mai tânăr coleg
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Botenii Muscelului și-a Început cariera și a vrut să-și dedice viața studiului culturii materiale, vieții sociale și obiceiurilor poporului român; a vrut să se dăruiască Moldovei. Dar a fost alungat. În familie se știe doar că a fost pensionat forțat În 1957, la vârsta de 55 de ani. Sociologul Paul H. Stahl Îl consideră membru al unei generații de excepție, a adevăraților patrioți care și-au iubit țara și care au adunat informații asupra vieții sociale din România. A
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
țară. Alege să rămână în țară și peste un an este încadrat cercetător la Centrul de Logică al Academiei, unde se ocupă cu istoria logicii, exegeza greacă a aristotelismului și traduce scrieri ale lui Teofil Coridaleu în limba franceză. Se pensionează în 1975 și se stabilește la Păltiniș, de unde revine în București cu diverse prilejuri. Perioada 1964-1987 cuprinde anii când N. își dă măsura personalității creatoare. Își formulează un sistem filosofic original, publică studii, eseuri de filosofie a culturii, se deschide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
actul educațional, însă nu absentează. Dorește să finalizeze cursurile liceale. Este fiica lui D.D. (55 ani) decedat, ca urmare a unei boli, cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice și a lui D.R. (53 ani, a fost confecționer), în prezent pensionată pe caz de boală. Istoricul familial Relațiile dinte victimă și mama acesteia sunt descrise de ambele ca fiind normale, însă disfuncționale în ceea ce privește comunicarea tuturor problemelor cu care se confruntă victima. Mama a aflat despre infracțiunea a cărei victimă a fost
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Urmează un institut tehnologic în Australia, urmează apoi Facultatea de Istorie Modernă Wollongong, Australia. Este membru al ASA (Australian Society of Authors, membru PEN Sydney Centre etc. Este membru ASLA Oradea Bihor (Aso ciația de Știință, Artă și Literatură), actualmente pensiona r și membru pe viață al SCWC Wolongong N.S.W. Are 10 cărți publicate, cea mai recentă fiind „Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost o perioadă șomer, apoi mun citor la o Stațiune de Mașini și Tractoare din Vaslui, funcționar la Centrul de librării Iași și, începând din anul 1969, salariat al Muzeului Literaturii Române din Iași, până în anul 2003, când s-a pensionat. Din anul 1971 până în 1988 a condus toate obiectivele Muzeului Literaturii Române din Iași, participând direct la organizarea și deschiderea mai multor obiecti ve muzea le: „Casa Dosoftei”, casele memoriale M. Codreanu, M. Sadoveanu, G. Topârceanu, sediul central al muzeului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Institutul Pedagogic din Sibiu (1969) este chemat la conducerea Catedrei de limba și literatura română, din 1972 fiind conferențiar la Facultatea de Filologie și Istorie, unde va preda cursuri de literatură universală și comparată, teorie și estetică literară și folclor. Pensionat în 1980, își reia activitatea în 1992, la Facultatea de Litere și Istorie, apoi și la Facultatea de Geografie-Turism din Sibiu. Din 1977 este președinte al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu. Încă din studenție P. își începe activitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
Cotidianul", 1.II.2006) "Partidul Comunist vrea să controleze totul, inclusiv mințile și inimile cetățenilor", declara Zen în urmă cu câteva zile. ("Cotidianul", 24.II.2006). De multe ori construcția introdusă prin inclusiv se bazează pe o elipsă: "De ce să pensionezi forțat un om la 65 de ani dacă sănătatea îi permite și are activitate?", întreabă retoric Constantin Bușe, fost prorector al Universității București, cadru didactic la Facultatea de Istorie. El este în prelungire alături de alți trei colegi de-ai săi
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
metode originale angiometria și anastomozele arterio-venoase la bolnavii renali în vederea dializei. A redectat 476 lucrări științifice și 5 monografii intre care : Tratatul de Chirurgie, vol.I (sub redacția N. Hortolomei, I. Țurai) Editura Medicală, București, 1955. În 1989 a fost pensionat [2,3,10]. EVOLUȚIA TEHNICILOR CHIRURGICALE PE CORD ȘI VASE Nicolae Hortolomei (1885-1961). Profesor de chirurgie, șef al Clinicii de Chirurgie a Spitalului Colțea din București în cadrul căreia a organizat primul compartiment de chirurgie cardiovasculară. În laboratorul de chirurgie experimentală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]