10,156 matches
-
care-acum iar speranțele ară, se-aude cântând din fluier solar a ta primăvară. Țăndări violete Veți găsi din plin răni și cicatrici, lacrimi și regrete, în acest destin întocmit din mici țăndări violete ******* Ce pur e-acest gri cu care pictez în tine, femeie, eternul a fi ce capătă miez când țes curcubeie. ******* Cât verde a nins de jur împrejur din aripi de fluturi, de când stau întins pe-al dragostei pur visând începuturi. ******* Ce pot să mai sper când n-a
ŢĂNDĂRI VIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343298_a_344627]
-
Zorile venit-au line, pe obraz mi s-au oprit Ochii i-am deschis, și-n grabă, la gându-mi s-au îndreptat. Ce minune colorată i-a luat locul sortit! Fluturi, flori, munți cu izvoare, cine oare, le-a pictat? Am atins, cu mâna, rama, gândul mi l-am mângâiat I-am dat drumu-n libertate, peste lume să presare Bucurie și... speranță, chiar și-n sufletu-ntristat, Visele să-i fie line, inima să nu-i tresare... Dac-aș ști
AM PUS GÂNDUL ÎNTR-O RAMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343292_a_344621]
-
să presare Bucurie și... speranță, chiar și-n sufletu-ntristat, Visele să-i fie line, inima să nu-i tresare... Dac-aș ști că pe perete, gându-mi iar va desena L-aș închide, iar, în ramă, peste noapte, să... picteze Și când raza de lumină ochii îmi va săruta Să îl las din nou să zboare, să iubească, să viseze... D. Theiss Referință Bibliografică: Am pus gândul într-o ramă... / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1644, Anul
AM PUS GÂNDUL ÎNTR-O RAMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343292_a_344621]
-
se scaldă-n lună nouă. Din rătăciri tăcute ce se jeleau în tină mi-ai ridicat pășirea spre drumul de lumină. Tu ai aprins în taina ochilor mei desculți speranța revederii din alte multe nunți. Și-atent, ca o icoană, pictată pe senin, ai descompus din ieri grămezile de chin... Se naște o secundă clipește un suspin, Tu-n gând mă ții de mână - Nu mă săruți... puțin? Referință Bibliografică: Sărută-mă / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂRUTĂ-MĂ de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343355_a_344684]
-
și-au dat întâlnire și au răspuns, mereu: prezent! Nici nu mai știm la cine-i cheia!... Poate e la tine, în buzunarul de la piept, poate... la mine, între rânduri. Intrarea secretă veghează mereu întoarcerea ancestralei evadări, zâmbind... ferestrele sorții pictează amintiri și vise, dăruindu-ne cel mai frumos refren din câte ele există! Referință Bibliografică: Amprentare / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Bianca Aura Buta : Toate
AMPRENTARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343356_a_344685]
-
07 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iată, toamna a venit, și-mi amintește doar de tine În dorul ei nemărginit îmi poartă pașii spre coline Unde pe iarba de o clipă verdele se mai agață Flori galbene, flori-aripă, au vara pictată pe față Cu degete de crizantemă îmi mângâi toamna risipită În viața mea - o anatemă -, cu buze de vară lovită De lacrima ce se prelinge în ale sufletului trepte Urcând pe scara-n care ninge cu zile de toamnă nedrepte
TOAMNĂ IAR... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343376_a_344705]
-
devin imagini: “lăsând într-o parte / lucrurile prin care nu /am trecut niciodată/ și-n cealaltă / patul /măsuța de scris /(cu o lumânare în sertar)/veioza/ bloc notess-ul”. Ele mi-au adus în fața celebrul tablou de Van Gogh în e pictat patul lui și mi-au amintit și de unele “naturile moarte” ale lui Theodor Pallady. Prezentarea tatălui în cămașă albă de duminică din poezia “lumânări stinse” (dimineață l-am găsit îmbrăcat / în cămașă lui albă pe care o purta /duminică
MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343372_a_344701]
-
se scaldă-n lună nouă. Din rătăciri tăcute ce se jeleau în tină mi-ai ridicat pășirea spre drumul de lumină. Tu ai aprins în taina ochilor mei desculți speranța revederii din alte multe nunți. Și-atent, ca o icoană, pictată pe senin, ai descompus din ieri grămezile de chin... Se naște o secundă clipește un suspin, Tu-n gând mă ții de mână - Nu mă săruți... puțin? Citește mai mult Sărută-măTu m-ai ales, Iubire...comoară să îți fiu.Privesc
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
cuprind emoțiicând picurul de rouăîn pragul diminețiise scaldă-n lună nouă.Din rătăciri tăcutece se jeleau în tinămi-ai ridicat pășireaspre drumul de lumină.Tu ai aprins în tainaochilor mei desculți speranța revederiidin alte multe nunți.Și-atent, ca o icoană,pictată pe senin,ai descompus din ierigrămezile de chin...Se naște o secundăclipește un suspin,Tu-n gând mă ții de mână- Nu mă săruți... puțin?... IV. POVESTEA VECHIULUI CASTEL, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1978 din 31
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
trecuți prin multe încercări și prin multe lupte. Niciodată n-a reușit să vorbească, așa se născuse, iar din cauza acestui fapt, n-a reușit niciodată să se dezvăluie cuiva întru totul. Nu avea glas, dar în schimb sufletu-i era pictat în culori complexe îi compensa trăirile sale de femeie, grația din priviri și calmul din a sa răsuflare. Pentru ai arăta lui Idris cum trăia zi de zi, ar fi trebuit să îi simtă mai îndeaproape căldura, dar de fiecare
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
Idris aleargă pe drumul pe care îl străbătuse deja fără să se mai uite vreo clipă înapoi și îi vorbește pădurii. Idris (către pădure): N-am reușit! Nu am vorbit!...I-am îmbrățișat privirea și i-am savurat mirosul! Am pictat-o în al meu gând și-o voi murdări cu ale mele lacrimi adânci! Să nu te miri de-ale mele suspine!...(ajuns spre marginea pădurii, Idris cade-n genunchi și se uită către pădure) Nu-mi pot dezmierda gândul
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
cu toscan la exterior și corintian în interior. Inițial avea 2 turnuri, dar unul a căzut în 1776, cel rămas având un clopot renumit “Golden Bell”, cu un sunet deosebit. Principalul altar e dedicat sfintei Ecaterina a Alexandriei și e pictat cu 4 scene din viața ei. Impozante uși închid un interior magnific. A fost primul monument religios ridicat să comemoreze victoria lui Alfonso de Albuquerque asupra lui Adil Shah. Construcția ei a durat aproape 90 de ani, cei ce au
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
de soreli Din creanga stupidoasă, cu iriși de-ndrăzneală curg - în dantele moi -, culori senine parcă și inima de lemn a noastre inimi cearcă înduioșind în noi renașterea-petală În primăveri pocnite, întoarse din fir sobru ce-al iernii îngheț suge pictând reîmplinirea ni se topesc în cercuri iubirea și privirea uitând în visul nostru al sorții tablou sumbru Și coborâm din ceruri, din crengi de rimă albă un ram supus iubirii cu rozul în răspăr în sufletu’-ne cântă duios acord
FLORI DE MĂR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344064_a_345393]
-
Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului S-au aprins pe dealuri, iată, torțele de liliac, luminând semețe drumul vântului de primăvară și părând c-ar fi dorit cerului de mai să ceară să picteze-n norii pașnici semnele din zodiac. Își împrăștie parfumul cu subtile note crude, florile zâmbind mănunchiuri din armata deșteptată de această primăvară ce se simte-asediată în rafalele fățișe, hărțuinde și zălude. Ridicate-n înălțimea sulițelor răzvrătite, piramidele bogate străjuiesc enigme
TORŢE ÎN VÂNT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344066_a_345395]
-
când se dezbrăca, alteori sunt surprinse căscând ori arătându-și spatele, atingandu-si pieptul, storcandu-si de apă coadă de păr împletit, scotandu-si un ciulin din picior, jucându-se cu papagali ori cu maimuțe, scriind scrisori, cântând la flaut, pictând ori desenând pe pereți, alteori sunt surprinse infrumusetandu-se, toate aceste posturi ascunzând de fapt un simbolism și un adânc înțeles. În a patra categorie întâlnim sculpturile seculare ce conțin variate teme că cele cu profesori și elevi, scene casnice
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
roaga la mănăstirea Sfântă Ecaterina. Tot el ridică și mănăstirea spitalului Colțea. Interesant că mai există un loc, în Etiopia, care poartă numele Sinaia. Se spune ca mănăstirea Sinaia adăpostește pietre sfinte aduse din Sinai. Pe pereții de la intrare sunt pictate chiar scene din viața Sfintei Ecaterina. Spătarul Cantacuzino dăruiește mănăstirii Sfântă Ecaterina o catapeteasma pentru paraclisul sfinților apostoli. Legendă construirii mănăstirii Sinaia este strâns legată de călătoria spătarului în Sinai și începe la 15 august 1683 cu vedenia unui călugăr
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
1859 tarului Rusiei, Alexandru al II-lea, dar bolșevicii le-au vândut în 1933 British Museum-ului, unde se află și azi. Codex Sinaiticus și Codex Vaticanus sunt primele copii ale bibliei grecești, dar originalul e mai complet. Galeria de icoane pictate pe lemn are peste 2000 de exponate ilustrând istoria creștinismului între secolele X-XV. Scară la cer de aici este realizată de Sfanțul John Climaco, un călugăr din Sinai din secolul XVII. Călugării de aici au o structură independența și autonomă
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
prin iarbă, prin livezi, prin fân, prin flori, miros a parfum. Le-am găsit adulmecând peste tot, ca un copoi, pe unde-ai hoinărit în libertate și în tăcere. Am vrut să le adun, să le număr sau să le pictez pe un un tablou, să-l păstrez cu plăcere. N-am reușit; erau prea multe, dar am călcat numai pe două, care m-au purtat până la tine-n grădină. Erai la umbră, pe o bancă; citeai un basm cu Făt-Frumos
URMELE TALE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344110_a_345439]
-
un oficial din timpul faraonului Mentuhotep din dinastia XI, ni-l arată pe faraon într-o cabina mirosind o floare de lotus - asociată cu renașterea - în timp ce muzicanți îi fac plimbarea plăcută. Barcă e executată dintr-un lemn ușor și e pictată atent cu detalii expresive de parcă ar fi chiar barcă reală folosită de faraon. Este una din minunatele modele găsite de Herbert Winlock în 1920 în mormântul faraonului, multe dintre ele putând fi admirate în muzeul egiptean din Cairo. Ele reconstituie
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
Pentru suflet liniștire ... Ne vibrează spre Divin Cerul care ne veghează Primavara-n orice timp, Este Dumnezeu lumină Vestind viata-n cer senina Florile ce ne îmbată Primavara-n orice timp, Sunt a noastră bogăție Către Dumnezeu privind Zbor măreț pictat pe ceruri Din al păsărilor lumi, Este Dumnezeu știință Explicată prin desen, Spre a ne trezi din somn, Primavara-n orice timp Referință Bibliografica: Alintul lui Dumnezeu / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1313, Anul IV, 05
ALINTUL LUI DUMNEZEU de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344196_a_345525]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PORTRETUL IUBIRII Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pictează-mi iubite pe față surâsul, Nu-i greu să o faci, doar pune culoare, Înmoaie penelul în seva și plânsul Durerii din mine ce ține cu gheare. Mă strânge, mă taie și-mi lasă pe chip Doar brazde întoarse de
PORTRETUL IUBIRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343063_a_344392]
-
dorința să ardă-n neștire. Mă las zugrăvită-n pasteluri suave Tu fii doar artistul picturii naive, Hai, șterge din mine accentele grave Și pune-mi scânteia luminii divine. Altarul iubirii îți e șevaletul, Eu, pânza ce-așteaptă să fie pictată, De tine maestre, arată-ți talentul Și-n ploi de săruturi mă vreau vernisată. Referință Bibliografică: Portretul iubirii / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1276, Anul IV, 29 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate
PORTRETUL IUBIRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343063_a_344392]
-
și rabd, îndârjindu-mă și mai tare-n a vieții luptă: Un Prometeu mereu nebiruit, care nu se plânge nici în șoaptă; Care stă mereu falnic în bătaia divinului soare Necunoscând niciodată nici pic de alinare. Încătușare Mă pun să pictez frânturi, Slove slute fără sens, Fresce stihuite ale cugetării. Pânza mi-i plină de-o terifiantă deformare, Unde adesea mă târăsc, Mă zvârl din petele disperării-n petele speranței, Din negura argilă-n negura neființă, Din pustia coastă tulbure-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
pseudonimul Gelu Pescaru, pe foarte multe dintre revistele literare online sau tipărite din țară și din diaspora. Romancier, prin excelență, Virgil Stan știe să deruleze cu flexibilitate, stil și vervă scriitoricească, un fir epic limpede, fără rupturi de ritm, să „picteze” personaje vii, pline de surprize, desprinse - cu certitudine - din cotidian. În romanul său de dragoste, erosul - construit cu delicatețe și o deosebită atenție la detalii - este pur, lipsit de orice urmă de indecență ori trivialitate. Un om cu o experiență
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343104_a_344433]
-
smulgem de aripile înălțate maiestuos pana în străfundurile universului mâzgălim pe fata cu noroiul din fundul lacului în care-și spală față în fiecare dimineață de rand cu toți ceilalți dezbrăcam de haine niște blugi ponosiți și veșnicele tricouri cenușii pictate cu fulgere trăsnete și lacrimi doar de-om găsi fie și sub piele sursă nebuniei sale dar era om atat de om era pomul acela enervant de om vorbindu-ne pe limbă fiecăruia fără a schimba cuvinte voce tonalitate fără
THE TREE OF LIFE de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343154_a_344483]