3,187 matches
-
mari, Minuit, care refuză poezia). Volumul lui Marie Redonnet se numește La mort & Cie, nu are paginile numerotate și conține terțete epice - cinci pe fiecare pagină - care combină ad inifinitum ipostazele a șapte personaje principale: chinezul, cel mai mic pitic, piticul, nebunul, regele, mortul, spînzuratul, la care se adaugă reprezentanți ai unor meserii dintotdeauna (olarul, judecătorul, etc.) și apostolii (desemnați, scurt, „les apotres”). Un aer funest Însoțește fragmentele volmului, iar ordinea lor, după cum sugerează paginile nenumerotate, este aleatorie. Important este, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
filosofică a proporțiilor, Echenoz nu are nimic irepresibil de transmis, dacă nu faptul că n-a mai rămas nimic capital de spus pentru că totul e posibil În cea mai bună dintre lumi. Iar dacă totul e posibil, de la existența unui pitic invizibil care salvează viața cuiva În picaj spre asfalt; până la un pahar de vin băut cu subalternul care ți-a furat milioane după ce În prealabil ai aflat că murise, nimeni nu poate să mai spună nimic capital. Pentru că un adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care lansa ideea/ Înfrângerii prin calul troian, nu prin război." În "Balade", poetul se preocupă de soarta geniului și a artistului în lumea contemporană. ("Plictiseală cu lumea lui Beethoven" sau "Iubirea"). Poetul este un Gulliver naufragiat într-un univers de pitici. Sensul existenței este devenirea și devenirea se înnobilează prin vis. Poemul "Laocoon" reface tradiția macedonskiană a macabrului: "Marele vierme, vatră în chin de carne,/ Aproape alterată, aprinsă-n sinea ei, noapte de noapte, sa-și răstoarne/ Sufletul unsuros pe ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu un pîlc de copaci plantați pe vremea unuia din vechii primari, Gheorghe Negel. Stratul acela, cît și straturile laterale, era semănat cu „trifoi de piatră”, mărunt (mai tîrziu cu gazon) și cu flori și garnisit cu trandafiri înalți și pitici.5 ) De „estetica ornamentală” se îngrijea „grădinarul comunal”, funcție îndeplinită multă vreme de cîte un străin. Acesta era horticultor și, în același timp, administrator. Comanda specii de plante de la firmele reputate în branșă (cel mai adesea din Olanda și Germania
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și golul. Interiorul și exteriorul./ Dialectica veșnică a vieții/ Peste viață călcând". Iată, spre exemplu, un poem cretan sfârșit în reflecție despre inadecvare și alienare: "Banca de măslin de lângă/ Bisericuța săpată în stâncă/ Și chiparosul strâmb deasupra / În depărtare, farul pitic/ Luminând parcă peste puterile sale./ O lumină care vine dinăuntru./ Dinlăuntrul cui? Mă simt/ Ca un Buddha aruncat/ În altă lume. În lume?/ În altă lume!". Și un altul, despre aproape și departe, instabilitate și neclintire, diferență și unitate: "Aici
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mult piperată o pizzerie,/ cu salon special de adidași Nike,/ deși, după câțiva ani, vezi bine,/ i-au împietrit chelnerițele/ în uniforme fondantine,/ cu zilierii moldoveni în muzeul de ceară,/ deși beau regulat acest ceai/ împotriva nemuririi/ dintr-un ceainic pitic,/ insular și grotesc" Scrisoare pe trecerea de pietoni (subl. aut.). Autoficțiunea iubirii, fie și hrănită dintr-un episod biografic real, se prelungește, la rândul ei, în mit. Spațiul poetic se umple, prin urmare, de simboluri ale mitului cărții, ale bibliotecii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pământului, București, 1965; Dor, București, 1966; Duios Anastasia trecea, București, 1967; F, București, 1969; Prea mic pentru un război atât de mare, București, 1969; Acești îngeri triști, Cluj, 1970; Ploaia albă, București, 1971; Cei doi din dreptul Țebei, Cluj, 1973; Piticul din grădina de vară, București, 1973; Vânătoarea regală, București, 1973; Căruța cu mere, București, 1974; O bere pentru calul meu, Craiova, 1974; Teatru, București, 1974; Acești îngeri triști, București, 1976; Împăratul norilor, București, 1976; Ploile de dincolo de vreme, Cluj-Napoca, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
ani, toate țările Vestului european. Astfel, Germania cu capitala la Bonn reprezintă o mutație fabuloasă, nu doar în raport cu Germania hitleristă, ci și cu cea a regelui Wilhelm sau a Republicii de la Weimar. Nu doar prin faptul că a devenit un pitic politic și un gigant economic, ci și prin faptul că militarismul său s-a transformat în pacifism, ambiția sa, în consumerism, iar raționalizarea sa a fost contracarată de ecologism. În contextul acestei mutații, țara rămîne altminteri ea însăși, alimentîndu-se din
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în ce direcție va evolua URSS. Însă, chiar presupunînd că această evoluție va fi în sensul liberalizant și pașnic, pericolul va rămîne prezent atîta vreme cît va exista un Imperiu, fie el și neamenițător, aflat față în față cu state pitice în comparație cu el și care rămîn dezbinate. În sfîrșit, principalul pericol nu stă în eventualul prădător, ci în prada care se oferă singură. Dezbinarea statelor europene face din Europa o pradă. Această dezbinare este cu atît mai gravă cu cît Europa
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința pentru simpla juxtapunere a imaginilor, histrionismul latent, denotația sub care se strecoară perfid o licărire miraculoasă, senzația ireparabilului și inevitabilul regret care decurge de aici sunt notele care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
și anume: Contracția gravitațională, Stadiul de stea a secvenței principale, Stadiul de stea gigantă, Stadii tarzii în evoluția stelelor (pitică albă, stea neutronică, gaură neagră). Evoluția unei stele depinde de masa ei: nebuloasă, protostea, stea a secvenței principale, gigantă roșie, pitică albă, pitică neagră în cazul stelelor cu masă redusă, (de până la 2,5 ori masa Soarelui). Nebuloasa, protostea, stea a secvenței principale, supergigantă, supernovă, stea neutronică sau gaură neagră în cazul stelelor masive. FACULĂ Formațiune strălucitoare, din atmosfera solară, cu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Contracția gravitațională, Stadiul de stea a secvenței principale, Stadiul de stea gigantă, Stadii tarzii în evoluția stelelor (pitică albă, stea neutronică, gaură neagră). Evoluția unei stele depinde de masa ei: nebuloasă, protostea, stea a secvenței principale, gigantă roșie, pitică albă, pitică neagră în cazul stelelor cu masă redusă, (de până la 2,5 ori masa Soarelui). Nebuloasa, protostea, stea a secvenței principale, supergigantă, supernovă, stea neutronică sau gaură neagră în cazul stelelor masive. FACULĂ Formațiune strălucitoare, din atmosfera solară, cu o temperatură
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
au clasificat în clasele: I, II, III, IV, V, VI, VII. Din clasele I, II, și III fac parte supragigantele și gigantele; din grupa a IV-a fac parte stelele normale, stelele din grupa a V-a se numesc stele pitice; stelele din ultimele grupe ale clasificării VI, VII sunt piticele roșii și albe. LUMINOZITATE APARENTĂ Energia totală primită în unitatea de timp pe unitatea de suprafață a unui receptor de la un corp ceresc. Luminozitatea aparentă depinde de luminozitatea sa și
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
oportunități pentru participanți prin subminarea ordinii ierarhice oficiale, carnavalul american încerca să consolideze identitatea emigrantului alb prin scoaterea în evidență sau ,,sărbătorirea" alterității, a celuilalt 217. Spectacolele din cadrul carnavalurilor din America între 1850 și 1900 înfățișau diverse tipuri de anormalitate (pitici, giganți, gemeni siamezi, ființe cu pilozitate excesivă sau cu două capete)218. Scopul acestor spectacole, în afara profitului, era de a legitima "normalitatea" restului populației albe americane. Albii din America erau astfel încă o dată confirmați ca reprezentând norma, ca rasă, cultură
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce el în locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A treia oară, piticul îi spune fetei că prințul o va lua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce el în locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A treia oară, piticul îi spune fetei că prințul o va lua de nevastă, dar el vrea, în schimbul ajutorului dat, pe primul născut. Tânăra împărăteasă îi cere mai întâi un răgaz de o săptămână, apoi încă una, motivând că este copilul prea mic. "Să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cere mai întâi un răgaz de o săptămână, apoi încă una, motivând că este copilul prea mic. "Să-l mai lași să sugă și să să facă mai voinic. Că-i greu în lume fără mamă". Împărăteasa îl urmărește pe pitic cum iese din palat, ajunge în oraș, apoi într-o pădurice, unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, împărăteasa îl roagă din nou să-i lase copilul, "că-i frumos și mândru ca un soare"; piticul îi spune că se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mic. "Să-l mai lași să sugă și să să facă mai voinic. Că-i greu în lume fără mamă". Împărăteasa îl urmărește pe pitic cum iese din palat, ajunge în oraș, apoi într-o pădurice, unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, împărăteasa îl roagă din nou să-i lase copilul, "că-i frumos și mândru ca un soare"; piticul îi spune că se-nvoiește, numai dacă îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit în pădurice ("Ținghi-Linghi/Tanga-Langa,/Tere-Pere,/Tespereghere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Împărăteasa îl urmărește pe pitic cum iese din palat, ajunge în oraș, apoi într-o pădurice, unde-l aude cântând. Piticul apare iarăși, împărăteasa îl roagă din nou să-i lase copilul, "că-i frumos și mândru ca un soare"; piticul îi spune că se-nvoiește, numai dacă îi cunoaște numele. Imediat rostește numele auzit în pădurice ("Ținghi-Linghi/Tanga-Langa,/Tere-Pere,/Tespereghere!"), omulețul se transformă într-o pară verde care zboară peste pădure, "la colți de piatră". Intrând împăratul în cameră, își
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se (poate) extinde câmpul de manifestare al purtătorului și al subiectului autorității, fiecare dintre ei având libertatea asumării unei identități fără nici o legătură cu peroana reală: "[...] jucătorul își construiește personajul cum vrea el. Îi alege sexul și rasa imaginară: elf, pitic sau troll, de exemplu. Apoi îi definește înfățișarea: culoarea părului, talia, capul. Poate, de asemenea, să îl doteze cu anumite caracteristici fizice precum agilitate sau forță, dar și cu calități psihologice precum curaj, tenacitate, voință, inteligență. Construirea avatarului este o
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
1941; Haplea. Pățanii din tinerețe, București, 1941; Trandafirul mării și alte povestiri din „O mie și una de nopți” și de la alte popoare, cu desene de Pascal, București, 1941; Mimina, București, 1942; Porumbița și Timofte, București, 1942; Regina din Insula piticilor, cu desene de Ioana, București, 1942; Spiridușul lui Ionel, București, 1942; Tiriplic cel norocos, București, 1942; Cutia cu jucării, București, 1943; Coana Frosa. Viața și aventurile ei, cu desene de Pascal, București, 1943; Lacrimile mamei, cu desene de Vasile Dobrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia cu jucării, București, f.a.; Ina, fetița prigonită, București, f.a.; Istorioare pentru Puiu, București, f.a.; În închisorile turcești, Brăila, f.a.; Martinică și Puky, București, f.a.; Michi Maus în Țara viselor, București, f.a.; Moara Piticilor, București, f.a.; Omul întors din Rai, București, f.a.; Pentru copiii noștri, București, f.a.; Stan și Bran, București, f.a.; Ștrengăriile lui Gigi, București, f.a.; Zâmbiți, vă rog, București, f.a. Traduceri: Rabindranath Tagore, Lumina ochilor, București, 1921, Pietrele flămânde, București, 1927; John
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
care permite copiilor să nu se încadreze în normele școlare, mai întâi, apoi cele sociale și morale. K. Wolf (N. Mitrofan, 2000, p. 368) studiind climatul familial hiperautoritar a dezvoltat "profile de copii" în funcție de percepția părinților asupra propriilor fii: * copilul pitic privită ca o ființă nedezvoltată, lipsită de valoare, care necesită o permanentă corectură prin admonestări; * copilul marionetă care trebuie să corespundă întru totul cerințelor și exigențelor părinților: să fie cuminte și ascultător etc; * copilul sălbatic care manifestă porniri și comportamente
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Sensibilitatea rănită a culturilor mici” (Cioran) era astfel răzbunată, se găsise un leac pentru stigmatul etnic. A iniția un proces politic tocmai împotriva acestor figuri li s-a părut multor români incorect, ba chiar nedrept, o conspirație a unor dușmani pitici, invidioși pe realizările acestor personalități, gata să se răzbune pentru traumele lor istorice (cum ar fi Holocaustul). În câteva ocazii, când deschiderea unor astfel de dosare politice avea elemente de amară frustrare, oportunism și crudă ingratitudine, a fost relativ ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine sau în rău; mai degrabă, dincolo de bine sau de rău); - sunt lipsite de stare civilă; nu au biografie; nu au trecut; ele sunt pur și simplu: regele și regina, voinicul, vrăjitoarea, piticul, etc.;cel mai înalt grad de diferențiere de care sunt susceptibile este indicat de funcția lor, uneori prin profesie: regi sau slugi, croitori, țărani, fierari, vânători, etc.; - se creează diferite opoziții umane (cei puternici se opun elor slabi; cei tineri
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]