3,359 matches
-
încolo familiei, adică fraților, și problemei foarte disputate a moștenirii tatălui. Scrisorile arată marea dragoste frățească dintre Maria și Antioh. Fuseseră despărțiți (și nu se vor mai vedea niciodată) din 1732, când lui Antioh i se încredințează misiunea de ministru plenipotențiar al Rusiei la Londra, calitate păstrată până în 1738, când este transferat la Paris ca ambasador, unde rămâne până la moartea sa, survenită prematur în 1744, când nu avea decât 36 de ani. Maria îl informează ritmic despre schimbările de la curtea imperială
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
europene, domnul Alexandru Farcaș. Întâlnirea va avea loc în data de 29 ianuarie, la sediul C.J.T. din Palatul Administrativ. La aceasta întrevedere vor mai participa Excelentă Să Philippe Etienne, ambasadorul Franței la București, Excelentă Să Ștefan Glăvan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Șerbia și Muntenegru, domnul Andrei Oancea, consulul general al României la Szeged, domnul Gheorghe Pleșa, secretar general în Ministerul Integrării Europene, domnul Stephan Ré, directorul Centrului Cultural Francez din Timișoara, domnul Zoltan Kovacs, consilierul președintelui C.J.T. pe
Agenda2004-4-04-1 () [Corola-journal/Journalistic/281969_a_283298]
-
că „n-a făcut caz” de acest lucru. Câteva luni nici n-a știu despre aceasta, se pare, urmând să afle abia la Praga, proaspăt ajuns în noul post, după cum rezultă din corespondența purtată de recentul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Varșovia, Carol Davila, cu colegul său de la Praga, N. Filodor. Pentru mine prețuirea care s-a dat lui Blaga la Ministerul Afacerilor Străine în perioada amintită seamănă cu aprecierea făcută în 1919 de Nicolae Iorga la debutul său editorial
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
morții lui Pașadia este că acest crai între crai n-a mai apucat să fie contrariat văzându-l pe Pirgu "de mai multe zeci de ori milionar; însurat cu zestre și despărțit cu filodormă, pe Pirgu prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidând o subcomisie de cooperare intelectuală la Liga Națiunilor și oferind colegilor săi străini veniți în România cu pantahuza sau în Ťanchetăť o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul său istoric din Ardeal". În articolul Pro Pirgu? din revista "Luceafărul
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
mirajului unei opere unice și a unei vieți încărcate de necunoscut, carte datorată dlui Ion Vianu și intitulată Investigații mateine (Edit. "Biblioteca Apostrof", Cluj, 2008), fac marginala observație - deocamdată - că, pe când a râvnit postul de prefect, de parlamentar, de ministru plenipotențiar, Mateiu I. Caragiale n-a fost ispitit o clipă de un post de primar, cu toate că și acesta i-ar fi putut aduce mult prețuitele decorații. Asta în ciuda faptului că, de la începuturile României moderne, cel puțin postul de primar al Capitalei
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
al legației române la Roma, apoi la Atena, Bruxelles și din nou la Roma, în perioada 1888-1906, Lucian Blaga, atașat de presă și consilier la legațiile României din Varșovia, 1926, Praga, 1927, Berna, 1928-1932 și 1937-1938, Viena, 1932-1937, apoi ministru plenipotențiar la Lisabona, 1938-1939, Aron Cotruș - reprezentant al presei românești la Roma, 1919-1920, Milano, 1930, Varșovia, 1930-1937, Madrid și Lisabona, 1938-1939, Ștefan Baciu - atașat de presă la Berna - 1946, Alexandru Paleologu, ambasador al României la Paris, 1990-1991, Andrei Pleșu, ministru de
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
și el, încă dinainte de 1945. Jurnalul relatează întâlniri cu Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi, fără a aduce contribuții importante în completarea portretelor. George Macovescu revine în diplomație în iulie 1959, printr-un fel de reparație poststalinistă, ca trimis extraordinar și plenipotențiar al RPR în SUA, până în octombrie 1961. Cariera sa se consolidează în Ministerul Afacerilor Externe, ca adjunct al ministrului (octombrie 1961-martie 1967), apoi prim adjunct (până în octombrie 1972), pentru ca ulterior să triumfe ca ministru al Afacerilor Externe (din octombrie 1972
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
Cehoslovaciei (“Manuscriptum”, nr. citat, p. 163). Nicolae Filodor îi era șef de misiune, după care chiar în luna februarie 1928 avea să fie numit în post la Belgrad. Înainte de Praga, acest diplomat cu o lungă carieră, îndeplinise funcția de ministru plenipotențiar la Atena, în anii primului război mondial. Preocuparea lui Blaga pentru sănătatea soției sale transpare atât din această scrisoare, cât și din altele publicate în revista “Manuscriptum”. Folosesc acest prilej pentru a face câteva considerații despre destinatarul epistolei de față
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
l-a legat, cum se știe, o strânsă prietenie. Căsătorit cu Lady Elisabeth Asquith, fiică a lui Herbert Henry Asquith, Earl of Oxford, prim ministru al Marii Britanii între anii 1908-1916, el însuși s-a remarcat în diplomație: a fost ministru plenipotențiar în Statele Unite (1920-1926) ("a publicat acolo o broșură despre Basarabia, pledoarie pentru drepturile istorice ale românilor asupra acestui teritoriu"), a scris versuri și proză, dar mai ales teatru, jucat pe mai multe scene ale lumii și, desigur, la București. Prilej
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
nu scrie nimeni și vor înceta să se mai maimuțărească și să o dea în bufonerie! Pe prima pagină al fiecărui număr de ziar să se dea cu litere mari, cursiv: Noi nu scriem din principiu despre futuriști. Noi suntem Plenipotențiarii Membri ai Cooperației de Muncă din Rusia a Trecerii sub Tăcere a Futurismului în Presa Periodică”. Iar unul dintre pictorii ce aveau să ajungă celebri, Mihail Larionov, spunea într-un interviu din „Vecernie izvestia” („Noutățile serii”): „Noi le vom organiza
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Directoratului Până la urmă, guvernul a acceptat acel tratat. Dar a găsit o modalitate de a-l îndepărta pe Napoleon de miezul problemelor politice. L-a numit comandant al armatei care urma să invadeze Anglia. Mai mult: a fost numit prim plenipotențiar la congresul de la Rostadt, unde urma să se ratifice hotărârile ce aveau în vedere Imperiul germanic. Convenția a fost semnată în ziua de 30 noiembrie 1797. Conținutul ei nu a convenit, însă, deloc Angliei. Se înțelege că nici Austriei, care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
suveran. Nu are însă calitatea de a încheia un angajament privitor la o anumită problemă. Pentru aceasta, el are nevoie de a fi investit cu puteri speciale. Din acest motiv, preambulul tuturor tratatelor conține, după enumerarea semnatarilor, indicația conform căreia plenipotențiarii au făcut cunoscută investirea lor cu puteri depline și că faptul a fost găsit în perfectă regulă, în formă adecvată. Uneori, forța împrejurărilor prevalează asupra rigorii protocolului. Pot cita un exemplu personal. Eram ambasador la Washington, în 1898, în timpul războiului
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
anul sus menționat. Nici un consiliu nu a fost, vreodată, mai trist ca acela. Lacrimile curgeau fără încetare din ochii regelui. În acest timp, Torcy, convins că sfârșitul ostilităților era imperios necesar, nu l-a lăsat pe domnul Rouillé, ministrul nostru plenipotențiar la Haga, să prezinte lui Marlborough 47, prințului Eugeniu de Savoia 48 și lui Hensius -, condițiile de pace. S-a hotărât să se deplaseze el însuși în Olanda. "El știa, a scris mai târziu, că un atare tratat ar fi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
om politic și de stat francez, deputat și senator. A fost ministrul Afacerilor Străine al Franței în perioadele: 1848-1849; 1851; 1852-1855; 1862-1866. 77 Édouard Thouvenel (1818-1866). Diplomat de carieră și om politic francez. Însărcinat cu afaceri la Atena (1848-1849), ministru plenipotențiar al Franței la München (1849-1852), director al Direcției Politice din Ministerul Afacerilor Străine (1852-1855), ambasador al Franței la Constantinopol (1855-1860), ministru al Afacerilor Străine (1860-1862). 78 Ducele Louis Decaze (1819-1866). Nobil și diplomat francez al celei de A III-a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Arthur Nicolson, al 11-lea lord Carnock (1848-1929). Diplomat britanic de carieră. Dintre funcțiile sale mai importante, amintim: secretar particular al lordului Granville (1872), însărcinat cu afaceri la Atena (1884), Consul General la Budapesta (1888) și la Constantinopol (1893), ministru plenipotențiar la Tanger (1895), ambasador la Madrid (1904), apoi Subsecretar de Stat permanent la Foreign Office, din anul 1910. 90 Sir Arthur-Henry, lord Hardinge (1859-1933). Diplomat britanic de carieră. Cele mai importante posturi diplomatice ale sale au fost: ministru plenipotențiar în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ministru plenipotențiar la Tanger (1895), ambasador la Madrid (1904), apoi Subsecretar de Stat permanent la Foreign Office, din anul 1910. 90 Sir Arthur-Henry, lord Hardinge (1859-1933). Diplomat britanic de carieră. Cele mai importante posturi diplomatice ale sale au fost: ministru plenipotențiar în Persia (1900), de ministru plenipotențiar la Lisabona (1911) și de ambasador al Regatului Unit la Madrid (1913). Charles, baron Hardinge of Penhurst (1858-1944). Diplomat britanic de carieră. A fost, printre altele: ambasador al Marii Britanii la Sankt Petersburg (1904-1906); subsecretar
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
la Madrid (1904), apoi Subsecretar de Stat permanent la Foreign Office, din anul 1910. 90 Sir Arthur-Henry, lord Hardinge (1859-1933). Diplomat britanic de carieră. Cele mai importante posturi diplomatice ale sale au fost: ministru plenipotențiar în Persia (1900), de ministru plenipotențiar la Lisabona (1911) și de ambasador al Regatului Unit la Madrid (1913). Charles, baron Hardinge of Penhurst (1858-1944). Diplomat britanic de carieră. A fost, printre altele: ambasador al Marii Britanii la Sankt Petersburg (1904-1906); subsecretar de stat la Foreign Office (1906-1910
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Talleyrand. A urmat postul de prim secretar la Neapole (1793), apoi de șef de divizie în centrala Ministerului Afacerilor Străine (1794). Arestat, este eliberat după 9 Thermidor (27 iulie 1794, căderea lui Robespierre și a dictaturii iacobine) și devine ministru plenipotențiar în orașele hanseatice (dintre care orașul Hamburg nu i-a acceptat scrisorile de acreditare), apoi la Florența (1797) și în Elveția (1799). Gata să plece la acest ultim post, Reinhardt a fost chemat să-l înlocuiască pe Talleyrand în postul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
apoi la Florența (1797) și în Elveția (1799). Gata să plece la acest ultim post, Reinhardt a fost chemat să-l înlocuiască pe Talleyrand în postul de ministru al Afacerilor Străine (20 iulie-21 noiembrie 1799). Au urmat posturile de ministru plenipotențiar în Elveția (1800), apoi la Milano (1801) și la Hamburg (1802-1805). Numit Consul General la Iași în 1805, a avut o aventură dezagreabilă cu prințul Dogoruki, care l-a capturat și întemnițat în Polonia. Eliberat de Talleyrand și Napoleon, în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
împăratului în Westfalia, pe lângă regele Jérôme, fratele acestuia. În 1814, Talleyrand l-a numit director al Cancelariei Afacerilor Străine. În timpul celor 100 de Zile s-a ținut departe de viața publică, iar în timpul Restaurației este consilier de stat, apoi ministrul plenipotențiar al Franței pe lângă Confederația Germanică (1815-1829). Ludovic-Filip de Orléans îl înnobilează conte și pair al Franței și îl numește ministru plenipotențiar la Dresda (1830). A fost ultima sa misiune diplomatică. 94 Francisc I, rege al Franței (1515-1547). 95 Soliman I
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
100 de Zile s-a ținut departe de viața publică, iar în timpul Restaurației este consilier de stat, apoi ministrul plenipotențiar al Franței pe lângă Confederația Germanică (1815-1829). Ludovic-Filip de Orléans îl înnobilează conte și pair al Franței și îl numește ministru plenipotențiar la Dresda (1830). A fost ultima sa misiune diplomatică. 94 Francisc I, rege al Franței (1515-1547). 95 Soliman I (1520-1566), "Magnificul " sau "Legiuitorul", cum i s-a spus în epocă, unul dintre cei mai inteligenți și mai capabili sultani turci
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
1907-1901). 106 Alexandru al III-lea, țar al Rusiei (1881-1894). 107 Alexandru al II-lea, țar al Rusiei (1855-1881), tatăl lui Alexandru al III-lea. 108 Nikolai, conte von der Osten-Sacken (1831-1912). Diplomat de carieră al imperiului rus (țarist), ministru plenipotențiar la Curtea de la Darmstadt (1870-1881), apoi la Curtea Regatului Bavariei, cel mai important post diplomatic deținut a fost cel de ambasador al Rusiei imperiale la Berlin, vreme de 17 ani (1895-1912). 109 Congresul de la Viena (1 noiembrie 1814 9 iunie
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
diplomaților, pp. 178 -179. Andrei Alexandru Căpușan * * * Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire (1866-1953). Diplomat francez de carieră. Între alte posturi mai importante deținute de el au fost: însărcinat cu afaceri la Viena (1911-1912), ministru delegat în Maroc (1912-1916), ministru plenipotențiar al Franței în România (1916-1920), ministru plenipotențiar la Madrid (1920-1921) și la Londra (1921-1924). În 1926 a devenit membru al Academiei Diplomatice Internaționale. Și-a scris propriile memorii, Confesiunile unui bătrân diplomat (1953), dar și biografiile istorice Talleyrand (1935), Franz
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire (1866-1953). Diplomat francez de carieră. Între alte posturi mai importante deținute de el au fost: însărcinat cu afaceri la Viena (1911-1912), ministru delegat în Maroc (1912-1916), ministru plenipotențiar al Franței în România (1916-1920), ministru plenipotențiar la Madrid (1920-1921) și la Londra (1921-1924). În 1926 a devenit membru al Academiei Diplomatice Internaționale. Și-a scris propriile memorii, Confesiunile unui bătrân diplomat (1953), dar și biografiile istorice Talleyrand (1935), Franz Joseph (1946), Mazarin (1947) și lucrările Mitologia
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
O sumă enormă care ar ajunge în mâinile unui ministru ce vrea puteri discreționare. Ca de obicei, președintele CNAS, adică reprezentantul contribuabililor ca gestionar al banilor plătiți de aceștia, este surd și mut. Nu suflă niciun cuvânt despre planurile ministrului plenipotențiar al sănătății și ale Guvernului Ponta. Țin să îi atrag atenția domnului ministru Nicolăescu că o agenție de plăți poate gestiona fonduri ale Guvernului dar nicidecum banii românilor, contribuțiile lor directe pentru un scop direct. Înțelegem doar că domnul Nicolăescu
Guvernul nu poate gestiona banii asiguraților, susține PDL by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39585_a_40910]