4,267 matches
-
Pentru a-și organiza viața socială, diverse societăți umane au impus o ordine datului biologic. Prin urmare, trebuie să studiem, caz cu caz, terminologia rudeniei, regulile de descendență, de căsătorie, de rezidență. Dar putem privi aceste structuri în moduri diferite. Polemici foarte aprinse au opus pe partizanii analizei formale a sistemelor de rudenie (Bronislaw Malinowski vorbea ironic despre algebră) celor care privilegiază practicile efective. Anumiți autori apreciază chiar că rudenia este un domeniu artificial și că nu putem separa referințele la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
grupuri de părinți care se suprapun unele peste altele. De aceea este imposibil să constituim grupuri permanente, numai dacă luăm în calcul anumiți strămoși; în plus, motive legate de locuință, alegeri individuale sau evenimente particulare vin să restrângă posibilitățile. O polemică foarte veche durează și astăzi între partizanii unui determinism biologic (sociobiologi, psihologi evoluționiști) și partizanii unui determinism cultural. Mai recent, caracterul parțial al multor studii clasice asupra rudeniei în materie de gen (gender) a fost subliniat, deoarece aceste studii cercetează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
împotriva mitului modern al societăților primitive ideale, nomade, izolate, situate în afara timpului și trăind în simbioză cu mediul lor înconjurător. Lucrările de popularizare, dar și antropologii profesioniști au reușit să contribuie la această imagine, neglijând istoria contactelor și a schimburilor. Polemica din jurul acelora pe care coloniștii europeni îi numeau cu dispreț bushmen (oamenii tufișurilor) a fost etalată în peste 2000 de articole în revistele de antropologie și discuția nu este închisă încă. Controverse simetrice au vizat grupurile de vânători colectori din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), între altele, și eurocentrismul (ch. 4). Respectiv dominația absolută a centrelor culturale occidentale. Deci și definiția literaturii și a criteriilor sale fixate doar în aceste centre exclusive. Ulterior, în S.U.A., s-a declanșat o întreagă polemică anticanonică, la care a luat parte și compatriotul nostru Virgil Nemoianu (un rezumat al întregii probleme îl găsim în articolul său: Bătălia canonică de la critica americană la cultura română, în România literară, nr. 41/11 octombrie 1990). Într-adevăr, de ce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cultiva decât aceste valori. Fără îndoială, Europa nu are numai o dimensiune strict economică, deși după o lungă perioadă de colectivism comunist, de economie centralizată și de stat, structura capitalistă a economiei formează singura replică și alternativă pozitivă și constructivă. polemicile nu au lipsit nici pe această temă. S-a subliniat că Europa nu se definește numai prin valori materiale, ci și spirituale. Că ea a dat și sfinți, mistici, spirite contemplative și speculative. Desigur. Doar că, în ordinea urgenței și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai aminti de scriitorii polonezi, unguri, greci, români etc. etc., de prim ordin? Reacțiile n-au întârziat să se producă. problema este de altfel mai veche și un cercetător cubanez, Desiderio Navarro, a făcut chiar un inventar destul de complet al polemicii antieurocentriste în țările din Est. Marele precursor modern rămâne, bineînțeles, Etiemble. Urmează a trage toate consecințele, din punct de vedere comparatist, al recunoașterii pe deplin legitime a existenței literaturii europene. Fără granițe și bariere ideologice. Ele pot fi rezumate foarte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de către străini. O psihologie și optică identică explică și motivul pentru care intelectualul de formație iluministă trăiește o adevărată dramă când constată că minimalizarea, critica sau defăimarea patriei sale se face într-o limbă de circulație europeană. Reacțiune evidentă în polemica petru Maior Kopitar, Damaschin Bojinca Tököly, la Dinicu Golescu. El traduce pe Thomas Thomson, a cărui carte vorbește în termeni critici și despre români, cărora trebuie să li se ofere totuși o compensație: Ceale spre rău, hula și ticăloșua acestui
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cultura apuseană, ideile noi, progresiste, sunt deci simple forme, forme din afară, goale. Adică așa cum va spune peste trei decenii și Titu Maiorescu. prin tonul său, acest articol, publicat de Gh. Bariț în Foaia sa, a surprins, provocând o adevărată polemică, răsfrântă negativ și în cariera didactică a lui Ion Maiorescu. Se va zice, poate, că acest critic avea în vedere doar aspectul cultural al problemei și că fiul său a generalizat formula aplicând-o totalității împrumuturilor instituționale, politice și sociale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
concept și o realitate prin excelență citadine. și numai existența și dezvoltarea păturii mijlocii predominant urbane o face posibilă, pe deplin asimilată și consolidată. Nu este singura problemă de actualitate pe care pentru Europa încearcă să o reactualizeze. O recentă polemică între intelectuali (vorba vine) a contestat legitimitatea disocierii dreapta stânga, inclusiv în politică. Noțiunea a reapărut la noi după 1989. Noi înșine am discutat-o în mai multe rânduri în 1992 și nu se poate spune că a fost ignorată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Statele Unite Cubei care este vechi de aproape 40 de ani și care nu a reușit să elimine comunismul. Iar în privința Chinei care are un record negativ în ceea ce privește nerespectarea drepturilor omului. Subiectul instrumentelor economice ; ; rămâne unul foarte controversat și care naște polemici multiple. Primăvara de la Pekin. Perioada denumită „Primăvara de la Pekin"e caracterizează printr-o destindere culturală și politică în statul comunist chinez, această denumire provenind de la similaritățile dintre evenimente care au marcat istoria comunistă a Cehiei, care a fost denumită de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
recunoscut faptul că Turcia ar putea oferi avantaje strategice în zonă. Mergând pe aceeași linie Emma Bonino, ministrul italian de externe, comerț internațional și afaceri europene își exprimă opinia: „Turcia este un coridor energetic important, cu toate 299 Ibidem; 8 polemicile create, precum cele cu privire la Insula Cipru, o posibilă aderare a Turciei nu va fi blocată de membrii Uniunii Europene."0 Unul din motivele pentru care se duc tratative astăzi, cu Turcia pentru o viitoare aderare fiind chiar necesitatea extinderii securității
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
și multiplicare problemelor de mediu Ăefectul de seră). Sancțiunile economice pot fi considerate un instrument diplomatic al acestei noi realități, caracteristice secolului XXI, modernității și de ce nu globalizării. Ca instrument al practicii internaționale, sancțiunile economice au stârnit multe controverse și polemici aprinse în ceea ce privește eficacitatea lor. Numeroase cercetări au scos la iveală faptul că, deși acestea au o practică destul de veche din punct de vedere istoric, mulți specialiști consideră că își au originea în perioada interbelică, însă există și păreri potrivit cărora
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Je suis Charlie"! Recentul film despre Profetul Mohamed urmează a fi distribuit în SUA și Europa. Desigur, noua producție cinematografică iraniană este și o modalitate extrem de eficientă de mediatizare a islamului în lume. Fiind produs de iranienii șiiți, filmul reaprinde polemica privind (ne)reprezentarea chipului Profetului Mohamed. Șiiții sunt mai permisivi și relaxați când vine vorba despre simbolurile religioase și de reprezentarea Profetului. În schimb, sunniții sunt categoric împotriva reprezentării și manipulării figurilor sacre din Islam. 2. Despre interdicția reprezentării Profetului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
unic ca Ființă și triplu ca Persoană). În creștinism, accentul este pus pe iconografie, pe reprezentare. În Islam, dimpotrivă, se privilegiază unicitatea lui Allah și desăvârșirea spirituală a Profetului. 3. Musulmanii din Franța. Probleme spirituale și sociale actuale Aceste clasice polemici și interdicții cu privire la Islam și la (ne)reprezentarea figurii Profetului Mohamed se regăsesc peste timp și în cuprinsul comunităților musulmane din Occidentul european și american. În Franța republicană trăiesc astăzi 6 - 7 milioane de mahomedani. Cei mai mulți dintre aceștia au origine
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vom organiza adunări literare, în care agenții noștri vor da, fără să se bage de seamă, cuvântul de ordine și semnalele. Discutând și contrazicând inițiativa noastră întrun mod superficial, fără a intra în adâncul lucrurilor, organele noastre vor avea o polemică zadarnică cu ziarele oficiale, spre a ne da mijloacele de a ne pronunța mai limpede decât am putea-o face în primele noastre declarații oficiale. Aceste atacuri vor mai avea și rolul de a face pe suplii noștri să se
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a bucurat și se bucură de un imens prestigiu, datorită influenței considerabile pe care tratatele sale medicale au avut-o timp de un mileniu și jumătate. II) Spiralogia Evului Mediu Evul Mediu este o epocă controversată care stârnește o continuă polemică, atât în ceea ce privește denumirea, cât și durata (un mileniu sau mai puțin), plasată fiind, aproximativ, între perioadele de cădere a două imperii, Roman (476) și Bizantin (1453). Augustin Thierry 3, François Guizot 4 și Jules Michelet 5 îi atribuie un rol
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
supérieure. Publică Istoria Franței și Istoria Revoluțiilor Franceze în 19 volume. Recomandă a nu se deprecia rolul jucat în istorie de Evul Mediu. Publică Originea dreptului francez și Procesul Templierilor. Numit președinte al Collége de France se angajează într-o polemică contra autorității ecleziastice a Iezuiților împreună cu prietenul său Edgar Quinet. Devine adept al revoluției din 1848, și prezintă o serie de conferințe incendiare. Din scrierile sale se desprinde un amestec de sentimentalism democratic. Cărțile sale de mare succes au fost
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ambiguu pentru că, nu întotdeauna se fac distincțiile cuvenite între metode și tehnici sau tehnici și procedee. În majoritatea cazurilor, pentru depășirea dificultății de identificare a metodelor si, respectiv, a tehnicilor de cercetare, lucrările apar sub titlul Metode și tehnici. Ignorând polemicile, Septimiu Chelcea definește tehnicile de cercetare subsumate metodelor ca referitoare la demersul operațional al abordării fenomenelor de studiu. Aceleiași metode îi sunt subordonate mai multe tehnici. Fiecare tehnică poate fi aplicată în modalități diferite. Procedeul este definit drept maniera de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
domeniilor umaniste. În descendența unor precursori reintegrați în rândul modelelor teoretice (cum ar fi Giambattista Vico, adesea considerat drept unul dintre fondatorii gândirii moderne asupra istoriei) sau a unor mișcări de idei precum iluminismul european, filosofia istoriei din secolul XX, polemică sub raport științific, a redefinit și a reinterpretat obiectul de studiu al istoriografiei, plasat acum în cadrul mai larg al culturii și al proceselor de civilizație. Aceste orientări s-au manifestat în special după cel de-al doilea război mondial, când
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imperiului bizantin, spațiul românesc nu a cunoscut confruntările sau dezbaterile ideologice și teologice în jurul imaginii sacre. Preluarea de către români, parțială și selectivă, a codurilor de mentalitate de tip bizantin, se săvârșește foarte târziu față de momentele crizei iconoclaste și nimic din polemica respectivă nu răzbate până în civilizația lor. Ca atare, imaginarul în sine nu traversează crize legate de forma și de substanța sa (în măsura în care cultura locală a vremii nu a dezvoltat o pictură laică de seamă, nici nu se poate spune că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
20; Mircea Coloșenco, Adrian Voica - Poetul, „Pagini literare”, 2002, 14; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 439-440; N. Georgescu, Bâlciul cuvintelor, „Națiunea”, 2003, 193; Valentin Talpalaru, „Întoarcerea Penelopei”, DL, 2003, 4; Constantin Dram, Bibliotecile și viețile sublimate, CL, 2003, 10; Alexandru Melian, Polemici implicite, București, 2003, 350-353. C. Dt.
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
din „Sămănătorul”), Al. Vlahuță. Inițiativa redacției de a iniția o discuție privind starea literaturii române la 1905 atrage intervențiile lui Ovid Densusianu, E. Lovinescu și Simion Mehedinți. Ecouri în mediile intelectuale, dar și în rândurile celorlalți cititori, a produs și polemica în jurul paternității dramei Vlaicu Vodă a lui Al. Davila, declanșată în 1905 și continuată ani în șir. Semnalul l-a dat o notiță aparent nevinovată, inserată anonim de Petre Locusteanu la rubrica „Informații”. Nu întâmplător, Al. Davila a fost mai
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
varul pereților (1995), Femeia din Ev-Mediul odăii (1996), Tratat despre Ochiul Orb (1996), Podul sau Dictatura ochiului (1997), Gheara literei (1998), Scrisul agonic (1999), Nord, și dincolo de Nord (2001), îngrijește o antologie din publicistica lui Lucian Blaga (Saeculum - Metafizică și... polemică, 1995), un volum din lirica lui Constantin Noica (Poeme, 1995) ș.a., figurează în culegeri reprezentative de poezie contemporană. În 1999 și în 2003 a fost distins cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Din 2002 este membru al PEN-Clubului Român
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
Scrisul agonic, Botoșani, 1999; Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000, postfață Nae Antonescu, Satu Mare, 2000; Nord, și dincolo de Nord, Cluj-Napoca, 2001; Stânci nupțiale, Iași, 2003. Ediții, antologii: La ce bun poeții, Piatra Neamț, 1994; Lucian Blaga, Saeculum - Metafizică și... polemică, Piatra Neamț, 1995; Constantin Noica, Poeme, pref. Nae Antonescu, Piatra Neamț, 1995; Ștefan Munteanu, Poeții beau din apa cerului, pref. edit., Satu Mare, 1998; Ștefan Teodorescu, Spre un nou umanism, pref. edit., Satu Mare, 1999. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un voluptuos al imaginii
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
inspire din viața adevărată, cu bucuriile și necazurile ei, să cânte o lume mai bună. Și totuși, în „Vieața”, în replică la conferința lui Anton Bacalbașa Arta pentru artă, același V. se declară ritos pentru arta pură. De aici, o polemică deschisă cu socialiștii (intrată în volumul Un an de luptă, 1895), care avea să degenereze, mergând până la unele ieșiri xenofobe. La mijloc era însă o neînțelegere, anume confuzia între teză și tendință. Scriitorul, chiar dacă și-a însușit teoria maioresciană a
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]