3,461 matches
-
-i posibilitatea să se afirme pe post de sopran. Cursurile liceale le-a urmat la Galați, la Liceul Pelarinos. Cu mare ușurință a invatat cinci limbi străine. După absolvirea liceului a luat drumul Bucureștiului, unde s-a înscris la Universitatea Politehnica București. Ocazional cântă la renumitul restaurant din acea perioadă, Zissu, lucrând totodată că și muncitor practicant la Întreprinderea Optică "Lares". Conducerea acesteia l-a trimis la Berlin la specializare. Plecarea în Germania i-a picat "mânușa". Fără să stea pe
Jean Moscopol () [Corola-website/Science/302639_a_303968]
-
București, iar în 1943 prin concurs, a fost numit titularul acestei catedre, unde a profesat până la încetarea sa din viață. În anii 1946-1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, Pantazi a suplinit și catedra de Geometrie Analitică de la Universitatea Politehnica din București. În anii 1940-1942 Pantazi a ținut la Universitatea din București, Facultatea de Matematici, un curs de Geometrie Superioară și un curs de Aplicații Geometrice ale Analizei (1938-1941). De asemenea, în anii 1946-1948 a fost profesor de Algebră și
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
echipă de rugby care s-a numit, atunci, CONSTRUCTORUL. Întreg orașul se află într-un șantier datorat punerii în funcție în 1953 a viitoarei S.C. RULMENȚI Ș.A. Printre harnicii constructori se află și proaspătul inginer Ionel Mircea. Fost jucător al Politehnicii Iași, acest pasionat de rugby i-a atras la Bârlad pe Nicolae Balcan (care avea să fie și primul antrenor), pe Mircea Mănescu, Gelu Melinte, Aurel Pitrop, Nicolae Celea, un nucleu la care s-au adăugat localnicii Viorel Călin, Gheorghe
CS Rulmentul Bârlad () [Corola-website/Science/303390_a_304719]
-
sa din București, iar la 15 ianuarie 1925 este numit profesor titular la catedra de Gravitate, Căldură și Electricitate a Universității din Iași, la care a predat până la pensionarea sa (1 octombrie 1962). A fost decanul Facultății de Electrotehnică a Politehnicii „Gheorghe Asachi” din Iași de la înființarea ei (decembrie 1937), până la 1 februarie 1941, când trece decan al Facultății de Științe a Universității Iași. A fost membru al Academiei Române (1955), premiat al Academiei Române (1920); Doctor honoris causa al Politehnicii din Iași
Ștefan Procopiu () [Corola-website/Science/303393_a_304722]
-
Electrotehnică a Politehnicii „Gheorghe Asachi” din Iași de la înființarea ei (decembrie 1937), până la 1 februarie 1941, când trece decan al Facultății de Științe a Universității Iași. A fost membru al Academiei Române (1955), premiat al Academiei Române (1920); Doctor honoris causa al Politehnicii din Iași (1 februarie 1967), membru al Comisiei mondiale pe anul 1970 de propuneri pentru Premiul Nobel la Fizică, membru al multor societăți științifice române și străine. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 20
Ștefan Procopiu () [Corola-website/Science/303393_a_304722]
-
Königswinter, Germania) a fost un prozator român, scriitor, romancier, scenarist, eseist, politician comunist. Cărțile sale s-au adresat în special tineretului. Primele șase clase liceale le-a absolvit la școala „Mihail Sadoveanu” din Galați, ultimele două la București. A urmat Politehnica din București, dar nu a finalizat studiile. A fost apoi redactor la ziarul "Scînteia" și muncitor pe șantierul de la Bumbești-Livezeni. Debutează ca scriitor în anul 1949, scrierile sale fiind în parte creații în stilul realismului socialist. S-a remarcat ca
Constantin Chiriță () [Corola-website/Science/298983_a_300312]
-
insolvență și nu a fost înscris de FRF în Liga a II-a. În același an Poli Iași, cel mai iubit club de fotbal din Iași a fost desființat. Echipa se afla sub tutela Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași. Politehnica Iași a fost prima echipă a studenților din Iași care a luat ființă la 27 aprilie 1945, sub denumirea de "Sportul Studențesc". O lună mai târziu, la 31 mai, devine A.S.P.I. ("Asociația Sportivă Politehnica Iasi"). Participă la prima ediție
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași. Politehnica Iași a fost prima echipă a studenților din Iași care a luat ființă la 27 aprilie 1945, sub denumirea de "Sportul Studențesc". O lună mai târziu, la 31 mai, devine A.S.P.I. ("Asociația Sportivă Politehnica Iasi"). Participă la prima ediție postbelică a Diviziei B, 1946-1947, ocupând locul 12, din 14 echipe în seria a II-a. În 1948 Politehnica devine C.S.U. ("Clubul Sportiv Universitar"). În campionatul diviziei secunde ocupă locurile 4 (1947-1948) și 6
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
denumirea de "Sportul Studențesc". O lună mai târziu, la 31 mai, devine A.S.P.I. ("Asociația Sportivă Politehnica Iasi"). Participă la prima ediție postbelică a Diviziei B, 1946-1947, ocupând locul 12, din 14 echipe în seria a II-a. În 1948 Politehnica devine C.S.U. ("Clubul Sportiv Universitar"). În campionatul diviziei secunde ocupă locurile 4 (1947-1948) și 6 (1948-1949). În 1949 se înregistrează prima încercare de fuzione între fotbaliștii muncitori și studenți, alcătuindu-se, cu ocazia unui meci amical, o formație cuprinzând
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
a menținut în categoria formațiilor de elită ale fotbalului din România: 1962-1963 locul 10, 1963-1964 locul 12, 1964-1965 locul 10, 1965-1966 locul 6, 1966-1967 locul 13. Apoi, un nou campionat (1967-1968) în Divizia B, de data aceasta sub numele de Politehnica, adoptat la 10 octombrie 1967. În vara anului 1968 echipa revine pentru a treia oară în Divizia A cu antrenorul I. Zaharia la conducerea tehnică și următoarea formulă de bază: Constantinescu (Iordache) - Romilă I, Ianul, Stoicescu, Deleanu - Ștefănescu, Vornicu - Incze
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
antrenorului Gh. Constantin, secondat de Kurt Gross. Lotul de jucători utilizat a fost : Bucu, Anton, Ciocîrlan, Kereszi, M. Radu, Cioacă, Nemțeanu, Simionaș, Florean, Paveliuc, Pachițean, Romilă II, Negri, Gheorghiu, Burdujan, Oprea, Ionescu, Agachi, Cojocaru, Naste, Munteanu. Revenită în prima divizie, Politehnica Iași ocupă locul 10 în 1982-1983 și locul 8 în 1983-1984. La începutul campionatului 1984-1985, echipa, cu un nou cuplu de antrenori: Constantin Oțet și Vasile Simionaș, a cooptat în efectivul său pe Damaschin și Huțu. Din anul 1985 Politehnica
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
Politehnica Iași ocupă locul 10 în 1982-1983 și locul 8 în 1983-1984. La începutul campionatului 1984-1985, echipa, cu un nou cuplu de antrenori: Constantin Oțet și Vasile Simionaș, a cooptat în efectivul său pe Damaschin și Huțu. Din anul 1985 Politehnica evoluează în Divizia B, reușind promovarea în sezonul 1994-1995 în urma unui meci de baraj disputat pe data de 24 iunie 1995 la Brașov contra echipei Electroputere Craiova. În acel meci Poli a fost condusă cu 2-0, dar apoi a reușit
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
1995-1996) în Divizia A antrenori Dumitru Anton, Leonida Antohi, Narcis Ciocîrlan și Silviu Stănescu, unde alternează rezultatele bune cu cele slabe și în cele din urmă retrogradează în Divizia B. În această perioadă, a evoluat cel mai talentat fotbalist al Politehnicii, Daniel Pancu, care în 1996 este transferat la Rapid București. Cât a evoluat în Divizia B, Poli a avut ca antrenori printre alții pe Ion Moldovan în sezonul 1998-1999, viitor antrenor al echipei de tineret a României, Mihai Dănilă și
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
sezon foarte bun, ajungând la un moment dat pe prima poziție. Lupta pe două fronturi, Cupa României și campionat, Poli Unirea a ratat promovarea, dar a obținut o performanță deosebită în Cupă, ajungând până în sferturile de finală. În sezonul 2003-2004 Politehnica Iași a reușit, după opt ani, să revină pe prima scenă fotbalistică, ocupând locul întâi în Seria I a Diviziei B. În Divizia A, Poli începe dezastruos sezonul 2004-2005, având doar două puncte după primele opt etape. Această serie de
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
dezastruos sezonul 2004-2005, având doar două puncte după primele opt etape. Această serie de rezultate negative atrage după sine schimbarea antrenorului Vasile Simionaș cu Ionuț Popa. Acesta din urmă reușește un rezultat miraculos la debutul său pe banca tehnică a Politehnicii, învingând cu 1-0 pe Steaua București, chiar în Ghencea. La finalul turului, Politehnica se desparte de Adrian Cristea, care semnează cu Dinamo București și care era considerat unul dintre cele mai bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
de rezultate negative atrage după sine schimbarea antrenorului Vasile Simionaș cu Ionuț Popa. Acesta din urmă reușește un rezultat miraculos la debutul său pe banca tehnică a Politehnicii, învingând cu 1-0 pe Steaua București, chiar în Ghencea. La finalul turului, Politehnica se desparte de Adrian Cristea, care semnează cu Dinamo București și care era considerat unul dintre cele mai bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al Politehnicii, din ultimii zece ani. Sub conducerea antrenorului Ionuț Popa, Politehnica încheie sezonul
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
învingând cu 1-0 pe Steaua București, chiar în Ghencea. La finalul turului, Politehnica se desparte de Adrian Cristea, care semnează cu Dinamo București și care era considerat unul dintre cele mai bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al Politehnicii, din ultimii zece ani. Sub conducerea antrenorului Ionuț Popa, Politehnica încheie sezonul 2004-2005 pe poziția a noua, dintr-un total de 16 echipe. În sezonul 2005-2006, Ionuț Popa reușește cu Politehnica o clasare pe locul 10 în prima ligă, iar
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
finalul turului, Politehnica se desparte de Adrian Cristea, care semnează cu Dinamo București și care era considerat unul dintre cele mai bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al Politehnicii, din ultimii zece ani. Sub conducerea antrenorului Ionuț Popa, Politehnica încheie sezonul 2004-2005 pe poziția a noua, dintr-un total de 16 echipe. În sezonul 2005-2006, Ionuț Popa reușește cu Politehnica o clasare pe locul 10 în prima ligă, iar în sezonul 2006-2007, locul 12. În sezonul 2009-2010 a Ligii
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al Politehnicii, din ultimii zece ani. Sub conducerea antrenorului Ionuț Popa, Politehnica încheie sezonul 2004-2005 pe poziția a noua, dintr-un total de 16 echipe. În sezonul 2005-2006, Ionuț Popa reușește cu Politehnica o clasare pe locul 10 în prima ligă, iar în sezonul 2006-2007, locul 12. În sezonul 2009-2010 a Ligii I Poli Iași a retrogradat, însă din cauza celor 3 milioane euro datorii, FRF nu a înscris echipa în Liga a II
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
luat doctorarul in matematică sunt neclare. Mărturie stau amintirile lui Ciprian Foiaș, matematician de prestigiu, dar care dorind să emigreze din țara a trecut peste principiile sale. S-a căsătorit în 1980 cu inginerul sibian Mircea Oprean, cadru universitar la Politehnica din București. Înainte de 1989, Zoia ajunsese șefa secției de matematică de la INCREST (Institutul pentru Creație Științifică și Tehnică) și locuia într-o vilă de pe Strada George Enescu la numerele 2-4. Anumite valori din casa Zoiei, incunabule, stampe și cărți rare
Zoia Ceaușescu () [Corola-website/Science/304653_a_305982]
-
vestiarele au fost aduse la standarde ultramoderne. Atât tribunele cât și peluzele sunt construite din confecții metalice. Primul meci de Liga I disputat pe Stadionul Tineretului a avut loc la 29 iulie 2006, Unirea fiind învinsă în acel meci de Politehnica Iași. La finele anului 2007 a fost inaugurată instalația de nocturnă a stadionului, care are o putere de 1400 lucși. Primul adversar străin întâlnit de Unirea Urziceni pe acest stadion în cupele europene a fost Hamburger Sport Verein, la 2
FC Unirea Urziceni () [Corola-website/Science/304710_a_306039]
-
marmeladă și oțet din Timișoara a fost naționalizată, tânărul Ioan Holender fiind nevoit să muncească un an de zile ca muncitor necalificat în intreprinderea de Transport Timișoara pentru a-și asigura existența. În 1953 a reușit să fie admis la Politehnica din Timișoara unde a studiat la secția „material rulant". Pe când era în anul trei, în 1956, a ținut un discurs în timpul revoltei studenților din Timișoara (ca urmare a Revoluției anticomuniste din 1956 din Ungaria), fapt pentru care a fost exmatriculat
Ioan Holender () [Corola-website/Science/303506_a_304835]
-
magazine de lux. Vizavi de clădirea Operei, pe dreapta, se află clădirea veche a Hotelului Timișoara (1928-1929). Lângă acesta, la începutul Bulevardului Republicii se găsește Palatul Weiss (1912). De aici începe promenada propriu-zisă, cu Palatul Lloyd (1912) care adăpostește sediul Politehnicii, iar la parter și faimosul restaurant Lloyd. În ordine urmează Palatul Neuhausz și Palatul Merbl, Palatul Dauerbach (1913), Palatul Hilt și la capăt Palatul Szechenyi (1913). "Surogat" este promenada opusă, pe partea stângă, și continuare directă a străzii Alba Iulia
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
L. Blaga” din Sibiu pentru “competența academică deosebită și servicii excepționale aduse” (2000) respectiv Diplomă și Medalia cu prilejul aniversării a 220 de ani de învățământ superior sibian, pentru contribuții deosebite la dezvoltarea universității (2005) • Diplomă de excelență a Universității "Politehnica" din București, Facultatea de Automatica și calculatoare, “în semn de prețuire pentru contribuția adusă la dezvoltarea domeniului de Calculatoare și tehnologia informației” (2014)
Lucian Vințan () [Corola-website/Science/303608_a_304937]
-
a născut la București într-o familie aristocrată de origine aromână, așezată în țările române la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari de prestigiu.. Tatăl său, Marcel Djuvara, șef de promoție la "Politehnica din Berlin-Charlottenburg" în 1906, căpitan de geniu în armata română, a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădișteanu, mama sa, aparținea ultimei generații dintr-un neam de mari boieri munteni. Neagu Djuvara și-a făcut
Neagu Djuvara () [Corola-website/Science/303639_a_304968]