4,565 matches
-
se întoarcă împotriva propriilor idei și să transforme cursa pentru emanciparea umană într-un sistem universal de opresiune în numele eliberării umanității". (Harvey, 2002, p. 20) 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp Prin astfel de idei (unele chiar mai dure) teoreticienii postmodernismului se despart de modernitate și de metapovestirile sale legitimante, pentru a legitima la rândul lor atacul la "tabernacol", adică la elementele constitutive ale acestui scenariu de legitimare. Din acest punct de vedere, Gert Biesta de exemplu, critică teoretizarea unei naturi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
progresului. Ca atare, "revanșa simțurilor împotriva rațiunii", cum nota Daniel Bell începe cu resurecția corpului și cu edificarea legitimării unei constelații conceptuale centrate pe corp: • simțurile iau locul rațiunii, ceea ce va avea ca efect relativizarea adevărului (să nu uităm că postmodernismul l-a reinventat pe Protagoras și afirmația acestuia că "omul este măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt cum că sunt, a celor ce nu sunt, cum că nu sunt"); • relativizarea adevărului a pus în dificultate știința (postmodernismul a introdus
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
uităm că postmodernismul l-a reinventat pe Protagoras și afirmația acestuia că "omul este măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt cum că sunt, a celor ce nu sunt, cum că nu sunt"); • relativizarea adevărului a pus în dificultate știința (postmodernismul a introdus sintagma "gândire slabă", iar în planul metodei științifice elementul de maximă încredere a științei ca activitate umană esențială s-a impus sintagma lui Feyerabend "anything goes"; în același sens poate fi citat și John Gray, un sceptic radical
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
procesul de predare la rolul de suport, de facilitator al învățării. În același timp, profesorul, în calitate de reprezentant al lumii adulților, al culturii ca măsură a umanității din om, decade într-un rol secundar, de anexă; în al doilea rând, apariția postmodernismului, care a deconstruit educația înțeleasă ca proces de emancipare a persoanei și de dobândire a autonomiei raționale, ca fiind parte a proiectului modernității; or, așa cum scria un teoretician al postmodernismului, dacă asistăm la sfârșitul educației, atunci nu ne mai rămâne
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un rol secundar, de anexă; în al doilea rând, apariția postmodernismului, care a deconstruit educația înțeleasă ca proces de emancipare a persoanei și de dobândire a autonomiei raționale, ca fiind parte a proiectului modernității; or, așa cum scria un teoretician al postmodernismului, dacă asistăm la sfârșitul educației, atunci nu ne mai rămâne decât învățarea; în al treilea rând, este vorba de "explozia tăcută a învățării adulților", adică de proliferarea a nenumărate forme și instituții care presupune devoltarea unui proces de învățare, de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru o educație a caracterului, anumite concepții cu privire la educația civică sau ideea că educația poate fi utilizată pentru a contracara dezintegrarea socială sunt toate exemple de presupoziții tehnologice cu privire la educație în domeniul valorilor și normelor". (Biesta, 2006, p. 73) Mefiența postmodernismului în raport cu luminismul și cu idealul de umanitate promovat de acesta (raționalitate autonomă) s-a concretizat în deconstrucția ideii de model predeterminat în raport cu noii veniți/"new comers" (Gert Biesta); în consonanță cu aceasta s-a înregistrat o dezvoltare tehnologică fără precedent
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în știință va coincide cu urmărirea unor scopuri juste în viața morală și politică. Subiectul legitim se constituie din această ultimă sinteză". (Lyotard, 2003, pp. 54-55) Această constatare tehnică a unei stări de fapt, din partea lui Jean-François Lyotard (de parcă nu postmodernismul a delegitimat funcția emancipatoare a educației), nu face decât să accentueze încă o dată gravitatea și urgența problemei. Sintetizând, putem afirma că avem nevoie de un nou Humboldt, adică de o reconstrucție a educației ca paideia (sau Bildung), ceea ce înseamnă că
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și, astfel, asupra scriiturii mele". (apud Carr, 2012, p. 27) 5.8. Implicații epistemice și etice Totodată, paradigma în care funcționează școala trebuie pusă sub semnul întrebării, atât din punct de vedere epistemic, cât și etic. Sub impactul cumulat al postmodernismului și al omniprezenței netului, credem că se impune regândirea procesului educațional din perspectiva a ceea ce s-anumit gândire slabă și etică slabă. Gândirea slabă stă sub semnul provizoratului, a unor fundamente acceptate ca fiind relative, argumentarea răspunzând unor nevoi circumstanțiale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
produse pentru a-i învăța pe noii veniți să fie oameni. Dar schimbarea recurge și ea la trecut, chiar dacă ignoră linia cumulativă a progresului sau direcția temporală imprimată de ideea că istoria are un sens. Cu alte cuvinte, sub influența postmodernismului și a posibilităților tehnice oferite de internet, elementele trecutului sunt privite ca echivalente, caracterizate de o singură etichetă nivelatoare trecut iar utilizarea lor se va face după principiul peticirii: iau ce-mi trebuie de unde găsesc, ignorând considerațiuni de gust, epocă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
numai suspendată. Oricum, ea nu mai funcționează". (Stan, 2009, p. 37) Ignorarea autorității epistemice a profesorului marchează o perioadă de criză profundă a școlii, generată de relativa întârziere a acesteia în paradigma luministă, în raport cu viața cotidiană a elevului, intrată în postmodernism. Pentru a restrânge cadrul discuției, să amintim atacul postmodern la presupozițiile fundamentale și la valorile luministe, printre care se numără și necesitatea suprapunerii dintre cunoaștere, autoritate și putere. Relativizarea autorității și a adevărului ca valori centrale ale luminismului au permis
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de tineri) valoarea implicită de adevăr a declarațiilor nu mai este privilegiată. Aceste persoane sunt interesate, în principal, de autenticitate (Pare vorbitorul real, implicat, angajat?) și de transparență (Dezvăluie vorbitorul de unde provine, sau disimulează, se ascunde?)". (Gardner, 2012, p. 196) Postmodernismul și caracteristicile spațiului on-line au determinat această ignorare a valorii de adevăr, atât în spațiul real, cât și în spațiul virtual, probabil ca urmare a relativismului accentuat la care a condus hedonismul ca mod de viață și existența unui număr
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
îți poți permite, dar totuși achiziționezi. Așadar, mimarea dominației implică adesea sacrificii majore în alte direcții, pe care adevăratele simboluri ale statutului nu le implică". (Morris, 2010, p. 90) Procesul de mimetism este o banalitate într-o epocă dominată de postmodernism, adică una în care "imaginea este mai tare ca realitatea". "Căutătorii de statut" fac sacrificii pentru achiziționarea unor bunuri (o anume marcă de mașină, de smartphon sau tabletă, haine cumpărate de la anumite firme, excursii și sesiuni de shopping în străinătate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
București, Editura Vellant. Carr, Nicholas. (2012). Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, București, Editura Publica. Carrière, Jean-Claude/Eco, Umberto (2010). Nu sperați că veți scăpa de cărți. Convorbiri moderate de Jean-Philippe de Tonnac, București, Editura Humanitas. Constantinescu, Mihaela. (2001). Post/postmodernismul: Cultura divertismentului, București, Editura Univers enciclopedic. Cornea, Andrei. (2014). Miracolul. Despre neverosimila făptură a libertății, București, Editura Humanitas. David. (1977). Introducere în filosofie, București, Editura Academiei R.S.R. Dawkins, Richard. (2013). Gena egoistă, București, Editura Publica. Dewey, John. (1977). Trei scrieri
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
is something completely trivial. More than that, as any triviality, this one is not raising any worried reactions either. We are identifying three causes of this state of things in the education: first of it, the demolishing critics of the postmodernism, which were accusing the illuminist paradigm for the authoritarism and all the bad things happened during the twentieth century; the consequence was the replacement of the education (which, since the times of the old Greeks, was always aimed at the
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
et le bricolage didactique. Mots-clés: crise de l'éducation, autorité éducationnelle, éthologie, agressivité, espace virtuel Emil Stan 2 1 LECȚIA UITATĂ A EDUCAȚIEI LECȚIA UITATĂ A EDUCAȚIEI: ÎNTÂLNIREA MICULUI PRINȚ CU VULPEA 262 293 Cuvânt-înainte Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea... Postmodernismul și problema idealului educațional Despre modele și rolul lor în educație Școala între ceva și nimic Etologia intră în scenă Autoritatea pe care am uitat-o Recompense și pedepse: școala față în... Despre agresivitate cu detașare Educația între nomos și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Au existat, de asemenea, în istoria sociologiei și anumite orientări teoretice care nu negat importanța valorilor, considerând că cercetarea lor nu poate conduce la o bună înțelegere a mecanismelor vieții sociale. Printre acestea se numără: instituționalismul, materialismul istoric, behaviorismul, pragmatismul, postmodernismul și teoriile obiectiviste. În prezent, cunoașterea sociologică a valorilor este un subiect căruia i se acordă un foarte mare interes, prilejuind un număr important de proiecte de cercetare (cum sunt de pildă, European Values Study și World Values Survey), totul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Angeles în 2002. ADDENDA 1. Triumful capodoperei Gîndirea oficială, căzută în patima ideologizării și a intereselor de grup, poartă război cu capodopera. Faptul decurge din confuzia regretabilă a valorilor, fenomen provocat cu intenție în modernitate și, mai cu seamă, în postmodernism, din dorința unui grup restrîns și potentat de a impune dictatul și canonul în viața culturală. Este îndepărtată, astfel, judecata responsabilă, necesară și vitală. Criteriile obiective de valorizare, ideea de creație autentică și perenă, singura în măsură să arate calitatea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tezei conform căreia "societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern". Această a treia etapă a epocii moderne este, consideră autorul, izomodernă, deoarece neagă axiologia postmodernismului social al secolului 20 și recuperează sub forme elaborate (și identificate pe parcursul cercetării) unele dintre valorile fundamentale ale modernității inițiatoare. Autorul concepe o structură ingenioasă a lucrării în care sunt puse în dialog paradigme fundamentale asupra schimbării sociale: paradigma determinist-structurală
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În acest context general, ne putem întreba, pe de o parte, dacă epoca modernă a luat sfârșit sau dacă nu cumva ne plasăm într-o etapă de redefinire a acesteia. Pe de altă parte, o interogație fundamentală privește faptul că "postmodernismul" (dacă acesta există atât ca definiendum, cât și ca definiens al realităților concrete) pare să nu reprezinte altceva decât o "alterare" a setului axiologic ce inițiază "modernitatea". Întrebarea esențială constă așadar în felul în care ne raportăm la evoluția sistemului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte sunt de luat în seamă în privința semnificației și înțelesului termenilor de "modernitate"; "modernism"; "postmodernism"; "modernizare"; și, ca factor conceptual de interferență, "tranziție". Conceptele de modernitate, modernism și modernizare sunt interconectate din punct de vedere semantic. Acestea rămân, totuși, chiar și în prezent, ambigue și dau naștere unor interpretări diferite care nu reflectă altceva decât
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lua, printre altele, aspectul fluid al "privatizării" (imprevizibile a) instituțiilor statale. Un alt aspect al modernismului contemporan este reprezentat de ceea ce îndeobște este denumit societate contemporană a cunoașterii. Aceasta îmbracă o sumedenie de forme conceptuale. S-a vorbit astfel despre postmodernism ca eră a relativizării valorilor clasice (prin influența fundamentală exercitată în principal de Nietzsche și Heidegger). Autorii la care mă refer, de obicei aparținând curentelor continentale de gândire, pun mai degrabă accent pe aspectele culturale și epistemologice ale dezvoltării sociale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
schimbările dramatice ale structurilor societății moderne târzii, deja consacrate, schimbări ce se distanțează în mod esențial de formele timpurii ale modernității" (id., p. 68). În acest context, este necesar să distingem între modernitate și modernism și, implicit, între postmodernitate și postmodernism. Printre cei care trasează o distincție tranșantă între postmodernism și postmodernitate se numără Anthony Giddens: "postmodernismul se referă la stiluri sau mișcări în literatură, pictură, artele plastice și arhitectură. El se referă la aspecte ale reflecției estetice asupra naturii modernității
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
schimbări ce se distanțează în mod esențial de formele timpurii ale modernității" (id., p. 68). În acest context, este necesar să distingem între modernitate și modernism și, implicit, între postmodernitate și postmodernism. Printre cei care trasează o distincție tranșantă între postmodernism și postmodernitate se numără Anthony Giddens: "postmodernismul se referă la stiluri sau mișcări în literatură, pictură, artele plastice și arhitectură. El se referă la aspecte ale reflecției estetice asupra naturii modernității [...] postmodernitatea se referă la ceva diferit. Dacă ne deplasăm
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de formele timpurii ale modernității" (id., p. 68). În acest context, este necesar să distingem între modernitate și modernism și, implicit, între postmodernitate și postmodernism. Printre cei care trasează o distincție tranșantă între postmodernism și postmodernitate se numără Anthony Giddens: "postmodernismul se referă la stiluri sau mișcări în literatură, pictură, artele plastice și arhitectură. El se referă la aspecte ale reflecției estetice asupra naturii modernității [...] postmodernitatea se referă la ceva diferit. Dacă ne deplasăm spre o fază a postmodernității, aceasta înseamnă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
deplasăm spre o fază a postmodernității, aceasta înseamnă că traiectoria dezvoltării sociale ne îndepărtează de instituțiile modernității spre un tip distinct și nou de ordine socială" (Giddens, 1990/2000, p. 47). La fel, în opinia Irinei Stănciugelu, "ceea ce face ca postmodernismul să aibă din ce în ce mai mulți aderenți mai ales în mediile literar-filosofice este această autoreflexivitate ironică uneori cinică [...], în orice caz, lucidă. De altfel, această determinantă tinde să devină atitudinea caracteristică postmodernului, fie în varianta lui socio-economică, prin postmodernitate, fie prin "parazitarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]