8,531 matches
-
PASAJ RETRAS Mariana surâse îngăduitor. Atâția oameni se gândeau la Mișu, își puneau speranțele în el, și ea, ea era femeia nevăzută din spate, cum fusese Iozefina pentru Napoleon. (Așa-i spusese o fată de la ziar, care venise să facă poze la MaxiBar.) PASAJ RETRAS Halterofilule din Vitan, Voi scuipa pe mormintele voastre! Presupun că nu știi cine a scris asta. Mi-e scârbă de ciorba asta mediatică, mi-e scârbă de mațele astea fardate expuse în fiecare zi pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
că eu nu am prejudecăți, întrucât sunt zodia Vărsător. Am 90, 59, 87. Știu că vrei să pleci în America. Eu am acolo un contract, mi-a promis impresarul meu că face rost de viză și de tot. Nu am poză recentă, dar mă găsești în Libertatea din 12.07.2003, unde m-am lansat. Discreție deosebită, Raluca, 021.3234598. FINAL PASAJ RETRAS Mariana își notă numărul. O să sune mai târziu, acum era mult prea curioasă, trebuia să vadă dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
emoție să-l vadă pe răpitorul soțului ei. Horațiu intră cuminte și se așeză pe scaun. Doamna Popa se apropie de oglindă până se lovi cu burta de ea. Își scoase ochelarii de citit și se uită încă o dată la poza din ziar. Da, sub toate murăturile, pe motocicleta Maicii Tereza stătea exact acest tânăr. - El e! Gabrielescu și Smith intrară în biroul amenajat pentru interogatoriu. Horațiu își frământa nervos mâinile. - Bună ziua, domnule Nexus! - Horațiu... - Gabrielescu. Domnul Will Smith e de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mai putea să stea în țară. Chiar dacă Nexus ajunsese la pușcărie, putea să apară oricând un alt nebun care să-i ceară să mai arunce o dată halterele. În America avea totul pregătit: cei de la sala de fitness îi cereau mereu poze pentru publicitate. Îi închiriaseră și un apartament de lux. Penthouse, spuneau ei, iar Mișu spera să fie cum crede el. Până și Smith părea liniștit în legătură cu plecarea lui. Așa că singura problemă rămăsese Mariana. Mișu se așeză pe marginea patului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
lunatici. Doamna Popa se urcă pe pat și începu să bată cu unghia în portret. - Soțul meu, țipa ea, să mi-l găsiți! Văzând că agentul zâmbește nedumerit, aduse de pe dulap un album mare cu fotografii. - Eu! zgârie ea o poză cu o fată frumoasă într-un costum de baie de pe vremea lui Pazvante. Agentul Smith zâmbea, muindu-și întruna buzele în păhărel. - Soțul meu! zgârie ea o nouă poză, din care un Popa tânăr făcea cu mâna, cocoțat pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de pe dulap un album mare cu fotografii. - Eu! zgârie ea o poză cu o fată frumoasă într-un costum de baie de pe vremea lui Pazvante. Agentul Smith zâmbea, muindu-și întruna buzele în păhărel. - Soțul meu! zgârie ea o nouă poză, din care un Popa tânăr făcea cu mâna, cocoțat pe o macara. - Mișu, spuse ea, făcând „țac” cu un ochi închis, adică Mișu făcuse poza. Agentul Smith zâmbi, făcu „țac”, mai zâmbi o dată că a înțeles și-și muie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Popa... domnul Popa... Mișu... Nexus... Contesa... Micul motoraș organic de căutare se puse în mișcare. Exact în clipa când ar fi trebuit să-i cadă dolarii în ochi, Will Smith fu trezit de doamna Popa: - Ham, ham! îi arătă ea poza Contesei. Fața agentului se lumină într-un zâmbet larg, universal. - Lucky! își scoase el o poză, pusă bine în spatele legitimației de agent federal. Iată că totuși aveau ceva în comun. Doamna Popa lăsă pe măsuță poza Contesei și împinse peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
în clipa când ar fi trebuit să-i cadă dolarii în ochi, Will Smith fu trezit de doamna Popa: - Ham, ham! îi arătă ea poza Contesei. Fața agentului se lumină într-un zâmbet larg, universal. - Lucky! își scoase el o poză, pusă bine în spatele legitimației de agent federal. Iată că totuși aveau ceva în comun. Doamna Popa lăsă pe măsuță poza Contesei și împinse peste ea, cu un hârșâit crispant, ceașca de cafea. - Buf! Caput! Tramvai! Contesa... și își duse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ham! îi arătă ea poza Contesei. Fața agentului se lumină într-un zâmbet larg, universal. - Lucky! își scoase el o poză, pusă bine în spatele legitimației de agent federal. Iată că totuși aveau ceva în comun. Doamna Popa lăsă pe măsuță poza Contesei și împinse peste ea, cu un hârșâit crispant, ceașca de cafea. - Buf! Caput! Tramvai! Contesa... și își duse o mână la gât. Finiș! Ochii lui Smith se umeziră și o lacrimă îi mângâie duios mustața. Undeva în buncărul F.B.I.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
lui Smith o sună pe nevasta acestuia, amintindu-i cu un glas grav să aibă grijă de Lucky. Will Smith nu putea încă să plece acasă. Avea pistele lui. * Undeva în New York, un puști blond se uita cu atenție la poza lui Mișu din New York Times. Deschise fereastra mansardei în care tocmai petrecuse o noapte de pomină, cu fete de colegiu și multă bere. Fixă Statuia Libertății. Se mai uită o dată la poza lui Mișu, pe care vărsă încet o cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
un puști blond se uita cu atenție la poza lui Mișu din New York Times. Deschise fereastra mansardei în care tocmai petrecuse o noapte de pomină, cu fete de colegiu și multă bere. Fixă Statuia Libertății. Se mai uită o dată la poza lui Mișu, pe care vărsă încet o cutie de bere. O fată blondă cu fustă scoțiană și atât se repezi să lingă berea, fața lui Mișu, mâna tânărului blond. Acesta, deconcentrat, îi arse un bocanc în meclă. Fata începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
negustorul îmi răspunde, iar eu mă duc hotărât către lădița cu roșii și-mi pun în coșuleț una; omul se uită siderat și spune: ― Oh, la,la, c’est une aniversaire! Pe Marceau nu l-am văzut atunci. Doar câteva poze frumoase care vorbeau de un turneu pe care tocmai îl făcea undeva prin lume. L-am întâlnit mult mai târziu. Eram la Perigueux, invitat cu Masca la Festival și veneam cu trei spectacole, între care și Mantaua de Gogol. Organizatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de îmbrăcăminte, iar Witkowski sen. sparge barierele înguste ale îmbrăcăminții și moralei. Mama și‑a dat seama imediat de la cine a moștenit fiul ei pornirile artistice: de la tată. Tatăl are ochi de artist amator. Dezbracă‑te, Margarethe, o să facem câteva poze nud! Iar să mă dezbrac și tocmai când mă apuc și eu de curățenie, atunci îți vine. Cine întreține familia dacă nu eu, spune domnul Witkowski, care ziua e pensionar invalid și noaptea portar. Hobby‑ul meu, fotografia pornografică, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Și acum, iute, că aparatul foto abia așteaptă să se pună pe treabă. Nu poți să mă fotografiezi și tu îmbrăcată, ca toată lumea? Nu, fiindcă asta poate orice fotograf de duminică. În plus, profit de două ori: o dată când fac pozele și a doua oară când le privesc și le evaluez critic. Între cele două etape mai e și developatul, și măritul. Și astea sunt o plăcere. În artă trebuie să lupți mereu până ajungi la un rezultat. Chiar și felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
le evaluez critic. Între cele două etape mai e și developatul, și măritul. Și astea sunt o plăcere. În artă trebuie să lupți mereu până ajungi la un rezultat. Chiar și felul în care‑ți calci pe inimă iese în poză, Gretl. Printre altele, unui artist i se vede în ochi talentul, care arde în adâncul lor. Deci la treabă: o gospodină surprinsă de un străin în bucătărie, în timp ce‑și făcea toaleta, încearcă să se acopere, dar nu are la îndemână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Sophie la trei ani, la patru ani, cu rochițe frumoase și de bun gust, pe un teren privat sau în fața unuia dintre hotelurile acelea colosale din St. Moritz. Impresia este nemaipomenit de estetică și Sophie se uită cu plăcere la pozele astea, fiindcă emană o anumită armonie pe care ea a pierdut‑o cumva, nu știe unde, dar pe care nu o caută, pentru că în ultima vreme are o ușoară înclinație spre murdării, care este tocmai contrariul armoniei. Murdăria trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fi proferat amenințări cu moartea, puțin mai înainte. Acum e inofensiv și neajutorat, la discreția fiului său de la volan. Doar ești băiețelul meu, un altul Gretl n‑a mai fost în stare să facă. Bărbații ceilalți fac și ei mereu poze porno cu mama ta, o să‑ți arăt eu o dată fotografiile care sunt cea mai mare porcărie pe care‑ai văzut‑o vreodată. Dacă josniciile astea n‑ar fi fost făcute de niște bărbați străini, aș putea spune că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
om, dar unele chiar trebuie puse în practică. În suportul unde‑și ține tata pistolul, o casetă de fier cu înălțimea de 7‑8 cm, lungimea de 30 cm și lățimea de 15 cm, se află pistolul. Sub el sunt pozele nud cu mama lui Rainer, printre care și câteva imagini, luate de aproape, ale organelor ei genitale. Tata nu se dezlipește niciodată de cheia casetei, o poartă mereu la el. Într‑o compunere pentru școală despre piesa Pantoful de satin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
la fotografiile alea porcoase cu mama sa, care chipurile există și pe care, din câte se aude, le‑ar fi făcut niște bărbați necunoscuți. I‑au ieșit din minte la fel de repede cum i‑au intrat. Cică ar fi și niște poze cu organele ei genitale, luate de aproape, dar ceea ce nu se vede nu există. Tata mănâncă aproape singur tot compotul, deși copiii sunt încă în creștere, iar tăticul a crescut deja și a fost și mutilat între timp. Mămica n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o biserică răcoroasă, cuvinte îndrăznețe, dar nu prea îndrăznețe, acorduri de chitară, solidaritatea unui grup unit, după aceea trebuie să ne luăm la revedere de la pater Clemens. Păcat! Întruniri vesele și interesante în același timp, unde se prezintă referate și poze. Plimbări de seară sub cerul înstelat, pe terenul proprietate personală sau în vecinătatea terenului proprietate personală. Ceva care să însemne un nou început, un nou boboc ce urmează să înflorească. Veșnicia înseamnă liniște - glasul efemerului, își notează cineva în jurnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
trece, vizite la galeriile de artă, un „satisfăcător” la extemporal la latină, care se cere sărbătorit. Vizită la bunica. Ploaie, cer întunecat, felinare de stradă, bancheta din spate a mașinii, sandvișuri cu salam, încrețituri în colțul ochilor de‑atâta râs, poze, un batic de mătase, integrale, o traducere din Cicero, să deliberezi dacă merită să‑i faci pe alții nefericiți de dragul adevărului sau nu. Ce este adevărul, ce este lipsa de onestitate și ce este ipocrizia? Să asculți discuri și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
viclean, mătușa îl consideră în stare de orice. Asta l‑ar bucura pe R. dacă ar afla. Părinții sunt fericiți în afara casei, copiii înăuntrul ei, iar astăzi, pentru variație, fotografiază Anna. Săptămâna trecută, Rainer a văzut în camera Sophiei o poză cu fratele de la Oxford în costum de scrimă și cu sabia în mână. Astăzi, Rainer scoate la iveală un cuțit de cercetaș - care, de fapt, conform destinației inițiale, este un pumnal de Hitlerjugend, scos la pensie - și pozează cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
instabile, iar baioneta e extrasă din culcușul ei de mărunțișuri și totul e luat de la capăt. Cu așa o armă lungă (lama are 25 cm), merge de două ori mai bine și chiar așa se și întâmplă. Anna are deja pozele în aparat, iar expresia criminală de pe fața lui Rainer se potrivește bine, fiindcă în timpul ăsta el se gândea la acte de violență. Expresia feței nu trebuie să fie pur și simplu brutală, ci trebuie să reflecte expresia unui om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
profitul meschin și egoist pe spinarea minorităților. Hans trântește totul la întâmplare pe bancheta din bucătărie și‑și aruncă pantofii din picioare. Încadrată de rama în care a fost exilată pentru următorii ani (atâta timp cât se mai gândește cineva la el), poza tatălui mort se holbează cu un optimism și o încredere nelalocul lor la forța făuritoare de istorie a oamenilor muncii, fără să poată participa la lupta de clasă. Așa‑i trebuie altruistului ăstuia patologic! A ajuns oale și ulcele, focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se bucura de un mare succes printre tinerii japonezi fără minte și, În numai jumătate de an, ajunsese o mare vedetă. Următorul pas a fost o amplă campanie de promovare și filmarea unui videoclip la New York, alături de un set de poze pentru postere. Colegii mei mai În vârstă Îl botezaseră Monkey, „Maimuța“. Nu știu dacă era adevărat sau nu, dar se pare că atunci când a fost selectat la audiție stârnise râsul tuturor declarând că era asistentul unui Îmblânzitor de maimuțe. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]