19,544 matches
-
structurat, se lucrează cu un ghid de interviu cuprinzând întrebări precise, cu o succesiune prestabilită. Interviul în profunzime are o formă mult mai puțin rigidă, bazată pe abordarea unor teme de discuție, nu pe întrebări, și aprofundarea celor de interes. Preferința pentru un anume tip de interviu este, de regulă, legată de complexitatea temei care urmează a fi investigată, gradul de detaliere a informației care se dorește a fi obținută, gradul de „sensibilitate” a temei (subiecte delicate, care presupun întrebări legate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
celorlalți participanți, păstrându-le însă anonimatul și evitând discuțiile față în față. Sunt astfel eliminate principalele dezavantaje ale ședințelor clasice: este imposibilă apariția unor lideri de opinie, argumentele fiecăruia au aceeași valoare, iar perceperea argumentelor nu se face sub influența preferințelor sau orgoliilor personale. Deoarece nu presupune participarea fizică a experților în același loc (experții nu se întâlnesc), este posibilă participarea experților din diferite colțuri ale lumii, criteriul fiind gradul de expertiză, și nu apropierea fizică. Un alt avantaj al tehnicii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
interese comune de a conlucra pentru a împărți, rezolva ceva; - o divergență asupra unui lucru. Fără divergențe, interacțiunea ar fi marcată de consens și nu ar mai trebui să se negocieze. Divergențele pot fi de natură cognitivă (concepții de viață, preferințe, soluții diferite) sau divergențe de interese (alocarea unor valori: de preț, calitate, timp, spațiu etc.); - conlucrarea celor două părți. Principiul fundamental al negocierii este „dau, dacă dai și tu”. Schimbul este necesar și pentru că ambele părți au posibilitatea de a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și rolul ideal‑tipic de agent provin, pe de o parte, din monopolul pe care statul îl are în furnizarea multora dintre serviciile sale; lipsa competiției și a motivației adiacente este un dezavantaj structural pentru ajustarea intervenției autorităților publice la preferințele diverselor grupuri sociale. Mai mult chiar, autoritățile publice sunt limitate prin lege și prin responsabilitățile lor în încercarea de a sprijini interesele private; o ajustare prea precisă a intervenției la preferințele unui grup social în defavoarea altuia contravine misiunii lor generale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un dezavantaj structural pentru ajustarea intervenției autorităților publice la preferințele diverselor grupuri sociale. Mai mult chiar, autoritățile publice sunt limitate prin lege și prin responsabilitățile lor în încercarea de a sprijini interesele private; o ajustare prea precisă a intervenției la preferințele unui grup social în defavoarea altuia contravine misiunii lor generale. Putem încerca să înțelegem relația dintre autoritățile publice și o comunitate specifică (în cazul de față, relația dintre autorități și comunități dependente de resurse publice) ca o r.i.-a. tocmai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și o latură economică. Aceasta se centrează pe beneficiile pe care le-ar putea avea compania de pe urma implicării sale filantropice sau responsabile. Putem menționa beneficiile de natură fiscală (deduceri sau alte facilități), creșterea vizibilității companiei și îmbunătățirea imaginii acesteia și preferința consumatorilor pentru produsele companiilor responsabile social. O altă dimensiune a beneficiilor vizează resursele umane, respectiv implicarea de noi resurse umane prin acțiuni de voluntariat (elevi, studenți), creșterea coeziunii interne a echipei implicate în derularea proiectului din cadrul companiei respective, calificarea personalului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o., decât în măsura în care se produc modificarea misiunii și a viziunii unei organizații. Factori ai schimbării Dintre factorii externi ai schimbării, putem menționa: Modificări ale mediului extern în care operează organizația și care pot lua forma schimbărilor mediului concurențial sau a preferințelor principalilor beneficiari deserviți. Schimbările legislative fie cele din domeniul de activitate al organizației sau din domenii conexe pot iniția, susține sau modifica sensul unui proces de dezvoltare organizațională. Spre exemplu, în cazul instituțiilor publice, concesionarea unor servicii către sectorul privat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care vizează cauza segregării se bazează pe trei grupuri de ipoteze. Prima perspectivă este legată de alegerea individuală, susținând că majoritatea oamenilor preferă să locuiască în apropierea celor asemenea lui, adică în zone cultural-omogene. Din această perspectivă, piața imobiliară reflectă preferințele sutelor sau milioanelor de cumpărători, cumpărarea fiind o alegere voluntară pe o piață liberă (vezi Thernstrom și Thernstrom, 1997). A doua abordare se centrează pe o explicație care se leagă de domeniul economic, afirmând că concentrarea diferitelor categorii sociale (etnice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai aproape de zona industrială, unde au și locurile de muncă. Următoarea zonă este cea rezidențială a clasei de mijloc, după aceasta urmând zonele suburbane. După cum spune Burgess, poate fi observată o oarecare „fugă” (running) din centru spre zonele periferice, de preferință în cele urbane, oamenii încercând totuși să rămână cât mai aproape de centru. Statutul economic a locuitorilor diferitelor zone este deci crescător dinspre centru spre limita orașului, acolo unde se află zonele rezidențiale ale clasei de sus. Cel mai adesea problemele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
complet diferit în care autoritatea publică și sectorul ONG-urilor utilizează t. ca instrument de dezvoltare. Pentru CAR și CREST, nucleul TeleCentrului ca proiect îl constituie oferirea de varii servicii către comunitate, gestionate în mod obligatoriu de către un ONG, de preferință cu sprijinul autorităților publice locale (Ciumăgeanu et al., 2004; Deszo și Kazamér, 2006). Internetul și utilizarea computerului sunt serviciile esențiale, menite să contribuie la diminuarea diferențelor de dezvoltare a economiei bazate pe cunoaștere (knowledge divide). Proiectul guvernamental de implementare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
strict teoretică, fără a discuta probleme specifice, chiar dacă foarte relevante, precum fenomenul terorismului internațional. Dat fiind faptul că este primul manual de profil editat în România, fiecare dintre autori a avut deplina libertate în alegerea modului de prezentare a informațiilor. Preferințele și orientările teoretice ale fiecăruia sau modul în care își concepe datoria didactică au determinat redactarea capitolelor, de unde și stilul diferit adoptat de semnatari. Acest proiect a fost considerat de autorii săi o provocare dintre cele mai importante. Din motive
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a rezista și învinge (atitudine decisivă în rezistența britanicilor și poziția Marii Britanii în perioada războiului) și asupra impactului medicației psihostimulatoare combinate cu consumul de alcool asupra deciziilor premierului britanic. Similar, intervenția militară din 2003 în Irak s-ar explica prin preferințele, valorile și convingerile președintelui american George W. Bush și ale Secretarului Apărării Donald Rumsfeld, prin acțiunile și deciziile fostului președinte Saddam Hussein, prin personalitatea secretarului general al ONU, Kofi Annan, pregătirea profesională, convingerile și personalitatea inspectorilor ONU și AIEA din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din respectarea principiilor perene ale balanței de putere (Ashworth, 2002, p. 37). Împotriva acestei poziții, avocații principiilor liberale se opun separării necesare între regulile și normele interacțiunii din sfera politicii interne și cele din politica internațională. Mai mult decât atât, preferința pentru statul minimal în sfera internă este proiectată în preferința pentru pluralism și în sfera internațională, preferință a cărei expresie este pomovarea oganizațiilor internaționale, cel puțin pentru o anumită parte a gânditorilor liberali. În ultimele două decenii asistăm la dezvoltarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
p. 37). Împotriva acestei poziții, avocații principiilor liberale se opun separării necesare între regulile și normele interacțiunii din sfera politicii interne și cele din politica internațională. Mai mult decât atât, preferința pentru statul minimal în sfera internă este proiectată în preferința pentru pluralism și în sfera internațională, preferință a cărei expresie este pomovarea oganizațiilor internaționale, cel puțin pentru o anumită parte a gânditorilor liberali. În ultimele două decenii asistăm la dezvoltarea unei mișcări revizioniste a istoriografiei disciplinei, mișcare ce contestă realitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberale se opun separării necesare între regulile și normele interacțiunii din sfera politicii interne și cele din politica internațională. Mai mult decât atât, preferința pentru statul minimal în sfera internă este proiectată în preferința pentru pluralism și în sfera internațională, preferință a cărei expresie este pomovarea oganizațiilor internaționale, cel puțin pentru o anumită parte a gânditorilor liberali. În ultimele două decenii asistăm la dezvoltarea unei mișcări revizioniste a istoriografiei disciplinei, mișcare ce contestă realitatea unei prime „mari dezbateri” ca principal moment
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o consistență și o coerență interne, în ciuda legislaturilor interne diferite. Din acest punct de vedere, puterea nu mai lasă loc în relațiile internaționale unor interpretări fundamental eronate care explică politica externă prin motivele oamenilor politici care o concep sau prin preferințele ideologice ale acestora. Toți conducătorii și oamenii politici și toate statele caută să-și maximizeze puterea și securitatea în raport cu celelalte state din sistemul internațional. Aceasta este logica pe care ele își structurează în orice moment politică externă, indiferent de motivație
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
regăsesc, printre altele, teoria waltziană a balanței de putere sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadranul neorealismului ofensiv, o poziție proeminentă este deținută de teoria lui Mearsheimer. Realismul neoclasic reunește teorii despre comportamentul statelor - spre exemplu, doctrina militară, preferințele în domeniul alianțelor, tipul de diplomație promovat. În cadranul defensiv se află teoria balanței de securitate sau teoriile (orientate spre agent) asupra balanței ofensivă-defensivă. De partea cealaltă, în zona ofensivă, întâlnim teoria hegemonică a politicii externe (William Wohlforth) sau realismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile pe ansamblul unei game de obiective, ordonate consistent din punct de vedere logic; raționalitatea actorului nu presupune că el dispune de informație perfectă, că ia în considerare toate alternativele posibile sau că preferințele sale rămân neschimbate; puterea și influența rămân centrale în definirea intereselor statelor, însă de aici nu decurge că statele caută întotdeauna puterea; în condiții sistemice diferite, statele își vor defini interesele în mod diferit; În ceea ce privește întrebările care trebuie formulate în cadrul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
centrale ale neoliberalismului Neoliberalii acceptă că statele sunt actorii-cheie în relațiile internaționale, deși recunosc și existența altor actori. Statul este privit ca un actor unitar și rațional care încearcă să-și maximizeze beneficiile în toate ariile tematice ale politicii internaționale. Preferințele sale în ceea ce privește rezultatele interacțiunilor internaționale pot varia în timp, însă ele pot fi în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
însă ele pot fi în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ la nivel mondial. Acest mediu, caracterizat de auto-ajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude, însă, existența unor niveluri ridicate de interdependență, cel puțin între anumite state. Într-un astfel de mediu, statele pot coopera atunci când sesizează un interes comun. În cadrul unui aranjament de cooperare, statul este un maximizator
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că defectorul va fi eliberat, iar celălalt va primi o sentință grea. Dacă deținuții cooperează (nu se trădează unul pe altul), vor primi, ambii, o sentință ușoară. Dacă ambii defectează, vor primi o sentință moderată. Mai jos este ilustrată ordonarea preferințelor privind rezultatul pentru fiecare jucător (2 persoane), unde D este defectare, C - cooperare, prima literă este strategia primului jucător, iar cea de-a doua literă - strategia celui de-al doilea jucător. DC>CC>DD>CD Fiecare jucător va prefera să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rezultatul pentru fiecare jucător (2 persoane), unde D este defectare, C - cooperare, prima literă este strategia primului jucător, iar cea de-a doua literă - strategia celui de-al doilea jucător. DC>CC>DD>CD Fiecare jucător va prefera să defecteze - preferința privind strategia - pentru a evita situația cea mai proastă (celălalt defectează singur, CD) și sperând la cea mai bună (jucătorul defectează singur, DC). Rezultatul va fi DD, inferior lui CC, care s-ar fi obținut în urma cooperării. Urmându-l pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați (Jervis, 1999, pp. 45-47). Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
variabile independente, preocupându-se de efectele lor în raporturile internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și facilitează cooperarea, făcând posibilă funcționarea mai eficientă a principiului reciprocității, prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și facilitează cooperarea, făcând posibilă funcționarea mai eficientă a principiului reciprocității, prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony... Afirmația survine în contextul unei importante dezbateri despre „promisiunile” - reale sau false
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]