6,389 matches
-
care urmărea "europenizarea" țării și a marii boierimi. Adoptă calendarul european, fondează capitala Sankt Petersburg (vezi Petersburg), susține mai multe campanii militare și extinde teritoriul Rusiei. S-a proclamat apărătorul creștinilor din Imperiul Otoman și s-a folosit de acest pretext pentru a cuceri noi teritorii. Campania antiotomană este cel mai mare război susținut de țar. În 1710 semnează un tratat antiotoman cu domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, dar trupele ruso-moldovene vor fi înfrânte la Stănilești (pe Prut). În 1721 se proclamă
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
s-a întîmplat nimic. Avem nevoie de dumneavoastră. Cristescu duse ceașca la gură și sorbi câteva înghițituri. ― Vreau în primul rând să mă conving că cei trei împreună cu ostaticii se mai află în casă. Dați-le un telefon sub un pretext oarecare. O informație suplimentară, asupra locului de întîlnire, să zicem... ― Credeți că răspund? ― Deocamdată încercați. Vom vedea după aceea ce ne rămâne de făcut. Intră directorul, un bărbat uscățiv, cu nas coroiat și părul adus peste chelie, îmbrăcat în cenușiu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
luni sau marți sau duminică. Asta le ajungea ca să se bucure! Căutau în orice un prilej de fericire și plecau la cârciumă să sărbătorească cel mai absurd eveniment: că a nins sau că ea inaugura o pălărie nouă. Găseau un pretext de a fi în al șaptelea cer. Nu vi se pare formidabil? Cristescu îl scrută curios. Tânărul vorbea plin de căldură iar în obrajii palizi, osoși, năvălise un val de sânge. ― Neobișnuit, în orice caz... ― Comentam într-o zi cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
PE OAMENII ARSENALELOR, L-A AVERTIZAT PE PETER CADRON. \ AȘA ESTE, ALTEȚĂ. \ ȘI CUM SUNA ACEST AVERTISMENT? OFIȚERUL SPUSE CALM ȘI SIGUR: \ L-A ÎNTREBAT PE CONSILIERUL CADRON DACĂ-ȘI MAI AMINTEȘTE LEGILE ARSENALELOR CARE INTERZIC ORICE AMESTEC, SUB ORICE PRETEXT, ÎN SEDIUL GUVERNULUI IMPERIAL SI L-A AVERTIZAT CĂ ÎNTREGUL CONSILIU AL ARSENALELOR ÎȘI VA REGRETA ACȚIUNEA DE MÎNĂ FORTE ȘI VA CĂPĂTA O LECȚIE CA SĂ ȚINĂ MINTE CĂ E VORBA DOAR DE UNA DINTRE CELE DOUĂ FAȚETE ALE CIVILIZAȚIEI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
În deceniile în care Pif își începe aventura dincolo de cortină, România socialistă nu rămâne imună la seducția genului ce își stabilește poziția privilegiată în canonul local. Karl May nu este doar autorul resuscitat de traduceri, ci și cel ce oferă pretextul unei serii de filme ce aclimatizează westernul ca producție europeană. Având în Lex Barker și Pierre Brice două dintre starurile ce luminează magnetic ecranul, coproducțiile germano-iugoslave recreează, în deco ruri modeste și cu o figurație adesea grotescă, mitul originar al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
colaboraționistă să îi compromită cariera. Din chiar primul moment, Tintin, cavalerul reporter, este confruntat cu provocarea universului care întruchipează răul absolut : călătoria în Uniunea Sovietică este ocazia pentru Hergé nu doar de a valorifica depozițiile unor călători occidentali, ci și pretextul de a inventa aventura ca mediu privilegiat în care se înscrie propria sa viziune. Scriitorul belgian este un „reacționar” ce a citit statul muncitorilor și țăranilor ca pe o potemkiniadă ce ascunde, stângaci, realitatea mizeriei și a opresiunii. În anii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aer. Odată cu ea, dispare și visul de dominație mondială al științei întunecate și demonice. Al doilea segment al ciclului este dedicat văzduhului și puterii aviației de a trece peste obstacolele pe care le ridică natura și omul, în egală măsură. Pretextul acestei curse de cucerire a înălțimilor este testamentul unui alt american excentric, un american din spița celor care populau, cu decenii înainte, clubul de artileriști pasionați de expedițiile lunare închipuit de Jules Verne. Nebunia domnului Pump este una în acord
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
infantilă. Peripețiile lui Jo, Zette și Jocko au ca punct de pornire o crimă inocentă - pe pârtia din stațiunea de munte, copiii îl întrec pe cel care se socoate un schior dintre cei mai redutabili. Rivalitatea sportivă se transformă în pretext al aventurii atunci când inginerul Legrand este angajat de maharajah spre a construi un pod peste o prăpastie, în Gopalul natal. Ca în atâtea rânduri, arta lui Hergé oferă thriller-ului elementele sale familiare. Le va fi dat inginerului Legrand și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
la trădarea ignobilă este fidelitatea față de codul de valori ininteligibil barbariei. Lupta contra ciumei este, în linie camusiană, o luptă purtată pentru salvarea sufletului însuși. Aventurile contrafactuale ale lui Blake și Mortimer în această lume arsă de energia nucleară sunt pretextul de a reafirma semnificația umanismului ce aduce, împreună, indivizi și națiuni. Știința ajută acest fragment de omenire nedomesticită să creeze antidotul cu care poate stopa contaminarea tiraniei. Peștele-spadă, la care lucrează echipa de savanți a lumii libere, reabilitează misiunea tehnicii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Kuomintang și Comuniști este încă o realitate, iar episoadele revoltei de la Shanghai sunt încă departe. Asemenea tânărului Malraux, Corto este europeanul atras irepresibil de profunzimea catifelată și carnivoră a universului nonoccidental. Misiunea încredințată lui Corto de către Lanternele Roșii este doar pretextul de a se scufunda, încă și mai profund, în apele asiatice. Revoluția la care marinarul cu cercel în ureche își aduce tributul său înseamnă trezirea din letargie a unei întregi umanități ce urăște imperiile și Occidentul. Shanghai-Li, fragila conspiratoare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
întruchiparea unui pământ din care speranța a dispărut, poate pentru totdeauna. Graalul Metamorfozele alchimice ale lui Hugo Pratt schimbă datele familiare ale realității : ceea ce pare a fi un teritoriu al puritanismului și exactității, Elveția, se transformă, odată cu Les Helvétiques, în pretextul uneia dintre cele mai baroce și ciudate aventuri onirice și ezoterice ale lui Corto Maltese. Rețeta borgesiană a lui Pratt este mobilizată în acest text ce evocă predilecția hipnotică a scriitorului argentinian pentru gnoză și mistere. Venețian și cosmopolit, Pratt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sfârșește în același peisaj al Cornului Africii care îl obsedează pe Pratt. Pietro și Luca Bronzi, Luciana și Tristan Melrose sunt prinși, cu toții, în acest mecanism al războiului mon dial. Pratt stăpânește arta de a transforma cadrul melodra matic în pretextul artei autentice. Intertextualitatea înseamnă, în cazul său, vocația de a prelua din repertoriul genurilor „minore” ingredientele narațiunilor sale. Textul lui Pratt explorează acel interval cronologic care ar putea fi, în termeni camilpetrescieni, cel al ultimei nopți de dragoste și al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Drapați în pelerinele lor albe, purtați de la un fort la altul, legionarii sunt o umanitate fără de trecut și fără de viitor. Iubirile lor sunt intense, iar sfârșitul lor este crâncen. Rând pe rând, timp de decenii, „Legiunea Străină” furnizează culturii populare pretextele de a visa. Marlene Dietrich și Catherine Deneuve sunt doar două dintre femeile ce își încrucișează destinele cu legionarii aspri și romantici. Viața se scurge între lupte și săruturi și nimic nu este mai dramatic decât legăturile ce nu pot
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe Dinu și că zâmbetul lui îngeresc mi-a devenit nesuferit, dîndu-mi o poftă devoratoare de a semăna unui diavol. Eram pregătit, fără îndoială, prin temperament și prin caracter pentru această dorință și nu așteptam poate decât un prilej, un pretext, ca să mi-o pun în aplicare, dar a jucat un rol important, bănuiesc, în reacția mea și revelația ― o, cât sânge rău mi-a făcut! ― că, în contrast cu răceala ce mi-o arăta mie, tata îl iubise enorm pe Dinu care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
încerc s-o cuceresc pe Livia fără să mă complic cu o căsătorie. De aceea nici nu mai încerc să caut motivele. Din câte îmi amintesc am mai avut o mică ezitare în ultimul moment și mi-am găsit un pretext: că vreau să-l anunț pe tata de intenția mea. M-am dus, deci, după ce nu-l mai văzusem din vremea școlii de corecție, să-l caut pe domnul pictor Petric, care nu-mi mai făcea onoarea să se intereseze
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Ar însemna că se leagă de mâini. Dacă peste un an nu mai are chef de el? Sau peste o lună? Pe când așa... Eu n-o deranjez deloc. Acum nu se mai ferește să mă trimită de-acasă sub diverse pretexte, când vine el. 4 mai Am avut o nouă criză. Trebuie să-i spun doctorului B. 7 mai Numai ce iubim e adevărat. Restul e minciună. 9 mai Mă simt ca într-un tunel. Deci, merg. 12 mai Timp urât
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ce privire rece are?" "I-am observat numai sânii triumfali" am zis, cu o urmă de frondă. "În orice caz, m-a avertizat Dinu, trebuie să te aștepți la represalii." A avut dreptate. A treia sau a patra zi, sub pretext că nu exista pentru moment nici un loc liber, Arhivarul mi-a vârât în cameră un străin care venise să-și trateze la mare ― dar de ce la un azil? ― o afecțiune respiratorie. "Temporar", m-a asigurat Arhivarul, poruncind să se aducă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ca să-mi dau importanță, i-am "comunicat" într-o zi teoria mea; căci, între timp îmi făcusem chiar o teorie în toată regula despre rolul ereticilor, foarte însemnat, bineînțeles. Teoria suna cam așa. În fața celor smeriți, credința n-are nici un pretext să scoată sabia; trebuie să le vorbească blând. Dar uneori ea a simțit nevoia să vâre frica în rândul credincioșilor. Atunci, dacă nu i-a avut la îndemînă, a trebuit să născocească eretici; puțină cenușă mirosind a carne arsă era
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-mi reproșeze decât cel mult printr-un zâmbet absențele. "Bine că ți-ai adus aminte de mine", spunea. Atât. Era femeia care-i trebuia unuia învățat să-și ducă destinul ca pe un bagaj. Nu trebuia să născocesc scuze sau pretexte, mă duceam când vroiam, plecam când vroiam, nu mă întreba niciodată nimic. Îmi lăsa întreaga libertate. Mă conducea până la poartă și acolo mă petrecea câteva clipe cu privirea, după care se retrăgea în dosul perdelelor care miroseau și ele a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de tine, te-ai rănit", râse Laura; un râs nervos care se transformă repede în plâns. Politicos și jenat, Dinu și-a continuat drumul, lăsîndu-ne singuri. Aș fi preferat să discut cu Laura a doua zi, dar nu găseam nici un pretext ca să plec. Avea fața urâțită de lacrimile care, ștergîndu-i fardul, lăsau urme și am încercat să glumesc: Nu mai plânge, te urîțește". Am simțit-o cum se încordează și credeam că va urma un gest violent, că-mi va da
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de lacrimile care, ștergîndu-i fardul, lăsau urme și am încercat să glumesc: Nu mai plânge, te urîțește". Am simțit-o cum se încordează și credeam că va urma un gest violent, că-mi va da o palmă, oferindu-mi astfel pretextul de care aveam nevoie; dar nu se întîmplă nimic. Laura se oprise din plâns și mă privea cu o tristețe adâncă, dureroasă, uscată, care m-a înduioșat, încît în loc să plec am devenit tandru. Am strîns-o cu brațul teafăr și am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
doar puțin mai mult deoparte, ca de obicei, și, când m-am întors, ea nu mai era acolo." Dar trebuie să ne întoarcem la Cottard. De când statisticile erau în scădere, acesta îi făcuse mai multe vizite doctorului Rieux, invocând diverse pretexte. Dar, în realitate, de fiecare dată îi cerea lui Rieux pronosticuri asupra mersului epidemiei. Credeți că poate să înceteze așa deodată, fără să ne prevină ?" Cottard era sceptic asupra acestui punct, sau cel puțin așa spunea. Întrebările lui repetate păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ei. Rieux i-a zâmbit. Ea îi spune că nu era obosită și adaugă îndată: ― Va trebui să te duci acolo, la munte, să te odihnești. ― Desigur, mamă. Da, se va odihni acolo. De ce nu ? Va fi și ăsta un pretext pentru aduceri-aminte. Dar dacă asta înseamnă să câștigi partida, cât de greu trebuie să fie să trăiești numai cu ceea ce știi și cu ceea ce îți amintești, lipsit fiind de speranță. Astfel trăise, fără îndoială, Tarrou, și Rieux era conștient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
m-a scutit de multe eforturi. Între noi s-a statornicit nu numai relația colegială obișnuită, ci și o prietenie mult deosebită, făcându-ne vizite reciproce. Aveam camera noastră specială când îi vizitam, iar la plecare găsea o sumedenie de pretexte ca să mai rămânem un timp, dând impresia că ne sechestra, ca să fim mai mult timp împreună. Ne întorceau vizita la Bârlad și atunci ambele familii eram în culmea fericirii! Evoc nostalgic acele vremuri care nu se vor mai repeta. Între
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
volum admirabilului prieten și om de știință Gil Crăescu” și se termină rotund, pomenind același nume al unui „fiu deosebit al Bârladului, dispărut prematur”. În ziua ceremoniei de înhumare a urnei cu cenușa lui Tigeliu Crăescu, monologul interior este un pretext pentru scriitor de a filozofa pe tema timpului care curge din ce în ce mai grăbit și a prieteniei adevărate: „Bună dimineața, Gil! Poftim la o cafeluță! [...] După cum văd, am cam rămas fără prieteni adevărați, căci de ceilalți, prefăcuți, mam descotorosit singur”. Deși trăiește
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]