95,170 matches
-
am ținut sau nu la o anumită persoană, indiferent de cât de mult am crezut, poate, într-o prietenie. Lucrurile se întâmplă fiindcă așa trebuie să fie. Oricine lasă o anumită amprentă în persoana pe care o salută, începând cu privirea. Poate că unii ajung să te cunoască doar după ce ai plecat din viața lor, sau poate niciodată... Uneori ne este greu să renunțăm la persoane care ne-au umplut inima de fericire, la prieteniile în care am crezut, dar trebuie
ÎNCHIDEM ŞI DESCHIDEM UŞI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377181_a_378510]
-
stelele își aniversează sărbătoarea așteptând serile senine fără nori. Ghiocelul, miracolul vieții, a însuflețit majoritatea compunerilor. Un băiat a mers într-o grădină plină de ghiocei pentru a alege mamei sale un micuț simbol al iubirii sale. Și-a aruncat privirea peste zăpada primăverii și a ales o floare. Când a încercat să o culeagă, ceilalți ghiocei au început să se laude cu frumusețea lor. Fiecare afirma că este mai frumos ca altul. Băiatul dezgustat a părăsit grădina. Mama sa merita
ALCHIMIA PRIMĂVERII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377185_a_378514]
-
Acasa > Impact > Istorisire > DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Marina Glodici După cum știm bine, felul de a gândi, determină și modul de a privi sau a percepe lucrurile. În ceea ce privește dragostea, am
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
Așadar, dragostea este motivul bunătății. Totul pleacă de la dragostea adevărată care se uită cu: bunătate, sensibilitate, respect, cu loialitate, prețuire, nemărginită empatie, seninătate și cu lacrimi, atunci când suferă alături de cei care suferă. Dragostea este veșnică, ea nu poate trece. Și privirea ei va aduce mereu: vindecare, lumină și pace în inimile tuturor. Unde există dragoste, este și credință și speranță. Acestea trei merg mână în mână, însă cea mai mare este dragostea. Și nu uitați: dacă nu există în sufletele noastre
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
Mai presus de orice/ De credință, de-avânt,/ De orice dar care biruie firea,/ Mai presus de minuni,/ De puteri, de cununi,/ Mai presus de orice e iubirea!/ Prin credință răstorni,/ Munți înalți și cetăți,/ Și-ți arunci peste veacuri privirea,/ Dar în cele cerești/ Ești atât cât iubești...!”( Costache Ioanid). Marina Glodici Cluj Napoca, 26 martie 2015 Referință Bibliografică: Despre privirea dragostei din noi / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
de cununi,/ Mai presus de orice e iubirea!/ Prin credință răstorni,/ Munți înalți și cetăți,/ Și-ți arunci peste veacuri privirea,/ Dar în cele cerești/ Ești atât cât iubești...!”( Costache Ioanid). Marina Glodici Cluj Napoca, 26 martie 2015 Referință Bibliografică: Despre privirea dragostei din noi / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
aceasta este umorul de la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde joacă actrița Raluca Guslicov. Ea, pe lângă ceea ce stoarce până la ultima picătură din texte, adaugă în rol elemente de valoare personale ale intonației, simbolismului gestic, vivacității scenice, vervei jocului și strălucirii privirii... N-ar juca la „Tănase”, unde umorul e gazdă istorică și deopotrivă oaspete, proaspăt întotdeauna, viu, vitalizant, regenerativ, dacă n-ar denota semnele de recunoaștere a veleităților unei actrițe cu talent nedivizat în superficial, artificialitate, imobilitate. Nu! Actrița Raluca Guslicov
RALUCA GUSLICOV. PRIN TOATE VOCAŢIILE SALE ADUCE VESELIA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377201_a_378530]
-
Toate Articolele Autorului Din răni adânci ascunse-n mine, geme gândul ce-a rămas neșters, degetele mângâie o amintire, durerea se scurge-ntr-un vers. Te-aș striga, dar n-am nici glas, buzele mă dor de nerostire și-n privirea pierdută a rămas, doar lacrima, cu gust de amăgire. Simt mereu răceala clipei, ce suspine amare revarsă, răstignind glasul șoaptei, care sufletu-mi adânc apasă. Cumpăna deasupra vieții, se-nclină adesea-n nedreptate, strivind răni veșnice a dimineții, ce rămân
SUFLET FĂRĂ MÂNGÂIERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377204_a_378533]
-
PORTRET LIGYA DIACONESCU „Mă întrebau castanii de ce mă pierd prin lume”... by Mariana Popa Îmi place să cred că a munci pentru cărți și pentru publicații este un lucru magic, onorează acele persoane care își subordonează existența cuvântului scris. O privire obiectivă și minuțioasă asupra vieții și activi- tății culturale ale doamnei Ligya Diaconescu mă îndreptățește să afirm că ne aflăm în fața unei profesioniste în Arta Cuvântului. Sunt sigură că radiază de iubirea scrisului pe care-l răspândește prin cărți proprii
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
îi mirosul Creștem doar pe răzoare Și avem gust de ierburi Cu visele în floare Nu avem mari pretenții Și nici simțiri depline Avem Numai pădurea Ce ne hrănește zilnic Cu frunzele ei moarte Plătim tot în polenuri Mirosuri și priviri Pe oricine ne trece Poenile În simțiri De AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: floare sălbatică / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate
FLOARE SĂLBATICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377195_a_378524]
-
Acasă > Poeme > Devotament > VISĂTORUL Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Te știu eu visător cu ochi rotunzi Ce porți atâtea pătimi în privire Farmece străvechi în vorbe bine-ascunzi Să furi din inimi stropul de iubire. * Cum încolțește iarbă peste plai Și te îmbată magnolia cu parfum Îți scoți din tolbă-al vorbelor alai Și te așezi la margine de drum. * Când trec fecioare
VISĂTORUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377208_a_378537]
-
iubire. * Cum încolțește iarbă peste plai Și te îmbată magnolia cu parfum Îți scoți din tolbă-al vorbelor alai Și te așezi la margine de drum. * Când trec fecioare-n vale la izvor Le farmeci cu un vers și o privire Tu visătorul cu ochii plini de dor Le vinzi promisiuni dulci de iubire! Iar seara când se-ascunde Luna-n nor Cearceafuri se aud gemând de ... fericire! * de Gabriela Mimi Boroianu 28.03.2015 Referință Bibliografica: Visătorul / Gabriela Mimi Boroianu
VISĂTORUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377208_a_378537]
-
și celor care-i țineau isonul, Flower-Power finaliză jucăriile din fructe. Pentru Doc încropi din smochine unite prin scobitori un șarpe. Când acesta ceru lămuriri, Miramoț sări în ajutor: bastonul lui Esculap, Doc! Flower-Power, puțin în pană de idei, întoarse privirea spre Miramoț cu întrebarea nerostită Ce să mai fac? Miramoț, pe fază, îi trimise un SMS rapid. -E ca și cum ați șușoti una la urechea celeilalte în public, așa să știți! le apostrofă Papa. Flower-Power zâmbi și se apucă de treabă
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
el acum?! întrebă Diplomatul. -A terminat arhitectura, dar și-a deschis cu un prieten o firmă de design... zâmbi mulțumită Flower-Power. -L-ai vrăjit, ce mai! concluzionă Patriarhul. -Ce vrăji?! Asta e curată... MUGA! spuse Miramoț. -Ce? întrebară sonor ori din priviri toți. Miramoț, obligată, îi lămuri: -Un automatism al mișcărilor, natural sau dobândit, specific mai ales artiștilor plastici, care își exprimă ideile modelând fără să gândească fiecare gest... -De fapt, în fiecare dintre noi e puțin MUGA, interveni zâmbind Patriarhul... Faptul
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
lăsat consemn tuturor. Transmiteți întregului personal că eu îi rog pe toți să-mi proceseze rezultatele cu maximă precizie și cât mai repede posibil. Și mare grijă cu pacienta, vă rog! Ultimele indicații fiind date, profesorul dr. Lăcătușu își întoarse privirea către prietenul său, întinzându-i mâna: - Salut, “Pop-doc”(apelativul folosit în facultate pentru a se adresa prietenului său, care era fiu de preot). Ce faci? - Salut!... Nu tocmai bine... bulversat, îngrijorat, șocat, aș putea spune. Da. Șocat cred că este
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
Și-atâta timp pierdurăm fără a ne-ntâlni. * Am răsărit departe-n grădina neștiută Când tu desfășurai pe cer aripi de vise Tu căutai iubirea, eu am rămas pierdută Luptându-mă cu lacrimi și gânduri interzise. * Dar ți-ai întors privirea și m-ai zărit plângând La margine de viață fără să am vreo vină Când ochii se-ntâlniră ne-am pomenit cântând Aceeași melodie de suflete lumină. * Poate că-n astă viață timpul ne presează Și că lumina noastră-i
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
ei. Tresări de spaimă, dar nu reuși să scape, deoarece în fața ei mai apăru un tip vânjos, îmbrăcat în negru, ce avea pe cap o cagulă-tricot neagră cu două găuri, de unde se vedeau doi ochi căprui, care o sfredeleau cu privirea, în timp ce tipul celălalt o strânse tare de mijloc. Cel care-i apăruse în față, scoase repede o cârpă și o legă la gură, după ce primul agresor își retrase palma. După care îi spuse cu o voce groasă și în batjocură
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
asta? Tu? Se aplecă brusc și îi fură fetei o sărutare, râzând. Cicoare se dădu înapoi, speriată. Pe locul în care stătuse înainte, iarba se colorase într-un ton ciudat, pe care nu-l cunoștea. Ce culoare era aceea? Ridică privirea spre Prințul Galben, care era tot atât de uimit cum era și ea. Flăcăul îi prinse mâna, privind cum, din contopirea culorii albastre și a culorii galbene ale celor două palme, se revărsa un val subțire și luminos de culoare nouă. Cât
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
pământ: - Nu am să atac acest castel! Îmi place fata Împăratului Albastru și chiar mi-ar place să-mi fie soție! Atunci, Prințul Galben se repezi la el: - Ba nu, eu am să mă însor cu fata Împăratului Albastru! Sub privirile Împăratului Roșu și ale Împăratului Galben, cei doi feciori se luară la trântă, rostogolindu-se prin iarbă. În urma lor, totul se coloră într-o culoare cu totul și cu totul nouă. - Portocaliu, spuse Împăratul Roșu, iar prietenul său fu de
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
iubirea ta, de bărbat. Am să îți las haina mea, cu iubirea de fată. Să îi simți povară grea, într-o noapte purtată. Cu dor să-ți inund gene, când vei îmbrăca haina, scutur Cerul de stele în ochi, din privirea mea. În priviri de smaralde am să-ți scald năvalnic dor, când sufletul îți arde, însetat de-al meu amor. De-ai să-mi alungi tristețe din calea amintirii, voi înălța pe creste, tributul regăsirii. Un strop de fericire să
LA POARTA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377226_a_378555]
-
bărbat. Am să îți las haina mea, cu iubirea de fată. Să îi simți povară grea, într-o noapte purtată. Cu dor să-ți inund gene, când vei îmbrăca haina, scutur Cerul de stele în ochi, din privirea mea. În priviri de smaralde am să-ți scald năvalnic dor, când sufletul îți arde, însetat de-al meu amor. De-ai să-mi alungi tristețe din calea amintirii, voi înălța pe creste, tributul regăsirii. Un strop de fericire să-mi lași în
LA POARTA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377226_a_378555]
-
o cercetare ușor disimulată de ochelarii mei cu umbrar. Chiar de-i întuneric, jocul intermitențelor luminiscente de aici mi-ar tulbura vederea, deci îmi port cu mult firesc permanentul accesoriu, dar nu pentru asta doar... Ca bărbat, o cercetez înălțând privirile spre chip numai după ce picioarele și trupul trec examenul evaluării. Gâtul delicat, suficient de lung, leagă de corpu-i fără cusur un cap pe dreaptă măsură. Fața e ovală. Nasul ușor în vânt. Ochii mari sunt depărtați nefiresc de frumos. Părul
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
Fața e ovală. Nasul ușor în vânt. Ochii mari sunt depărtați nefiresc de frumos. Părul închis, retezat puțin mai jos de urechi, ascunde frunte și sprâncene sub bretonul luxuriant. Să fi depășit de puțină vreme adolescența?! mă-ntreb răscolit. Totuși, privirile au profunzimi de femeie pe sub genele dese! Clipește repede, dar nu din stânjeneala c-ar fi fost fixată, nu! Cel puțin așa-mi pare. Poate din cauza unei nerăbdări voit neascunse?!... -Dacă n-a venit, poate vorbești cu mine, o abordez
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
dar nu din stânjeneala c-ar fi privită, nu! Acum sunt sigur. O face din cauza unei nerăbdări voit neascunse. Cer un scotch sec, dar nu beau, paharul e simplă butaforie... Nici nu fumez... Sunt răbdător totuși, chiar dacă o cercetez înălțând privirile spre chip, numai după ce picioarele și trupul trec examenul evaluării. Mă dor și ochi, și suflet de frumusețea ei... Gâtul delicat, suficient de lung, leagă de corpu-i fără cusur un cap pe dreaptă măsură. Fața e ovală. Nasul ușor în
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
vânt. Ochii mari sunt depărtați nefiresc de frumos. Părul închis, retezat puțin mai jos de urechi, ascunde frunte și sprâncene sub bretonul bogat. Îmi pun, răscolit și lipsit de inventivitate, aceeași întrebare. Să fi depășit de puțină vreme adolescența?! Totuși, privirile au profunzimi de femeie pe sub genele dese! Mă stăpânesc să nu mă duc spre ea cu declarația mea... Descopăr veleități de stoic în timp ce-mi prinde privirea și mă cheamă cu semene și vorbe... Dar nu cedez. Abia când
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]