11,157 matches
-
de altă parte, astfel Încât să se evite instrumentalizarea raporturilor interumane. În ultimii ani, discursul ziariștilor, al politicienilor, al organizațiilor voluntare s-a profesionalizat din punct de vedere sociologic. Studiile sociologice asupra problemelor asociate cu tranziția au familiarizat opinia publică cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți civile românești. Constantin Schifirneț: Spațiul public românesc integrează sociologia, dar - trebuie s-o spunem limpede - nu prin vocile ei cele mai autorizate. Prezența sociologiei În dezbaterile publice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o asemenea idee. - Este invocată, de asemenea, o particularitate a sociologiei În raportul universal/național. Se consideră că, dincolo de un palier universal, dar cu un conținut abstract, sociologia s-a dezvoltat sub forma unor școli predominant naționale, centrându-se pe problematica și valorile specifice națiunilor. În consecință, sociologia din România este, inevitabil, o sociologie românească. Un asemenea punct de vedere, dincolo de corectitudinea sa certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist, era concordantă cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alții mai puțin. Intră aici masiv În joc capitalul informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În procesualitatea ei, rămâne grava Întrebare: rațional pentru ce și pentru cine? De altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai pentru psihologia cognitivă și cogniția socială, ci și pentru sociologi și economiști. Importanța
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice și politice asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene la nivel individual. Lucrarea pornește de la o succintă prezentare a două mari teorii și abordări concurente care modelează și prezintă problematica de mai sus În mod diferit: teoria lui János Kornai și cea a lui Alex Inkeles, testând apoi pe parcursul analizei cele două abordări pe marginea exemplului chinez. Paradigma „consecințelor sistemice” sau a „influenței sistemului politic asupra vieții cotidiene” (Tang și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist, respectiv capitalist, societățile complexe prezintă mult mai multe asemănări decât diferențe. Spre exemplu, Treiman susține că problematica prestigiului social al diferitelor ocupații și meserii poate fi abordată În termeni asemănători În cele două tipuri de societate, fără ca rezultatele unor astfel de investigații să prezinte mari diferențe. De asemenea, potrivit lui Connor, chiar sistemele de mobilitate socială, specifice celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În dizertațiile care au avut o influență remarcabilă asupra disciplinei; anii următori au avut o influență marginală: s-au produs ajustări la nivelul conceptelor și măsurătorilor (Stinchcombe, 2000, 1761). Fraza lui Stinchcombe surprinde inclusiv o altă preocupare a lui Abbott: problematica celei de-a doua Școli de la Chicago, dacă este vorba despre o continuare a tradiției interbelice, bazată pe paradigme definitorii, sau ceea ce a urmat după război este o inovație radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
305) definește violența ca fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre generații constituie unul dintre elementele universale ale dinamicii macrosocietale. Definind raporturile dintre generații ca fiind „o structură de procese intim amestecate și indisociabile”, structură denumită psihosociologică În măsura În care ea integrează, Într-o manieră articulată, aspectele individuale și cele colective ale problematicii generaționale, Jacques Jenny scria că cea mai bună expresie a acestei structuri este vizualizarea geometrică a „diagramei lui Lexis”, pe care vor fi Înscrise utilizând scalele și reperele cele mai pertinente posibil: a) pe abscisă: axa timpilor sociali (perioade și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
participanți, Japonia - 22 de participanți. Toate țările foste socialiste au avut Înregistrați 35 de participanți, cu o reprezentare mai mare a Cehiei și Ungariei (câte șapte participanți). De pe continentul african au fost prezenți 12 cercetători și/sau univeritari preocupați de problematica ruralului. În cadrul Congresului, care s-a desfășurat sub genericul Globalisation, Risks and Resistence in Rural Economies and Societies, lucrările au fost prezentate și dezbătute În 32 de ateliere tematice: 1. Mobilisation, information, sensitisation of the local population - the role of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
labour relations in rural areas; 32. Water and rural development: its political and social aspects. Parcurgerea tematicii atelierelor ne conduce spre ideea unei abordări multidisciplinare a ruralului În lume, cu accente mai pregnante pe dezvoltarea agrară și teritorială și pe problematica filierelor și securității alimentare. Perspectiva dominantă pare a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi prin profesia de bază sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acord cu investițiile companiei străine, adoptând strategia mobilității, cei cu un capital relațional mai mare și erau Împotrivă cei cu un capital relațional mic, promotorii strategiei supraviețuirii. Observațiile la lucrarea noastră s-au concentrat asupra nevoii abordării mai extinse a problematicii capitalului instituțional și a prezenței explicite a abordării predictive, plecând de la o serie de variabile clasice În analizele sociologice (sex, vârstă, capital economic etc.). În general, lucrările de la atelierul 11 au scos În evidență mai Întâi preocupările deosebite ale institutelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
părea deloc diferită de cea de la noi (cu menționarea unor deteriorări și chiar distrugeri deliberate ale infrastructurii agrare, cantonarea Într-o agricultură de subzistență ș.a.m.d.), reprezentările fotografice comparative fiind, de pildă, de-a dreptul șocante În sugestiile lor. Problematica antreprenoriatului rural a fost abordată de Ikka Alanen, de la Universitatea Jzvaskyla, Finlanda, Jouko Nikula și Leo Granberg, Universitatea din Helsinki, În comunicarea Rural Entreprises in Russia - The Period of Stabilization. Au fost aduse În discuție mai ales mutațiile produse În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunități care ucideau ințiativa civică și individualitatea, a abordat comunitatea ca un spațiu al securității, pentru noi fiind extrem de interesante sublinierile cu privire la schimbările În plan identitar, dezvoltarea legăturilor cu orașul și activismul ONG-urilor În susținerea dezvoltării comunitare pe fondul problematicii complexe generate de legitimitate, autoritate și guvernarea locală. Abordând problemele admnistrației locale În comunicarea Adaptation Strategies of Village Administrations: Qualitative Case Studies, Inna Kopoteva, de la Universitatea din Helsinki, remarca absența programelor concrete de dezvoltare locală la nivelul administrațiilor aflate În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ne conduce la Înțelegerea acestuia ca: model de evoluție a culturii unei comunități; model de comportament al membrilor comunității, de conduită; răspuns al omului la condițiile de existență. ,,Modelul cultural - definire și Înțelegere sociologică” (capitolul al patrulea) precizează că, abordând problematica modelului cultural din perspectiva sociologică, putem să ne apropiem de aceasta prin studiul și interpretarea Încercărilor de definire a modelului cultural ca model explicit. Autorul realizează o prezentare a teoriilor și studiilor de definire și caracterizare a noțiunii de model
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din anii ’60-’80, dintre care Marianne Mesnil, John Cole și David
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație la oamenii de afaceri italieni din România (Cristina Papa și Veronica Redini), implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și instructiv din sistemul de Învățământ. Cum ar putea școala să acționeze astfel Încât ierarhia competențelor stabilite de ea să se regăsească și În societate, Înlăturând astfel decalajul existent, și care pare să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii, atât de dezvoltată În secolul trecut, inclusiv În țara noastră, unde au funcționat institute de psihotehnică. Capitolul 4 („Competența socială și profesională - interferențe”) descrie dimensiunile competenței - profesional, socioemoțional, intelectual, civic și moral -, aducând argumente din studii și cercetări. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sens ironic, polemic în momentul apariției - 1976 - în raport cu naționalismul exagerat al ideologiei oficiale, care își va asocia protocronismul. Jocul intelectual al prozatorului sfidează tabuurile, clișeele plicticoase, obișnuințele de lectură și falsele distincții de gen. În Argonautica sunt vizate nu doar problematica și procedeele genului SF, ci și chestiuni general umane (de pildă, tema puterii), cristalizând un mod al ironiei în raport cu realitatea istorică, încât narațiunea se încarcă, într-un al doilea plan, de sensuri opuse celui aparent lejer și umoristic. Tema utopiei
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
un exeget al literaturii SF, fenomen căruia îi dedică lucrări fundamentale în spațiul literar românesc și în cel european. După eseul monografic H.G. Wells. Utopia modernă (1983), el a abordat într-un studiu istoric și critic Anticipația românească (1994) și problematica generală a domeniului în Discursul utopic (2000; Premiul Academiei Române). SCRIERI: Întâlnire cu meduza, București, 1966; Argonautica, București, 1970; Planeta părăsită, Cluj, 1971; Viața într-o floare, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, Cluj, 1972; Nopțile memoriei, București, 1973; Adevărul despre himere
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
a referatului. 2) Schematizarea inițială a subiectului. Ca efect al alegerii unui subiect, este necesar să se conceapă o reprezentare inițială a subiectului ales pentru a se concepe apoi un plan al cercetării. Această schematizare inițială a subiectului vizează lămurirea problematicii de bază, conceptuale ale subiectului respectiv prin răspunsul la câteva întrebări: Care este subiectul de la care pornesc? Ce semnificații pozitive are acest subiect? Între ce limite se plasează subiectul respectiv? 3) Definirea explicită a subiectului. Pentru a răspunde la această
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
persoana întâi a naratorului-personaj etc. Dinamismul și pluriperspectivismul cinematografic, vizând percepția holistică și sincronică, subliniază reitatea și disparitatea referentului acestor proze comportiste în care predomină tema insecurizării, indiferenței, a incomunicării. Romanele nu vor diferi decât prin amploare și prin complexitatea problematicii, viziunea / filosofia existențială care le stă la bază fiind aceeași. Mediile socio-profesionale (profesori, artiști, ingineri ș.a.m.d.) din Țestoasa portocalie alcătuiesc un caleidoscop uman apăsat de rutină, convenții și clișee - aceasta este prima ipostază tematică a romanului subversiv scris
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
autoritate, combate „conformismul nostru literar” ce se sprijină pe imitație și modă. Principal recenzent al revistei, Romulus Demetrescu reușește să nu fie nici obedient, nici convențional în judecățile sale. El remarcă două primejdii care ar pândi romanul: subiectele erotice și problematica socială ce tinde să îl asfixieze, transformându-l într-un schelet ideologizat, lipsit de viață. Bine primite sunt romanele Apostol de Cezar Petrescu, Pentru un petec de negreață de N.D. Cocea. O lucrare a lui Ion Breazu, Viața literară românească
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
și satiră, între „micul” și „marele humor”, acesta din urmă fiind văzut ca atitudine filosofică față de lume. Comentariile aprofundate referitoare la aproximativ două sute de autori din diferite literaturi și epoci, suportul documentar impresionant fac din această carte o sumă asupra problematicii umorului, unică în spațiul cultural românesc. P. a coordonat colective de cercetare din Facultatea de Litere ieșeană, a căror activitate s-a finalizat prin publicarea unor lucrări precum Direcții în critica și poetica franceză contemporană (1983), L’Analyse du poème
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
Paris, și Comparatismul azi (2000). Din 1990 perspectiva comparatistă se extinde și se adâncește în lucrările lui P. În Teme, motive, mituri și metamorfoza lor (1990; Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române) el abordează, mai întâi din punct de vedere teoretic, problematica unei ramuri importante a criticii literare, tematologia sau Stoffgeschichte, disociind între temă (domeniu general-abstract), motiv (concretizare a temei sub un aspect tipic) și mit (structură deschisă, modificabilă în funcție de epocă și de personalitatea artistului). Câteva studii ample, solide, sistematice ilustrează în
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
Paul de Man, printre alții), iar la Eminescu autoarea găsește „afinități uimitoare” cu ontologia heideggeriană, prin simplul fapt că Heidegger „a interpretat întreaga filosofie a Incidentului”, iar Eminescu s-a plasat - prin formație și intuiție genială - „pe pozițiile centrale ale problematicii care agită spiritul omenirii”. De aceea, întregul discurs consacrat Luceafărului urmărește o fenomenologie a temelor eminesciene, în care fundamentală este cea a Ființei - sacrificând voluntar, în cazul acesta, frumusețea formală -, pentru a releva „latența mitică” a cuvintelor, valoarea lor de
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]