3,245 matches
-
cet excès d'honneur, ni cette indignité". Paraziții și Trubadurul de Delavrancea?: "rămînă îngropați între emoțiile copilăriei!" Apus de soare?: "mai mult un spectacol într-un fotoliu". Stilisticește, E. Lovinescu, scriitor agreabil, a fost multă vreme în căutarea personalității sale, profesând la început un fals impresionism de divagație literară în jurul autorilor, în fraze sau prea sacadate, sau prea simetrice și lungi. Personalitatea lui E. Lovinescu s-a revelat, după 1919, în polemică. Polemist mare ca și Titu Maiorescu, el s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
judecățile sale. În majoritatea cazurilor opiniile sale sunt juste total ori parțial, sau se apropie printr-un detaliu de justețe mai mult decât ale altora. Față de critici e inclement ori tranzacțional, cu prozatorii e reticent, poezia, pe care n-o profesează însuși, se bucură de o primire cordială, în marginile temperamentului criticului care preferă grațiosul, micul plastic și are oroare de lirica sublimă, de marele patos, de meditație, deopotrivă apoi de ceea ce i se pare plat ori simplist. Istoria civilizației române
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al lui Ibrăileanu. E. Lovinescu admite și el intrarea în civilizație direct prin revoluție, adică prin imitație. La teoria specificului se răspunde, în altă operă, cu doctrina sincronității și a diferențierii, ridicată pe legea imitației a lui G. Tarde. Se profesează o estetică a mutației valorilor, după care totul fiind relație de timp și spațiu și diferențiere continuă, condiția creării de valori noi este mutabilitatea în genere a valorilor. Frumos e echivalent cu actual, și când ai dovedit că un scriitor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mine și privind departe, Din foile sortite pentr-o carte, În așteptarea orei ce-o să vie, Pornesc în larg corăbii de hârtie. Capitolul XXV INTIMIȘTII G. ROTICĂ Intimismul lui G. Rotică constă într-o erotică sfioasă de om sănătos, care profesează un romantism de interior, evocând, de pildă, rochiile femeii: La tine-n seara asta cum mă gândesc o ploaie De foșnete coboară și trista mea odaie Mi-o umple cu parfumuri, cu grații și mătasă: Sunt rochiile tale ce le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Brauner, M. H. Maxy, Milița Petrașcu, S. Perahim, B. Herold și alții), e cea mai tenace. În general se refuză în ele orice constrângere academică, se face elogiul visului, se stimează elucubrațiile paranoicilor și ale copiilor, se cultivă reportajul, se profesează libertatea instinctelor, se respinge critica, admițîndu-se numai simpatia. Doctrina reportajului a dat un prozator remarcabil în Geo Bogza, autor mai înainte de poeme brutal priapice. În Țări de piatră, de foc și de pământ, autorul procedează ca un fotograf de artă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe rodie: Să nu-i rupă vrun picior Buhuhù la zodie; Câine ori Săgetător! Facultatea de a defini memorabil este puțin comună: Plecăciune joasă, La față păroasă, Suptă, care ajună Apusă-n cărbunii din lună. În ciclul Isarlîk, Ion Barbu profesează "balcanismul", luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
G. Ibrăileanu și E. Lovinescu, controlul critic a trecut la o nouă echipă, în care cei mai însemnați în ordine de vârstă sunt Pompiliu Constantinescu și Șerban Cioculescu. Cel dintâi s-a dedicat aproape exclusiv cronicii literare pe care o profesează fără istorism și fără preocupări eseistice, într-o limitare strict profesională și cu un anume dogmatism. În acest spirit Pompiliu Constantinescu a produs cronici, caracteristice prin procentul maxim de sentințe juste, printr-o intrare repede și dreaptă în adevăratul fond
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
basarabeană. Stejar Ionescu (Domnul de la Murano) a lăsat un volum de nuvele cosmopolite și cinematografice. Alexandru Mironescu (Destrămare) zugrăvește cu umor o societate de moșieri francizanți. Alexandru Sahia promitea să fie un bun observator al țărănimii din Bărăgan. Mircea Damian profesează un umor al absurdului pus în serviciul descrierii tragediilor proletariatului intelectual: "- Pentru ce râzi, domnule?! - Nu știu, domnule judecător. Dv. nu vă vine să râdeți uneori așa, fără pricină?!" Stoian Gh. Tudor oferă scene de vagabondaj (Hotel Maidan), Neagu Rădulescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să rămână liber. De aceea el are o oroare invincibilă pentru căsătorie. În Isabel și apele Diavolului, un tânăr orientalist, în timpul rămas liber între studiul gramaticii anamite și al templelor din Bangkok și din Mavalavaram, seduce o fată de pastor, profesează viții inavuabile cu un tânăr, pe care îl îndeamnă la vagabondaj, întreține vițiul unei fetițe "cu o drăcească pasiune", ia parte la orgii în trei cu o Edna și cu Miss Roth, profesoară erudită, blazată și opiomană, repetând scene din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de renume național și mondial face studii de filozofie la Berlin și Leipzig, pe care le încununează cu doctoratul, în anul 1904. Urmează noi stagii de pregătire în sociologie, drept și economie politică la Universitatea din Berlin, după care va profesa timp de zece ani, între 1910 și 1920, la Universitatea din Iași, în cadrul catedrei de istoria filozofiei antice, etică și sociologie. Aici, Dimitrie Gusti a pus bazele învățământul sociologic românesc, înființând, în anul 1911, Seminarul de sociologie și etică. Activitatea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Iași și a declarat că s-a născut la Iași){\cîte 94}. Tatăl sau a fost ofițer, colonel până la 50 de ani, si apoi prefect, iar mama, născută Brătianu, a fost doctor în chimie, se pare, dar nu a profesat niciodată. În perioada studiilor liceale, cu încă doi colegi forma un „trio infernal”, care teroriza colegii și profesorii. S-a pregătit suplimentar la matematică cu profesorul Mayer, probabil pentru trecerea la studii universitare. Brava, într-o manieră specifică lui, când
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
universitare la Liceul Național între 1903- 1911 și la Facultatea de Medicină a Universității din Iași, unde-și obține și doctoratul în medicină și chirurgie. Primii ani ai carierei universitare îi face la Iași. După obținerea doctoratului în 1920, vă profesa în învățământul universitar medical din București, dar mai ales va face studii temeinice de anatomie în S.U.A., la Chicago și Hale, precum și în Anglia, la Londra și Hamstead. În 1928 este numit titular la Catedră de Anatomie și Embriologie a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
La 23 august 1948 este arestat într-un grup de medici cu convingeri liberale și face închisoare până în 1954. Încearcă să își reia studiile, dar abia în toamna anului 1955 i se admite reînmatricularea. După ce își susține examenul de stat, profesează ca medic stagiar (1956-1957) la Spitalul Filantropia din București, perioadă în care, în timpul revoluției din Ungaria, se vede din nou arestat, fiind eliberat însă la scurt timp. Între 1957 și 1963 funcționează ca medic de circumscripție în comuna Geoagiu din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
armele sau devine ea însăși un alt fel de armă"34. În acest sens, acțiunea politică pare a avea ca obiectiv principal producerea de limbaje și simboluri, menite să ofere o imagine a realității consonantă cu ideologia pe care o profesează. Echivalând cu o luptă pentru însușirea semnelor-putere, acțiunea politică vizează, pe de o parte, dobândirea dreptului/accesului la cuvânt, iar, pe de altă parte, dobândirea privilegiului de a impune propriile sensuri. Limbajul politic oficial are valoare normativă, impunând limitele manifestărilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ș. a debutat în 1949 cu o povestire publicată în revista „Albina”, iar prima carte, antologia de articole conjuncturale Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), i-a apărut în 1956. Reportajul este specia de relatare profesată cu predilecție. Editat în formă brută (Oameni și stânci, O cursă lungă, 1964) sau prelucrat în povestiri (Ceairul lui Ali, 1957) și microromane (Drumuri albastre, 1962, Lumini de poziție, 1964), el prezintă „noile realități ale timpului”, așa cum se răsfrâng mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
violență interpretativă, care este susținută de către o gândire radicală sau chiar de una de tip paroxistic ce nu este interesată să ofere o configurație rațională lumii ci, dimpotrivă, să întindă o capcană realității, provocând-o să-și dezvăluie caracterul iluzoriu. Profesând un nihilism nuanțat, Baudrillard va construi o grilă proprie de lecturare a contextului contemporan, axându-se pe o serie de termeni-cheie cum ar fi: hiperrealitate, simulacru, strategie fatală, obscenitate, scenă, seducție, moartea socialului etc. Deși opera sa este în centrul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
constant poziționarea marginală față de curentul intelectual dominant francez, atitudine ce i-a conferit suportul unei inegalabile libertăți de interpretare și de mișcare între domenii precum filosofia, economia, sociologia, literatura, mass-media etc. De aceea și stilul surprinzător pe care l-a profesat eclectic, provocator, ludic l-a făcut recunoscut pentru ceea ce se cheamă "efectul Baudrillard": scrierile sale ori au făcut mulți adepți, transformându-l într-un "guru" al contemporaneității, ori au dat naștere unor critici dure, care le-au anihilat orice pretenție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu această afirmație angajarea serioasă a cuiva. Însă vreau să spun că trebuie să deplâng, da, să deplâng cu fermitate faptul că ordinele vechi au căpătat o reputație atât de proastă prin modul de viață dezordonat al celor ce au profesat Regula lor, încât ele nu mai sunt considerate a fi suficiente pentru mântuire de cei care vor să renunțe la lume. Căci, dacă ele ar fi considerate într-adevăr suficiente, nu s-ar căuta niciodată alte ordine noi. C) Cronica
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin îmbrăcămintea umilă decât prin cuvinte aspre de îndreptare; să nu-i disprețuiască pe cei lacomi, nici să-i condamne pe cei care poartă haine moi, pentru că doar Dumnezeu cunoaște inimile tuturor; să respecte cu seninătate sărăcia pe care au profesat-o. Umilința ce se manifestă prin cuvinte pompoase este de fapt indiciul unei mândrii ascunse. Mai mult decât atât, în acțiunile lor de a îndrepta prin predică, să nu facă referință la persoane concrete; să aibă grijă ca nu cumva
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
franciscane, aflată aici în fața unei poziții unitare a izvoarelor. Unele informații, însă, ca cele transmise de Toma din Eccleston, pot ajuta la o mai bună înțelegere a realelor poziții ale lui Elia. Conform acestora, de exemplu, ministrul afirma că nu profesase Regula confirmată sau că vizitase fără permisiune mănăstirea doamnelor sărace de la Sfântul Damian. Izvoarele din a doua jumătate a secolului al XIII-lea provin în întregime de la un ordin clericalizat, care nu mai acceptă un ministru laic. Acesta fusese o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiecăruia. După ce a fost numit în mod canonic Albert de Pisa, ministrul de Anglia, fratele Arnulph, confesorul papei, ce fusese promotorul acestui demers, a proclamat alegerea și a intonat Te Deum laudamus. Și, fiindcă, așa cum se spunea, fratele Elia nu profesase niciodată Regula confirmată de papa Honoriu al III-lea și, prin urmare, se credea autorizat să primească bani, i s-a ordonat imediat să profeseze această Regulă. Aceeași dispoziție a fost dată pentru întreg capitulul și, în consecință, întregului Ordin
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
alegerea și a intonat Te Deum laudamus. Și, fiindcă, așa cum se spunea, fratele Elia nu profesase niciodată Regula confirmată de papa Honoriu al III-lea și, prin urmare, se credea autorizat să primească bani, i s-a ordonat imediat să profeseze această Regulă. Aceeași dispoziție a fost dată pentru întreg capitulul și, în consecință, întregului Ordin. Și s-a făcut întocmai. După ce a celebrat liturghia, ministrul nou-ales a spus fraților ce nu luaseră parte la capitul: Voi ați ascultat acum prima
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acordul său psaltirea spre binele său spiritual, Francisc le-a răspuns cu o deosebită fervoare a spiritului, așa cum fusese inspirat de Dumnezeu: «După cum spune Regula, cine vrea să fie frate minor și să respecte cu fidelitate Evanghelia pe care a profesat-o, nu trebuie să aibă decât rasa, cingolul și pantalonii, iar încălțări doar în cazuri evidente de boală». 19. Indulgența Porțiunculei Indulgența Porțiunculei, un eveniment de mare importanță în istoria și în conștiința Ordinului Fraților Minori și subiectul lungilor discuții
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
poate refuza un lucru prin care nu se abrogă drepturile nimănui, pe când adevărata religie cere că trebuie să vă acordăm și ceea ce este un favor special, fiindcă nu cereți o comoditate temporară, ci una spirituală pentru devoțiunea voastră, din moment ce ați profesat și ați îmbrățișat sărăcia, noi, favorabili rugăciunilor voastre, prin autoritatea prezentei scrieri, vă acordăm privilegiul ca în locuințele și oratoriile voastre să puteți celebra jertfa liturghiei și celelalte oficii divine cu altare mobile, cu excepția mereu a oricărui drept parohial rezervat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-lea Tuturor preaiubiților fii religioși, de orice profesiune sau din oricare ordin, la care va ajunge această scrisoare. 1. Chiar dacă, urmărind mântuirea sufletelor, călăuziți fiind de dragoste și o prealabilă considerație plină de afecțiune, noi dorim ca toți cei care profesează doctrina creștină, conformându-și propriile acțiuni la ceea ce este stabilit de drept [-ul canonic] conform normelor dreptății și ale echilibrului, păstrând măsura modestiei, să-și salveze propriul suflet pentru Domnul, totuși, ne dorim cu mai multă ardoare ca voi, ajunși
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]