4,641 matches
-
ne scădea. În lipsă de orice alt drept, convențiunea de la 4/16 aprilie 1877, care poartă subscrierile și ratificațiunile cabinetului imperial, ar fi de ajuns spre a ne păstra o regiune însemnată a Dunării, cu care e legată foarte strâns prosperitatea comercială a României. S-a invocat, spre a susține retrocedarea Basarabiei, amintiri de glorie și de izbânzi militare. Dară, într-un așa lung șir de războaie armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
marea majoritate a acestei Adunări, puteați dar să faceți această proclamare prin propriele d-voastră forțe și fără al nostru concurs; însă îndrăznesc a declara, în numele partidului conservator care a fost totdauna credincios Domnului Carol I, și în timp de prosperitate, și în timp de nevoie, care i-a adus totdauna un concurs și un devotament dezinteresat, că astăzi, deși în minoritate, deși puțini, îi aducem încă un ce care merită a fi prețuit: unanimitatea reprezentațiunii legale a țării. d.b
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de sublocotenent a ASR Principele Moștenitor al tronului României, constituie pentru întregul popor, un fericit prilej de sărbătorire și manifestare a celor mai adânci simțăminte de dragoste și admirație ce leagă țara de dinastie și un înălțător simbol de neîntreruptă prosperitate ce chezășuiește însăși destinele bune ale neamului nostru.” Dimineața, Mihai și Carol pornesc cu automobilul, de la Castelul Peleș la locul ceremoniei, Piatra Arsă, „un platou, lângă terenul de golf, între Sinaia și Poiana Țapului”, între râul Prahova și Munții Bucegi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
că „ trebuie să-mi schimb, neapărat, felul de a fi”. De astă dată am fost lăsați să filmăm și să facem fotografii în templu. Către sfârșit, am aprins bețișoare cu tămâie în trei locuri, fiecare având altă semnificație: sănătate, protecție, prosperitate. La sfârșitul ritualului, ce trebuia îndeplinit până la capăt, Shinya a cumpărat un pachet cu „șervețele” galbene pe care se afla o ideogramă aurită. „Șervețelele” ne-au fost împărțite tuturor ca, mai apoi, să le ardem și, odată cu arderea lor, să
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
marea criză de atunci. Aproape unanimitatea economiștilor mondiali considerau criza drept o urmare a supraproducției. Un număr oarecare găseau cauza În subconsumație. Alții, ca și la noi, În mecanizare. O explicație atractivă consta În teoria ciclurilor. După o fază de prosperitate, urmează una de tensiune, de instabilitate. Urmează faza prăbușirii, crahul, urmată de faza de depresiune, criza adevărată. După un timp oarecare Începe convalescența, faza de repriză, urmată de o fază de prosperitate. Timp Îndelungat, s-a Înregistrat cu fidelitate evoluția
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
consta În teoria ciclurilor. După o fază de prosperitate, urmează una de tensiune, de instabilitate. Urmează faza prăbușirii, crahul, urmată de faza de depresiune, criza adevărată. După un timp oarecare Începe convalescența, faza de repriză, urmată de o fază de prosperitate. Timp Îndelungat, s-a Înregistrat cu fidelitate evoluția vieții economice. Dar explicația științifică a fost dată de profesorul Warren Împreună cu colaboratorul său Pearson, de la Cornell University. În primul rând, ei și-au pus Întrebarea: e oare adevărat că supraproducția a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și acoperirea ei În aur, stau la baza crizelor În capitalism. Pentru rezolvarea situației se apelează la inflație dirijată de banca națională. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 48 certitudinea că se intră Într-o perioadă de prosperitate. Același lucru s-a petrecut și În România, cănd prin măsurile luate s-a influențat cursul aurului și ieșirea din inflație cu prețuri mari. La un an după revenirea generală la aur, a Început tensiunea 1929-1930, prăbușirea și criza mondială
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ele sunt modernizări decretate, modernizări de sus în jos. Într-o bună zi se spune : „Trebuie să fim ca-n Occident !“. De ce să fim ca-n Occident ? CĂ e mai bine ? Nu. Pentru că se consideră că moderni‑ zarea occidentală aduce prosperitatea și succesul, nu din motive normative, că e mai bine pentru sufletul tău, ca națiune. În țări ca a noastră, pentru sufletul tău, ca nați‑ une, tot cu Catedrala sau Moscheea Neamului rămâi, pentru că asta este aspirația. E o aspirație
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să fie cele pe care ne organizăm, și nu cele occidentale“. Deci până ce acești oameni nu pun ambele lucruri la un loc - valorile lor și liderii lor democratic aleși - și până nu se lămuresc singuri că asta nu va aduce prosperitate și o societate bună, va fi ca și cu bolșevis‑ mul. Trebuie să-și consume ciclul de 70 de ani, să se convingă că alegerea lor nu funcționează, că degeaba le interzici dacă nu se conving singuri că soluția îmbrăți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trebuie să și vegheze ca această muncă grea să nu se destrame prin puterea valurilor furioase ale politicii militante. Munca trebuie păzită și ferită, de altfel ar fi în zadar jertfa ce se aduce de unii și de alții pentru prosperitatea noastră. Deci preotul și învățătorul sunt chemați să fie activi și pe terenul politic.” * În Viitorul nr.7 (14 aprilie 1908) se răspundea întrebării: Care este cea mai veche gazetă românească? „Cele mai vechi gazete românești sunt: Curierul românesc a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina, toate trecându-și existența și în anul următor, anunțânduse și apariția altora...” ...” Acesta e un semn bun, se dovedește că românii austrieci nu-s sfâșiați de partide politice pasionale, ci, recunoscând că numai în cultura adevărată se face dovada prosperității unui popor” și care, alături de „reuniunile de lectură înființate de țărănimea română, aduc mărturia că românii austrieci pășesc înainte, duși încet, dar sigur!” Cât privește ziaristica din Principate, aici au existat în decursul anului 1867 40 de ziare 25 în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
morții ei, pe fondul domniei tot mai controversate și criticate a lui Carol al II- lea, a căzut asupra poporului, mai ales asupra bucureștenilor, ca un trăsnet. Ea rămăsese în inimile oame- nilor ca un simbol al curajului și al prosperității unei epoci în continuă ascensiune pe care o trăiau. O lume grandioasă, elegantă, civilizată, dar mai ales o lume a păcii, în care arta și bunul- gust începuseră să domnească. Odată cu ultima ei suflare, un sentiment de ușoară nesiguranță și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o plasa, În jurul anului 1900, pe al treilea loc În lume, după Statele Unite și Rusia. Moneda era puternică și stabilă, „leul“ românesc fiind echivalentul francului francez (și acesta, mai puternic atunci decât În evoluțiile lui ulterioare!). Este drept că această prosperitate apăsa pe umerii țăranilor... Nimic nu se poate judeca decât prin comparație. Putem compara cei 48 de ani ai lui Carol cu 48 de ani dinainte și cu alți 48 de după el. Între 1818 și 1866 s-au succedat revoluții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu o Constituție avansată, pe care românii o imitaseră cel puțin În literă, dacă nu chiar foarte fidel În spirit, cu un statut european garantat de marile puteri și, nu În ultimul rând, de un dinamism economic și de o prosperitate impresionante (acest stat abia vizibil pe harta lumii a fost una dintre marile puteri ale secolului al XIX-lea), Belgia avea toate Însușirile pentru a-i face pe români să viseze. „Belgia Orientului“ și „Micul Paris“: aceste două formule au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1980”> Stimate domnule Dimitriu, Îți mulțumim, eu și soția mea pentru urările trimise de Anul Nou și de ziua mea onomastică. Îți păstrăm aceiași afecțiune și stimă morală și intelectuală ca și În trecut; Îți urăm la fel sănătate și prosperitate În anii ce vin. Lucrarea mea despre „Craii de Curtea-Veche” a fost anunțată În trei planuri editoriale, dar n-a văzut lumina tiparului. Nu pot da nici o explicație . Cu toată afecțiunea, Vasile și Stela Lovinescu </citation> <citation author=”MĂNESCU, Maria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
loc=”29 Bd. Dr. G. Marinescu Bucarest 35 Roumanie 7000 Sector 6” data =”16 ian. 1976”> Stimate coleg Dimitriu, Împreună cu soția mea, vă urăm să trăiți mulți ani liniștiți și plini de toate satisfacțiile și succesele În activitate. Dorim deasemeni prosperitate „Galeriei oamenilor de seamă”; pentru 1 9 7 6 și În continuare. Vă mulțumește cordial soția mea - cât și eu - pentru fotografia casei din Fălticeni În care au locuit membrii familiei Ion TeodorescuBroșteni. Cred că cunoașteți cele scrise de Lucian
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
tiraj. La Fălticeni țin neapărat să mai conferențiez. Cred că lumea nu m-a uitat . Vă rog scrieți-mi noutăți! Pentru noul an 1974 vă rog să primiți, Dv. și distinsa Dv. familie, cele mai desăvârșite urări de sănătate și prosperitate. La mulți ani! Dan Smântânescu </citation> <citation author=”SMÂNTÂNESCU Dan” loc=”București” data =”15 iulie 1974”> Apariția volumului Portrete și autoportrete În care se află memoriile maestrului Alger, a fost dat pe piață abia câteva zile după Întoarcerea mea din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
râuri de lapte și miere, astăzi ambele produse fiind made in USA, nu mă pot împiedica să mă gândesc că o astfel de "vilă construită în mijlocul junglei" frizează irealul, ca o vitrină Hermès plasată la intrarea într-o mahala. Această prosperitate, această veselie new-yorkeză, această limbă engleză omniprezentă, aceste mici magazine cu "coloniale" ca cele de la noi nu semnalează adaptarea la canoanele lumii moderne a unui orășel arab, fie el și de dată recentă, cum este cazul Ammanului din Iordania, născut
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
puternic, pentru a intra în alta, spațioasă, igienică, cochetă, aseptizată. Chiar și mergând cu ochii închiși, nasul pe post de busolă ți-ar da imediat direcția: frontiera e una olfactivă. Miros de putreziciune și arome tari aici, aer deodorat dincolo. Prosperitatea n-are miros, în vreme ce lumea oamenilor de rând miroase, așa ca a noastră de sub Vechiul Regim, cu canalele de scurgere pe mijlocul străzii. Adăugați carcasele de oi legănându-se în cârlige, gunoaiele descompunându-se la soare, minigrătarele improvizate, trotuarele folosite
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tragă storurile în fața avântului acestui islam de piață. Când vezi la Amman supermagazinul Mekkastore, un shopping mall la pătrat, cinci etaje de societate de consum, când vezi fete purtând vălul islamic și sorbind Coca-Cola sub afișe cu filme americane, și prosperitatea băncilor islamice, îți zici că mai degrabă va cuceri America islamul decât invers. O Islamerică pentru urban professionals, o Mekka-Cola în sânul generației Internet consumeriste și neoliberale, adeptă a bogăției virtuoase? Foarte probabil, între altele și pentru că nu există un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așa a fost Isus a umplut șapte coșuri mari cu pâini și cu pește, cantitate suficientă pentru a hrăni patru mii de persoane. Cana Galileii unde Isus a făptuit marea minune... Ce poate o omonimie: să dea o speranță de prosperitate, ba chiar de răscumpărare, acestui loc blestemat de soartă, unde atâția locuitori rămași fără nicio resursă așteaptă răbdători venirea improbabilă a turiștilor și a pelerinilor care ar compensa în mod miraculos înmulțirea sângelui cu cea a vinului. * * * Supraabundență de mâncăruri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
În cadrul acestei politici, domnia lui Alexandru cel Bun se remarcă printr-o intensă activitate de organizare internă și de dezvoltare economică a Moldovei. Răstimpul de 32 de ani, cât a domnit Alexandru cel Bun reprezintă o epocă de pace și prosperitate. Dar luptele dintre urmașii acestuia slăbesc țara și îngăduie polonilor și lui Iancu de Hunedoara să intervină în treburile interne. În căutarea unui sprijinitor, pretendenții la scaunul Moldovei ajung să împartă țara și s-o înfeudeze Ungariei și Poloniei. Din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Gorbaciov, deși aveam impresia că liderul realist și cu tente progresiste nu era bătrânul de pe malurile Dâmboviței, ci mai tânărul și mai cultivatul oaspete din ograda Kremlinului. România acelor vremuri, trebuie să recunoaștem, trecea printr-o perioadă sinistră. După relativa prosperitate a anilor 1965-1977, cutremurul tragic din 4 martie 1977 declanșase o perioadă de înfometare, oarecum de înțeles, a populației, de "raționalizare" a consumului de energie electrică, de gaz metan, ceea ce generase destule nemulțumiri în rândurile unui popor ținut peste o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
citi". Eu, domnule ministru, vreau să vă prezint poziția președintelui Nicolae Ceaușescu în problemele dezarmării generale și totale. După cum știți, România militează pentru această dezarmare de mulți ani, întrucât noi vrem să construim societatea socialistă multilateral dezvoltată, care să aducă prosperitate oamenilor muncii de la orașe și sate... Trebuia să traduc în așa fel încât cuvintele care se asemănau în română și spaniolă să fie prezente, pentru a nu da impresia ministrului că de fapt ambasadorul bate câmpii, în anul 1989, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vite de la Frumoasa. S-a crezut atunci că o asemenea inițiativă era necesară fiindcă oprea declinul orașului, tot mai vizibil după 20 de ani de la pierderea rangului de capitală. S-a sperat că ea va impulsiona dezvoltarea, progresul, va aduce prosperitatea. Inițiatorii proiectului au realizat însă că atelierele din Pașcani nu puteau fi pur și simplu închise și lăsate în paragină. De aceea, discuțiile privind strămutarea au continuat și anul următor, când devenise tot mai clar că ele nu puteau deservi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]