3,551 matches
-
Înfometați, sălbatici, neținând seama de aspectul lor hidos și de faima lor în omenire, sfidând afecțiunea bipezilor față de feline, uitând până și de semenul lor din La Fontaine care alerga fuguța să roadă plasa în care era prins leul, ignorând proverbele, zicalele și chiar folclorul - șobolanii au invadat străzile și au sărit la pisici, ca lupii la oi, gata să le înhațe, gata să le devoreze - zice Associated Press -, într-un spectacol apocaliptic. Era și vremea: prea fuseseră mâncați, prea fusese
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
îi persecută altfel, s-au îndîrjit de-l mai și furau din toate ce aduna. Atunci groful văzând că-i merge rău a adus unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și după ce s-au descoperit îmbunătățiri, așa că după primul război agricultura noastră s-a îmbunătățit foarte mult ajungând ba chiar să i întrecem pe cei de pe Lunca Oltului, bun înțeles nu toți ci unii care lucrau cu drag, ie un proverb că pământul bun și gras face omul leneș, iar pământul rău, sărac îi cere mai multă grijă și muncă și să nu se lase numai ce-i poate aduce iel, ci să-l lucre și să-l grijească cu ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
țarina cu dragoste și sudoare, au învățat din experiența milenară că numai prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că omul e făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul își deprindea odraslele cu forme ușoare de activitate încă din copilăria timpurie, pregătindu-le astfel pentru viață și ferindu-le de tarele trândăviei, intuind că, așa cum spunea Voltaire, munca îndepărtează de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
I cu lucrarea ÎN GURA LUMII, la Salonul de toamnă, Iași - 2007. Aprecieri critice Aurel Istrati - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Muzeograf principal la Muzeul de Artă - Iași. „Reliefurile în lemn ale lui Costel Iftinchi, care ,,ilustrează” vechi zicale și proverbe populare românești, sunt închipuite cu talent și cu o autentică vocație artistică. Aici, limbajul formelor e simplu, direct și expresiv articulat, umorul e mai puțin agresiv, iar factura ansamblului compozițional mai însuflețită, mai spontan exprimată plastic.” Prof. Constantin Alexandrescu - Directorul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Așa, trebuie să mă mulțumesc să ascult valurile. Tot n-am altceva mai bun de făcut. Și În timp ce un val după altul se sfărîmă la țărm, amintirile cele mai diverse ies la suprafață. CÎndva, În adolescență, mă miram că În proverbele latine Fortuna are totdeauna un obraz sticlos, insensibil și fragil. Nenorocul era exprimat de romani infinit mai frumos: o femeie Întinsă pe o corabie fără catarge și fără cîrmă, ale cărei pînze au fost sfîșiate de violența vînturilor. Și astăzi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
1988, Doine și balade (1966) - ediția a II-a în 1970, Bună dimineața, lină făntănă (1969), Folclor din ținutul Rădăuților (coautor) - 1969, Cuza Vodă în tradiția populară (1970), Cîte mama mi le-o spus (1971), Folclor în împrejurimile Sucevei (1980), Proverbe și ghicitori (1973), Antologia celor mai frumoase basme românești (Praga, 1980). În semn de recunoaștere a meritelor incontestabile în domeniul specialității sale, foarte tânăr fiind, a fost solicitat să contribuie la realizarea a două lucrări de bază pentru cultura română
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
părinților mei. De atunci nu mai știu prea multe despre ea. - Știi cum e iubirea. E ca un foc, mistuie sau purifică tot. - La tine cum a fost? - Pe mine m-a mistuit, apoi m-a purificat. -Știi? Este un proverb: „Ce nu te omoară, te întărește.” - Ai dreptate și încă multă. Iubirea vine fără să te întrebe. - O iubire rezistă dacă partenerii se respectă. - Da. Mărturisirile sincere și chiar mângâierile sunt legăturile ce unesc un cuplu. - Fiecare iubire are laturile
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
îmbrace a doua zi la întâlnirea cu viitorul ei soț. Apoi se așeză pe marginea unui pat, își rezemă mâinile de o parte și de alta a capului, se lăsă să cadă pe o pernă moale și zise un cunoscut proverb: Oricât ai vrea în dragoste și în război nu-i ca-n toate celelalte”. Sunt sigură că omul pe care-l iubesc acuma va fi soțul meu peste ani de zile și cu siguranță o să-și amintească cum mă ceruse
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
strigoi singuratic. E ușor să greșești când te simți obosit de atâta așteptare. Trebuie să îți găsești locul meritat în societate și să fii gata să înfrunți ca orice altă ființă umană toate încercările vieții. Îi veni în minte un proverb de care își propuse să țină seamă: „E ușor de înfrânt un dușman din exterior dar imposibil un dușman din interior.” Se certa pe sine zicând: dar eu nu am nici un dușman interior. Se jură că ea nu va face
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Evreii În literatura populară română, prin care a Încercat să contureze portretul-robot al evreului, așa cum apare el În folclorul, literatura și mentalitatea populară românească. În anexă (intitulată „Evreul În literatura populară universală. Tablou comparativ”), autorul a prezentat peste patru sute de proverbe și zicători referitoare la evrei, culese mai ales din centrul și estul Europei <endnote id="(3)"/>. Studiul lui Schwarzfeld este totuși o lucrare de dimensiuni relativ mici, depășită azi. Dar, În pofida limitelor acestui studiu „etnico- psichologic” - limite, În bună măsură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oferă „străinului” („celuilalt”) aici, pentru ca el și morții lui să primească acolo ( În lumea de dincolo). Vezi, În acest sens, tradiția creștin-ortodoxă de pomenire a morților prin oferirea de pomeni săracilor și străinilor. „Cine dă, lui Își dă”, rezumă un proverb românesc toată această mentalitate <endnote id="(259, p. 311)"/>. În coordonatele ospitalității tradiționale pare să se contureze logica unui „contract” ritual, a unei reciprocități magice (Do ut des = „Îți dau ca să-mi dai”). În aceste condiții, ospitalitatea rituală nu este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar toate acestea nu ar fi decât o primă fixare a „distanței culturale”. Foarte adesea, barba și părul evreului Îi dau acestuia o Înfățișare demonică. Conform unui vechi proverb german, „evreii cinstiți” sunt un fel de ființe fantastice, diavolești, cu semne fiziologice neumane : ei „au păr În palmă” (Die ehrlichen Juden het Haar in der Hand) <endnote id="(3, p. 69)"/>. Chiar În zilele noastre, În 1985, un informator
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 69)"/>. Chiar În zilele noastre, În 1985, un informator popular din sud-estul Poloniei declara că evreii „arătau ca diavolii” pentru că „se Îmbrăcau În negru, aveau bărbi lungi și purtau saci În spinare” <endnote id="(70, p. 120)"/>. Un vechi proverb polonez și german completează această imagine : „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă, dar Îl prinsese pe Diavol de coarne” <endnote id="(70, p. 176, și 3, pp. 62-63)"/>. Mai mult decât atât, dacă evreul este - așa cum vom vedea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
55 ; 135, p. 228)"/>. Alteori, evreilor polonezi li se ardeau pur și simplu bărbile și perciunii rituali <endnote id="(784, p. 28)"/>. La situații umilitoare de acest gen, cei mai mulți evrei asistau resemnați, fără să Îndrăznească măcar să schițeze o ripostă. Un proverb evreiesc sintetizează cum nu se poate mai bine acest amestec de lașitate și Înțelepciune : „Mai bine evreu fără barbă decât barbă fără evreu” („Barba las-o să se ducă, capul să trăiască”, În versiunea lui Anton Pann, Povestea vorbei, 1847
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul trebuia să aleagă Între barbă și propria sa viață. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, unii evrei au adoptat - apropo de „portul nemțesc” - un oportunism mai lipsit de griji, un compromis Între „reformatori” și „tradiționaliști”, sugerat de un alt proverb evreiesc : „Fii neamț Între nemți și hasid Între hasizi” <endnote id="(110)"/>. Cu alte cuvinte, se recomanda o integrare moderată a evreului În societatea autohtonă, fără sacrificarea specificului iudaic. Acest tip de echilibru - greu de ținut - fusese propovăduit evreilor din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răi la inimă și primejdioși” sau „Oamenii cu părul roșu sunt răi”, sună credințe populare atestate În Moldova și Bucovina <endnote id="(34, p. 25 ; 137, p. 260 ; 309, p. 40)"/> ; căci „Pre omul rău Îl Înseamnă Dumnezeu”, spune un proverb ardelenesc <endnote id="(32, p. 528)"/>. La fel se crede chiar și despre animalele care au blana roșcată. Tot În Moldova de Nord, de exemplu, conform tradiției populare, se recomandă „Să nu ții câne roșu la casă” <endnote id="(137
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recomandă „Să nu ții câne roșu la casă” <endnote id="(137, p. 47)"/>, iar „vaca roșie” este considerată o Întrupare a diavolului, care trebuie alungat cu ajutorul descântecelor magice <endnote id=" (259, p. 398)"/>. Credințe similare au și ungurii. Un vechi proverb maghiar spune : „Câine roșu, mânz roșu, om roșu, nici unul nu-i bun” <endnote id="(34, p. 25)"/>. De fapt, asemenea superstiții au o vechime milenară, mai ales În Orientul Apropiat. La caldeeni se credea că „templul În care intră un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dacă el este străin, adică „trecător” și „prin sate umblător”, ca În unele descântece românești : A fost un om roșu trecător, Din nouă sate viitor, Și peste (cutare) a suflat Și toate boalele i-a dat <endnote id="(150)"/>. În proverbe, credințe și basme populare românești (dar și din alte zone ale Europei), „omul roșu” (ca și evreul) nu este doar negativ valorizat („De omul roș să te ferești, că-i buclucaș”, „Să te ferească Dumnezeu de omul roșu ! Să fugi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meseria de preot <endnote id="(63, pp. 125 și 152)"/>. Chiar și la evrei, „omului roșu” i se atribuiau puteri deosebite, pentru că doar unul la fel Îi putea veni de hac. „Pentru un evreu roșu [= a roitin Jid] - spune un proverb idiș - e de trebuință un evreu roșu” <endnote id=" (300)"/>. Într-o nuvelă a lui I.L. Caragiale (La conac, 1900), protagonistul se Întâlnește pe drum cu o Întrupare a Diavolului (În final, dispare la semnul crucii). „După chip și port
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cenzură pe vremea domnitorului Sturza <endnote id="(159 ; 148, p. 69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 64, și 83, p. 93"/>), „Curat ca apa În care s-a spălat un evreu”, „Mândru ca evreul de păduchii săi”, „Se scarpină [de păduchi] ca un evreu”, „Unge cu miere fundul unui evreu și totuși va puți mereu” (proverbe și zicale poloneze ; cf. <endnote id="70, p. 180, și 83, p. 94"/>), „Două brânze puturoase și un evreu fac trei Împuțiciuni” (proverb polonez și german ; <endnote id="cf. 83, p. 94"/>), „A sărutat un evreu” [despre cineva căruia Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scarpină [de păduchi] ca un evreu”, „Unge cu miere fundul unui evreu și totuși va puți mereu” (proverbe și zicale poloneze ; cf. <endnote id="70, p. 180, și 83, p. 94"/>), „Două brânze puturoase și un evreu fac trei Împuțiciuni” (proverb polonez și german ; <endnote id="cf. 83, p. 94"/>), „A sărutat un evreu” [despre cineva căruia Îi miroase gura], „Fără sare, are gust de evreu mort”, „Să-l miroși pe evreu”, „E murdar ca un evreu”, „Evreii sunt atât de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
miroase gura], „Fără sare, are gust de evreu mort”, „Să-l miroși pe evreu”, „E murdar ca un evreu”, „Evreii sunt atât de putrezi că put”, „Dacă nu vezi un evreu care se furișează, Îl simți după miros” (expresii și proverbe germane ; <endnote id="cf. 3, p. 64 ; 83, pp. 92-93 ; 455, vol. I, p. 217"/>), „A avea aerul unui evreu” (veche zicală englezească, cu sensul „a fi murdar” ; <endnote id="cf. 455, II, p. 229"/>). Interesant este faptul că, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]