8,957 matches
-
teză de doctorat - înseamnă doar un alibi pentru povestea (inventată!) despre istoria Portugaliei, deoarece Eliade a ghidat toată istorisirea sui generis cu o mînă de prozator, jucîndu-se alegru cu personalitățile, evenimentele și epocile. Astfel, după o introducere în care "programul prozatorului" se află expus printre rînduri, istoria Portugaliei începe brusc, odată cu primii ani ai secolului al XIX-lea. De ce tocmai atunci? Nu găsim nici o explicație. Dar parcă romanul are nevoie de vreo justificare atunci cînd plasează prima scenă într-un anumit
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
fiului său, teroarea exercitată asupra Lisabonei de indivizi ieșiți parcă din Infern, precum celebrul Dinte-de-Aur, adîncirea Portugaliei în marasm - episoadele par extrase din romane istorice. Evenimente relatate de autor au avut cu adevărat loc, însă punerea lor în scenă aparține prozatorului impenitent. Într-un singur punct artistul se retrage din joc: atunci cînd apare ca personaj Salazar. Aici, textul devine deodată fad, ca într-o narațiune cu happy end. Cînd totul părea pierdut, ivirea lui Salazar personifică apariția unui Deus ex
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
Lugoj. Sâmbătă, 9 septembrie, la ora 12, va fi inaugurat Palatul Justiției din Lugoj (clădirea în care își au sediul Judecătoria și Parchetul)“. (Agenda din 9 septembrie 2000). „A plecat... La vârsta de 62 de ani a încetat din viață prozatorul și poetul Ion Dumitru Teodorescu, scriitor apreciat de colegii de breaslă, critici literari și cititori... A fost redactor la revista «Orizont» din Timișoara, iar în anii din urmă, bibliotecar la B. J. T.“. (Agenda din 9 septembrie 2000).
Agenda2005-36-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284145_a_285474]
-
acestea, Ion Simuț se dovedește și el destul de radical (altfel, cu bună intenție) cerând scriitorilor o revenire la ficțiune, aflată în suferință după 1990, reducând însă prea ușor memorialistica la "politica egolatriilor inflamate și a dezvăluirilor de culise" (s.m.). Că prozatorii ar fi de dorit să se întoarcă la uneltele lor, cum au și început s-o facă, e o idee pe care o subscriem și noi, dar aceasta nu credem că e cazul să împingă literatura nonfictivă într-un fel
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
mărturii de inestimabilă valoare, ale mărimilor scrisului românesc de pretutindeni - cea a scriitorilor timișoreni Sofia Arcan și I.D. Theodorescu, plecați în eternitate, rostirile celor reveniți în patria de dincoace de Prut, Leonida Lari și George Vieru, cele ale poeților și prozatorilor Ioan Alexandru, Dinu Flămând și George Astaloș din Paris, Șaul Carmel din Israel, Mirela Roznoveanu din New York, George Uscățeanu, cel care a trăit 50 de ani în Spania, ale oamenilor de cultură din Germania, Elveția și Belgia - a devenit în
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
pagini. 4. Ion Apetroaie (1937-1997), istoric și critic literar. Profesor la Facultatea de Litere din Iași. 5. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), istoric literar și comparatist. Profesoară la Facultatea de Litere din București. 6. Dumitru Micu (n. 1928), istoric și critic literar, prozator și memorialist. Profesor la Facultatea de Litere din București. 7. Eugen Todoran (1918-1997), istoric literar și eseist. Profesor la Facultatea de Litere din Timișoara. 8. Traian Diaconescu (n. 1939), clasicist, istoric literar și traducător. Profesor la Facultatea de Litere din
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
improvizației, Incursiuni în literaturi exotice - literatura japoneză, Ziua Europei, Cititor activ - cititor pasiv - paradoxuri sau nonsensuri etc. Temele abordate în cadrul centrului au fost completate cu o serie de întâlniri cu personalități ale vieții literare și artistice, cu profesori universitari, cu prozatori și publiciști. Din programul activităților nu putea lipsi marcarea aniversărilor diverselor personalități ale literaturii române. De asemenea, au fost organizate excursii tematice inedite sau anchete folclorice. Astfel, chiar dacă elevii nu și-au propus ca scop obținerea unor rezultate deosebite la
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
conectat la alienarea kafkiană: " - Sunt subreal, am răspuns amuzat. Lucrurile reprezintă un paravan sub care mă îndepărtez treptat. Efortul de orice clipă, mi-e de a rămâne subreal!" (p. 80). Nu e greu să deslușim aici o declarație programatică a prozatorului, aflat în căutarea unei infrarealități, în aceeași măsură în care H. Bonciu se afla în căutarea unei suprarealități. Amândoi înlocuiau un realism tradițional, refuzat categoric, cu un psihologism halucinatoriu, a cărui unică lege e fantezia dictatorială. Lumea, disprețuită, deformată, ironizată
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
schizofrenic. Personajul e "un ins dificil, într-o generație dificilă" (p. 153), după cum se califică el însuși. Nu e o mare revelație. Prin comparație cu Camil Petrescu sau Anton Holban, Constantin Fântâneru, precursor meritoriu al autenticismului, mi se pare un prozator mediocru, cu o insuficientă stăpânire a limbajului psihologic. Ca el sunt mulți. Ury Benador, H. Bonciu, Ticu Archip, Ion Biberi, Petru Manoliu, Dan Petrașincu se zbat în aceeași zonă a indeciziei stilistice și a carenței de substanță și originalitate. Reeditat
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ștefan Aurel Drăgan conține lungi monologuri interioare și relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia Muntenuș concluzionează că autorul este: „Un prozator bun a cărei tehnică literară și al cărui spirit de investigație psihologică revendică o evoluție romanescă”. Mioara Bahna, proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune două cărți: „Aventura lecturii - Proză românească contemporană”, Editura Junimea Iași și „Aventura lecturii - Domenii
ÎNDEMN LA LECTURĂ de GELU DRAGOŞ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384811_a_386140]
-
07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Substituire a autorului în personajul romanului deconspirat sub „mantaua” lui Gogol Încă de la primul său roman, publicat în 2013, „Dincolo de orizont”, despre care am scris, mi-am dat seama că Ioana Heidel este un prozator viguros a cărei narațiune curge lin ca un fluviu ce duce spre mare aluviunile unei experiențe. Însă ce-l de-al doilea roman al său, apărut în 2016, îmi descoperă o autoare ce-și extinde valențele, îndrăznind să se substituie
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
fericirea gabonezilor în a cunoaște propria lor cultură. În concluzie „Mi-a plăcut culoarea” este un roman biografic cu elemente etnografice, având un limbaj limpede, atrăgător, interesant prin fidelitatea observației, ceea ce ne dovedește că Ioana Heidel are vocația unui mare prozator. ---------------------- Al Florin ȚENE Cluj Napoca 6 februarie 2017 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - MEMORIALISTICA - IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
continuitate alternantă, specifică ei. Aceste sumare însemnări îmi permit, doar cu ajutorul lor, să revin la subiect și să pot spune ceva cu înțeles pentru un dorit cititor, ca și mine, neiformat despre debutul, la 75 de ani al unui veritabil prozator din Țară, nu din „provincie”, cum, denigrator, citim în critica dîmbovițeană despre cei care fac să avem și o...Țară, cu prezența lor pe întinsul ei. Despre Ce și despre Cine este vorba... Cartea de la care pornesc -„Din Văianu la
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
1974. 1935 - anul fatidic al morții premature a lui Gib.I.Mihăescu a fost anul când a fost suprimat brusc acest fascinant urcuș pe scara afirmării sale literare. Tocmai de aceea apariția acestei evocări vine în sprijinul cunoașterii unui mare prozator, de care generațiile de după al doilea război mondial au fost lipsite mulți ani. * Pentru realizarea acestui roman un rol important l-a avut ampla documentare, pornită de la lectura și cunoașterea întregii opere, a criticii și a referințelor biografice despre scriitor
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
epoca interbelică în care se afirmă și scriitotrul dragășănean este foarte bine descrisă, cu opinii asemănătoare sau divergente, cancanerii si lupte pentru afirmare, cu prietenii salutare, din care se distinge caracterul bonom al acestuia. Pierderea prea timpurie a acestui dotat prozator este prezentată în roman cu respectarea adevărului și cu prețuirea firească a unui confrate din alta generație care , ajuns în Parnas, oferă drept ofrandă cititorilor acest florilegiu omagial în memoria lui Gib. I. Mihăescu. Să-l primim cu interes, cu
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
a urmat un emoțonant recital poetic susținut de autoare și Al.Florin Țene. Despre romanul “La braț cu Andromeda “ de Al.Florin Țene editoarea Voichița Pălăcean Vereș spunea că este o biografie romanțată a scriitorului Gib I.Mihăescu, în care prozatorul clujean Al.Florin Țene se întrece pe sine însuși. Poate cândva, peste câteva decenii, va fi și el personaj în romanul unui scriitor tânăr, ce-l va surprinde îndrăgostit de literatură și de o himeră pe nume Luminița...Iar profesoara
LA CENACLUL LITERAR RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385179_a_386508]
-
clasa Dina Cocea și o mai întâlnim la Texas Univ. Dallas, SUA, Northem Virginia Community Colege, dar și la Radiodifuziunea Română, Televiziunea Română, Eutropa Liberă (1980 - 2000), este membră Pen American Writer și Uniunea Scriitorilor din România, fondator Liter Art. Scriitor, prozator, director, critic cinematografic - este un om împlinit, special. S-a născut într-o zi specială care îi marchează destinul creator, ziua eminesciană de 15 iunie. O întâmplare specială face ca eu azi să o numesc o prietenă specială, o doamnă
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
lui Marin Preda, pe care l-a cunoscut bine: „Preda n-a scris nici în genul lui Rebreanu, nici în cel al lui Sadoveanu. Modelul lui în proza românească e Caragiale. Preda n-avea mari studii, dar citise mare proză, prozatorii americani, prozatorii ruși. Mi-amintesc o discuție cu el despre Dostoievski și Tolstoi la care eu n-am făcut față...”, a spus academicianul, vorbind în același timp despre cantitatea de antipatie nemeritată pe care a acumulat-o Preda în anii
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
Preda, pe care l-a cunoscut bine: „Preda n-a scris nici în genul lui Rebreanu, nici în cel al lui Sadoveanu. Modelul lui în proza românească e Caragiale. Preda n-avea mari studii, dar citise mare proză, prozatorii americani, prozatorii ruși. Mi-amintesc o discuție cu el despre Dostoievski și Tolstoi la care eu n-am făcut față...”, a spus academicianul, vorbind în același timp despre cantitatea de antipatie nemeritată pe care a acumulat-o Preda în anii de după Revoluție
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
scurgea caldă din vene peste propriul trup îngenunchiat și odată cu ea și viața i se prelingea în pământul ce avea să fie blestemat pe vecie. Muri cu ultimele ei cuvinte pe buze: « Ce-a unit Dumnezeu, omul să nu despartă »”. Prozatorul își creionează personajele tocmai sub egida acestui imperativ, accentuând conturul lor psihologic, conflictul lor interior, metamorfozele de ordin psihic si afectiv în scopul realizării misiunii fiecăruia în asociere cu magnetismul conacului secular din Panhandle. În acest sens, am putea spune
DE MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384526_a_385855]
-
BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU Prin lucrările sale, Ion Nălbitoru se înscrie în marea congregație a prozatorilor de seamă din literatura română. Dacă ne-am referi numai la descrieri l-am pune în rând cu Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, A- lecu Russo, Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza ș.a. Deși de profesie inginer hidrotehnist, Ion Nălbitoru e
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
dintr-un serviciu Servalun. Există și un text: „Ce mai aștepți? Eu te aștept cu serviciul Servalun". Ei, nu! Trebuie să existe o limită... Aud că la reclamele astea lucrează nu numai fotografi, desenatori și manechine. Nu numai poeți și prozatori, dacă îmi pot permite să-i numesc astfel... Dar și sociologi, psihologi, oameni de știință. Ce dracu, ăștia nu-și dau seama că un om inteligent, când vede o asemenea reclamă, chiar dacă îi plac alunele, renunță de bună voie? Dar
SCHIŢE UMORISTICE (51) – SERVICIUL DE ALUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384686_a_386015]
-
de zicerea lui Macedonski: „Viața este o ciudată comedie care amestecă împreună și dureri și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns“. Aici nu scriitorul vorbește, ci limbajul se vorbește pe sine, limbajul ca operă și opera limbajului. Prozatorul care rimează prozodia face ca opera de pur limbaj iar limbajul din această operă este întoarcerea la propria-I esență. Frumosul aici nu este o idée teoretică, ci o idée exprimată în formă sensibilă. Cartea are două părți, fiecare cuprinzând
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
ele¬mente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Prozatorul mută interesul de la epicul aventurii la comportamentism. În gesturile, limbajul și manifestările protagoniștilor noi ghicim o psihologie și o mentalitate care dau seamă și despre un cod social, politic și cultural, prin acțiuni înglobate în Planeta democrației, sau insulele politicienilor
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
piața la jumătatea secolului XX și, mult mai puțini, de cum a fost mai înainte, adică pe la începutul veacului trecut. De-a lungul vremii, piața și-a schimbat atât numele cât și înfățișarea. La început, ea a primit numele poetului și prozatorului maghiar, Arany János. Apoi, numele i-a fost schimbat în Piața Sfântul Gheorghe. Această schimbare a fost prilejuită de amplasarea în perimetrul pieței, după anului 1900, a statuii Sfântului Gheorghe omorând balaurul. La finele celui de-al doilea război mondial
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]