3,382 matches
-
sunt cele de cerealele. Fiind o zonă cu fertilitate a pământului mai redusă, aceste culturi solicită multă muncă. Având în vedere și relieful deluros, nu este posibilă realizarea unei agriculturi moderne. Comuna este recunoscută ca o mare producătoare de mere, prune și nuci. Producțiile de prune și mere în mare parte sunt transformate în țuică. O principala ocupație a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Devesel o are suprafața mare de pășune de 557
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
o zonă cu fertilitate a pământului mai redusă, aceste culturi solicită multă muncă. Având în vedere și relieful deluros, nu este posibilă realizarea unei agriculturi moderne. Comuna este recunoscută ca o mare producătoare de mere, prune și nuci. Producțiile de prune și mere în mare parte sunt transformate în țuică. O principala ocupație a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Devesel o are suprafața mare de pășune de 557 ha. Principalele obiective turistice: Satul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
tânără s-a strămutat la oraș. Azi mai sunt două-trei familii tinere de români și câteva de țigani. În vremurile bune, localnicii se ocupau de agricultură, pomicultură, creșterea animalelor. Azi se practică o agricultură de subzistență, se face palincă de prune și din fructe diverse. Via se cultivă foarte puțin în două-trei locații. Școala satului are în prezent circa 10 elevi, împărțiți în clasele I-IV. Accesul în localitate se face pe un drum de țară, din Sânmihaiul Almașului pe Valea
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
drumurilor și pentru nevoile populației. Din albia Mureșului, în care se află cantități mari de sedimente (nisipuri), se extrag mecanizat mai multe sortimente de balasturi. Pe teritoriul comunei Ilia funcționează un numar de 7 cazane de fabricare a țuicii de prune. În domeniul serviciilor, la Ilia există ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, reparații electronice etc. La Ilia mai există un mini-supermarket, două restaurante, 4 birturi, o cofetărie, mai multe unități de tip ABC, 3 magazine cu produse metalo-chimice, un chioșc de
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
timp și care seamană cu: ñ-ul de la rusul ñet(=nu), bănățeanul strigoañe, moldovenescul ñic(=nimic) simbol=ñ. Exemple: ñimic, biñe, mâiñe, luñi, pruñi, căpșuñi, carñe, leñe, lemñe, haiñe, blăñi dar, se pronunță ca n normal, literar in cuvintele: lună, bună, prună, lung, dungă, rană, blană, rangă, etc. -"T" urmat de "e" se pronunță "C". Exemple: bărbate=bărbace; turte=turce; urcăte=urcăce;dute=duce. -"D" urmat de "e" ori "i" se pronunță "G". Exemple: vinde=vinge; dinte=gince;unde=unge; pe dinafara
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
numesc grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată care închid găurile ploatănului (plitei) de la sobă (sunt trei: mare, mijlocie, mică); clotcan= cuptorul de la: -cazanul (căldarea) de făcut țuică, -căldarea de făcut liptari, -de sub leasa de uscat prune; coteț= denumire generică pentru o clădire, îngrăditură, împrejmuire acoperită care servește ca adăpost pentru oi și capre în general, dar și pentru alte animale mici caz în care primește alte denumiri astfel pentru: -găini= comarnic,- porci= cocină; ceapță= acoperemânt de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pentru ca aceasta să-și revină și să joace din nou, se cânta următorul descântec: Apoi doina este schimbată în melodie de joc și turca își revine și începe din nou jocul. După ce colindătorii turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se liniștească satul, când apar micii colindători, cu Sorcova, care nu pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o rămurică de brad, mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
importante ale sătenilor se pot aminti: - săpatul porumbului, cartofilor și lucrul în grădină în luna iunie, - seceratul și treieratul cerealelor păioase în lunile iulie-august, - recoltarea porumbului, cartofilor și legumelor din grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în fabricarea țuicii, o băutură tradițională a locuitorilor din Livadia (un rachiu de tărie medie, chiar sub medie). Toamna se încheia cu semănatul grâului, secarei, orzului și ogărâtul terenurilor pentru culturile de primăvară. În lunile noiembrie-decembrie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc. Fructele consumate obișnuit erau merele, perele, cireșile (vișinile foarte rar), iar prunele erau folosite frecvent pentru dulceață,“solvoiz” un fel de pastă și în special la prepararea țuicii de prune, mai slabă de 15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc. Fructele consumate obișnuit erau merele, perele, cireșile (vișinile foarte rar), iar prunele erau folosite frecvent pentru dulceață,“solvoiz” un fel de pastă și în special la prepararea țuicii de prune, mai slabă de 15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la „învârtite" sau în grup la hore. Localnicii vârstnici stăteau pe margini priveau și comentau desfășurarea jocului, se „cinsteau" cu țuică, mai ales de la crâșmă. Satul Livadia fiind zonă cu livezi de pruni băutura obișnuită a localnicilor era țuica de prune, era o băutură mai slabă (cca.20ș),care iarna se servea mai ales fiartă. Între Crăciun și postul Paștilor era perioada nunților, a căsătoriilor. În miercurea seara de dinaintea Paștilor, tinerii și copiii urcau la marginea cimitirului („prograde") cu vedere spre
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
nutrețul pentru vite în timpul iernii. Satul Livadia în trecut avea caracter predominant de creștere a vitelor, ocupație care a dispărut complet după colectivizarea forțată, din anii comunismului și urcatul vitelor la deal sau la munte. Urmau muncile de toamnă: strângerea prunelor și făcutul țuicii, momente de asemenea de bucurie. Culesul porumbului la începutul toamnei, cu „deoșatul" lui în curte, se face și în prezent după evenimentele din anul 1989 când au fost retrocedate proprietățile luate abuziv la colectivizare. În serile lungi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Da, dar ei beau apă curată, mâncau alimente naturale din gospodăria propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc. S-au înmulțit cazanele de țuică, sătenii fructificând livezile (prune, mere și pere), iar care nu aveau cumpărau. Viile care împodobeau fațada caselor și care până atunci erau pentru consumul de struguri, au început să fie extinse pe stâlpi în curte, iar toamna se producea must și vin roșu de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
sunt de tip A". Aceasta înseamnă că B, C și D moștenesc toate caracteristicile clasei A deci pot fi identificate cu o clasă de tip A. Făcând o analogie cu exemplul anterior, dacă A -> "Fruct", B -> "măr", C -> "nucă", D -> "prună", afirmația de mai sus ar suna în felul următor: "mărul, para și nuca sunt fructe", lucru care este în mod evident adevărat. Dar să considerăm următoarea situație: "Fruct" poate implementa o subrutină pe care o vom numi "mănâncă-mă!". Deoarece
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]
-
asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe versanții mai umbriți se întâlnesc frecvent cenozele asociației Querco petraeae - Carpinetum. Vegetația secundară înfiripată pe aceste teritorii după defrișarea pădurilor este reprezentată, atât prin unele pâlcuri de tufișuri mezoxerofite ale asociației Pruno spinosae - Crataegetum, cât mai ales prin pajiștile mezoxerofile ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio - Festucetum valesiacae. ¬ etajul montan, mai puțin diversificat, se întâlnește la altitudini mai mari de 600 m. Aici vegetația zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
inclusă în comuna Însurăței. Principala activitate a locuitorilor comunei Lacu Rezii, e reprezentată de agricultură, în deosebi de cultivarea pomilor fructiferi. Cel mai reprezentant operator local este ferma pomicolă Comly SRL, care produce fructe proaspete (mere, cireșe, caise, piersici și prune) sub brandul Lacu Rezii. Fructele sunt recunoscute și foarte apreciate atât în România cât și în afara ei, brandul de fructe Lacul Rezii, având ca principale piețe de desfacere, pe lângă România, țări precum Rusia și Olanda
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
frunte ai satului, ori rămân nașii de familie când este posibil. Ei participă și la „târg” și la ,pă videre” și sunt socotiți părinți ai celor doi tineri. Părinții pregătesc din timp cele necesare pentru nuntă. Ca băutură - țuică de prune și vin, iar mâncarea constă în mai multe feluri de bucate; foarte din timp sunt angajați muzicanți. Inainte, la nuntă cânta „hididușul” satului. Hainele pentru ceremonie sunt confecționate de către femeile pricepute din sat. Cu câteva zile înaintea nunții încep pregătirile
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca din prune sau mere este băutură tradițională și este mândria fiecărui săcăturean. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horinca, picioare se moaie că pământul după ploaie. Profesorul Nicolae Boț ( n. 6 decembrie 1929, Luminiș/Sălaj - 23 februarie 2008
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
români, 20 rromi și unul de etnie germană. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce "pălinca de prune" (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor, printr-un proces de dublă distilare.
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]