78,673 matches
-
François Truffaut și Akira Kurosawa (care tocmai câștigase marele Premiu pentru regie la festivalul de la Berlin). Dar și producții austriece, necunoscute până atunci, au avut astfel ocazia să fie prezentate pe ecranele vieneze, bucurându-se de un succes extraordinar la public. Inițiatorii acestui eveniment au fost criticul de film Edwin Zbonek, care ulterior s-a afirmat în special ca regizor de teatru, film și televiziune, și Sigmund Kennedy, secretar al Uniunii Criticilor de Film austrieci. Din 1960 și până în prezent, evenimentul
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
în special ca regizor de teatru, film și televiziune, și Sigmund Kennedy, secretar al Uniunii Criticilor de Film austrieci. Din 1960 și până în prezent, evenimentul s-a impus ca cel mai mare festival internațional de film din Austria, destinat marelui public și specialiștilor în egală măsură - la fiecare ediție, peste 150 de producții internaționale actuale - unele în premieră absolută; altele în premieră pentru publicul austriac - indiferent de formă, gen sau lungime (documentare, artistice, de scurt metraj). Nu se acordă premii, cu
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
prezent, evenimentul s-a impus ca cel mai mare festival internațional de film din Austria, destinat marelui public și specialiștilor în egală măsură - la fiecare ediție, peste 150 de producții internaționale actuale - unele în premieră absolută; altele în premieră pentru publicul austriac - indiferent de formă, gen sau lungime (documentare, artistice, de scurt metraj). Nu se acordă premii, cu toate acestea cifra medie a spectatorilor este de 65.000, iar cel al personalităților invitate să ia parte la toate evenimentele legate de
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
Majoritatea acestor filme au fost prezentate în exclusivitate în cadrul festivalului. Programul principal de filme în premieră a fost dedicat anul acesta legendarei actrițe Fay Wray și producătorului german de filme documentare Peter Nestler, bucurându-se de un extraordinar succes la public și printre specialiști. În mod neașteptat, peliculele favorite din acest an au făcut parte din filmele produse recent în cele mai diverse colțuri ale lumii, din Sri Lanka și până în Paraguay. Programele speciale, extrem de variate, s-au bucurat și ele de
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
tânărului regizor Alain Guiraudie, prezentarea Centrului de cercetare în domeniul mediilor de informare Le Fresnoy, Franța, precum și expoziția fotografului japonez Hiroshi Sugimoto la Galeria Klaus Engelhorn. Renumitul artist de talie internațională a fost prezent personal la vernisarea expoziției, deschisă pentru public până pe 8 noiembrie. Retrospectiva ,,Din miezul lumii - filme din Asia Centrală" realizată de Muzeul de Film din Austria, s-a bucurat de un succes deosebit atât în contextul actualei ediții, dar și comparativ cu retrospective asemănătoare din anii precedenți. Au fost
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
confirmînd o dată în plus faptul că cinematografia este cel mai eficace mod de a descoperi și pătrunde în stilul de viață și mentalitatea altor popoare. Au fost prezenți la eveniment regizorii Hodjakuli Narliev (Turkmenistan), Serik Aprimov și Rașid Nugmanov (Kazahstan). Publicul, specialiștii și invitații de onoare au avut ocazia să se întâlnească și să discute în cadrul unor mese rotunde sau conferințe în spațiul special amenajat - Cortul Vienalei -, unde a funcționat și un centru de informare și comunicații.
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
în topul european), Ungaria (prof. Dr. András Móhay, conducătorul catedrei de limba și literatura neogreacă din cadrul Universității din Budapesta), scriitori renumiți din Grecia și Cipru au citit din opera lor, fragmentele fiind lecturate apoi și în traducere germană, adesea inedită. Publicul (studenți, neoeleniști și oameni de litere germani, sosiți și din alte orașe, diaspora greacă, foarte activă pe aceste meleaguri) a avut prilejul să cunoască direct nume strălucite ale literelor elene actuale (poeții Takis Varvitsiotis, decanul de vârstă al scriitorilor din
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
40 de opere, multe uitate, ale lui Rossini, ,,Italianca" - o bijuterie plină de fantezie și vervă spumoasă - și-a dobândit un loc stabil în repertorii. Fermecătoarea turquerie răspunde gustului epocii pentru călătoriile exotice fanteziste ce hrăneau nostalgia depărtărilor a unui public cu un orizont de viață destul de restrâns. În povestioara naivă, muzica desemnează cu acuitate câteva personaje: Beiul Mustafa arogant și stupid, - și el dornic să evadeze din mediul său - victimă a farsei ce amintește de pățania lui Monsieur Jourdan; Lindoro
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
spiritului prin cele două mesaje lirice nemuritoare: Tristele și Ponticele, cântecele tomitane. Soarta ar fi FAMA lui Virgiliu. Corespunzătoare - în scenariu - Massmediei de azi, Radio și Televiziunii, forța de răspândire a știrilor, veștilor de tot felul, stăpânind și diriguind lumea, publicul ascultător. Faima, Svonul din Eneida virgiliană, căruia îi căzu pradă însuși Poetul iubirii, rău-făptaș... Portretul pe care Virgiliu îl face acestui Monstru care e Svonul, Faima publică (până la radio-Televiziunea actuală): ,,Monstrum, horrendum, ingens, cui quot sunt corpore plumae/ Tot vigilas
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
Irina Coroiu Într-un secol XXI care se prefigurează ca eră a incredibilului, cineaștii înclinați spre meditație se refugiază inevitabil în echivoc. De unde și ambiguitatea fabulelor cinematografice pe care le livrează unui public în genere blazat. Lars von Trier e conștient că asupra generațiilor tinere - obișnuite să decripteze filmul și să-i depisteze cel mai mic artificiu - nu se mai poate acționa decît vizîndu-se percepția subconștientă. Înarmat cu această mărturie, crticul se poate
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
că - deși mărturisește a nu fi văzut prea multe filme, Björk are gusturi rafinate (Malle, Tarkovski, Malick), nu i-a scăpat On connaît la chanson a lui Resnais și și-a dorit dintotdeauna să facă o comedie muzicală prin care publicul să fie invitat să cînte și să danseze împreună cu ea pentru a le demonstra oamenilor că magia există. Un crez înrudit cu aspirațiile lui Artaud - cel care metamorfoza cuvintele în incantații. Deși ea ține să se detașeze de acei creatori
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
Tot în 2000 pe croazetă a făcut vîlvă Harry, un prieten devotat care în această toamnă a ajuns și la București, la Sărbătoarea filmului francez. Tînărul cineast Dominik Moll - după debutul cu Intimitate bine primit de critică, dar ignorat de public - s-a încumetat și el să se lanseze într-o parabolă moralizatoare mai specială. Dacă von Trier ia în conlimator lipsa de compasiune, Moll e interesat să înfățișeze absența letală a culpabilității atît la protagonist, cît și la antagonist. Două
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
întîmplă mare lucru. Știrile vechi de cîteva luni pot fi reluate oricînd, fără a părea învechite. Astfel că tehnica înnoirii sau relansării lor nu ține numai de oferta premierului, ci și de nevoia mediilor de informare de a-și convinge publicul că în România se întîmplă ceva, chiar și atunci cînd nu se întîmplă nimic. Dacă n-ar ști să-și vîndă marfa în țară, Năstase s-ar uza rapid și ar deveni subiect de știri mărunte în ziare sau de
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
Bucureștiului unde avea loc un adevărat asediu. E vorba despre alegeri, nu? Un Caragiale exploziv, spune Petrică Ionescu despre un autor preferat lui, care nu mai poate fi montat ca înainte. Regizorul amintește și o altă experiență, fără finalitate la public, Conu' Leonida față cu reacțiunea, avută prin 1969 la Teatrul Nottara, ca tînăr absolvent. Protagoniștii: Ștefan Iordache și Ștefan Radof. "Un spectacol complet trăznit. Iar actorii erau geniali. Și foarte tineri. Povestea celor doi pensionari claustrofobi devenise povestea tineretului român
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
tratarea noțiunii abstracte ca un caz particular, individualizat: substantivul e nearticulat, precedat de demonstrativ - "în fața acestei evidențe, candidații au purces la treabă" (Evenimentul zilei, 2.06.2000); "pus în fața acestei evidențe, în loc să se mulțumească cu experiența căpătată și cu respectul publicului, S. a găsit de cuviință să-l atace în forță pe B." (ib.) - și chiar însoțit de articolul nehotărît: "O evidență cît roata carului și totuși ocultată mediatic" (Luceafărul, 14, 2000, 3). Un citat atestă trecerea la plural a substantivului
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
2010, la Tg. Jiu, pe scena Teatrului Elvira Godeanu, în prezența doamnei Alexandra Andrei, director al Biblilotecii județene Gorj, prezentator, Gheorghe Grigurcu, critic literar, Ion Cepoi, poet, Elena Roată, profesor la Liceul Tudor Vladimirescu, principalul organizator, și a unui numeros public, din mijlocul căruia nu au lipsit personalitățile locale, oamenii de artă și iubitorii de literatură, s-a lansat volumul „Acvariul cu fâțe” ș autor Nicolae Bălașa. Festivitatea s-a desfășurat sub forma unui spectacol cultural bine regizat, sub patronajul conducerii
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
Berlin. Cu acest prilej, Richard Wagner ne-a acordat următorul interviu. Manola Romalo: În romanul Miss Bukarest unul dintre protagoniști este scriitorul Klaus Richartz, originar din Banat care trăiește la Berlin. El este confruntat cu o serie de întrebări din partea publicului german, de genul: ,, Ați scris și-n România în limba germană? Cum s-a schimbat limba dumneavoastră în Germania?" Această închidere într-un anumit sertar v-a enervat întotdeauna. Din ce motive? Richard Wagner: Aceste întrebări sunt un rezumat al
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
fiindcă nu iese nimic... Întrebările se repetă automat, deoarece cititorii respectivi nu știu nimic despre locurile de unde vine scriitorul, unii dintre ei nici nu au intenția să afle mai multe, adică să se preocupe, să se informeze despre aceste locuri. Publicul are în fond niște cunoștințe destul de vagi, legate de niște teze foarte simple asupra Estului. El subordonează acestor teze cunoștințele sale și felul în care se discută în asemenea ocazii. Și atunci, de exemplu pentru scriitorii veniți din România, cei
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
gît seară de seară. Dincolo de faptul că, atunci cînd nu plictisește, oripilează, televizorul prezintă însă și unele mici avantaje. De exemplu, telenovelele te scutesc de efortul de a gîndi. Asta ar explica succesul lor enorm în rîndurile acelor categorii de public pentru care efortul de a gîndi este o pedeapsă. Uneori îmi vine să cred că tocmai pentru asta au inventat românii o Revoluție. "Omului nou" propovăduit de ideologia comunistă i-a luat locul Omul-conductă - prin care trece mîncarea de la bucătărie
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
un om cu idei. în ciuda aparențelor, oamenii cu idei nu sînt prea mulți. Mai ales cu idei de televiziune. în plus, cartea lui de vizită îl recomanda cu prisosință tocmai pentru o astfel de emisiune, accesibilă unor largi segmente de public, dar în același timp de un bun nivel cultural. Căci Stelian Tănase este un scriitor de primă mînă, autor a peste zece cărți, și totodată un excelent jurnalist (a fost redactor-șef al revistei "22", acum editează revista de analiză
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
mai ales pentru "Fabula cu maimuța". Apoi, putem observa că, cu cît ne apropiem de anii '90, criteriul estetic preponderează, deși, în ansamblu, antologia se vrea și un manifest polemic la adresa judecății strict estetice. Sînt recuperați mulți șaptezeciști, puțin cunoscuți publicului larg, cu niște poeme superbe, e adevărat, dar fără un impact notabil la vremea lor. Dintre nouăzeciști, doar Ioan Es. Pop răzbate și asta după o inflație de poezie postbelică scrisă sub comunism. Este sărită poezia proletcultistă care, deși a
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
Landshut - dirijor, Martin Stefani - o demonstrație concludentă că astăzi Germania dispune de o adevărată "bază de masse" în materie de jazz. În a doua seară am asistat la două recitaluri diametral opuse: mai întâi, cel extrovertit, de imediat impact la public, al formației Jan Korinek & Groove. Trupa pragheză evocă repertoriul nonșalant al anilor'60, când la putere erau chitara electrică și orga Hammond. Acest cuplu instrumental e resuscitat de organistul Korinek, împreună cu ghitaristul american de blues Rennie Trossman, susținuți de profesioniști
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
trei volume au fost reluate în 1981 și rescrise într-o configurație nouă, supraintitulate Somnul vameșului. Principala problemă care se pune azi în fața unei asemenea reeditări, fiind vorba despre o carte importantă în epocă și despre un autor omologat de public și mai ales de critica literară, e bineînțeles aceea a recitirii. Pînă la a se ajunge la spinoasa problemă a revizuirii valorilor omologate anterior, înainte deci de a face orice fel de speculații de context politic și istoric sau de
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
DE 01.12.1999 TAXA DE PENALIZARE PENTRU PIERDEREA PERMISULUI DE CITITOR AL BIBLIOTECII NAȚIONALE ESTE DE 50.000 LEI./ DIRECȚIUNEA". Te înscrii (de dorit să fii "o persoană"), îți iei (mai bine nu!) "Regulamentul de funcționare a serviciilor cu publicul" și dai cu nasul în ușa pe care scrie, de două ori, "GARDEROBA OBLIGATORIE" (bis!); "BAGAJELE PREDATE LA GARDEROBĂ SE ELIBEREAZĂ NUMAI LA PLECARE"; "LOCUL DE STUDIU îN SALA DE LECTURĂ îL VEȚI PRIMI NUMAI DUPĂ PREDAREA LA GARDEROBĂ A
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
găsești unde să cauți cartea autorului de care ești interesat, ori se închide biblioteca, ori, cel puțin, sala în care ai putea să citești. Cît aștepți (așteaapttă...) cartea, poți să te uiți și prin Regulamentul de funcționare a serviciilor cu publicul, scris într-un stil (formă) belicos și chiar amenințător, de cazarmă și de pușcărie, într-un lexic milităresc și pe un fond care amintește de scena cu spălarea creierilor dintr-o piesă de Matei Vișniec. Aici competiția continuă. în Regulament
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]