5,656 matches
-
din punct de vedere formal. Narațiunea se ramifică excesiv, dând impresia că firul întâmplărilor și al personajelor care invadează scena romanului este infinit. Trecerea de la un plan la altul este de cele mai multe ori bruscă și creează o anumită dificultate de receptare. Autorul mărturisea însă că, în majoritatea operelor sale cu subiecte ,,mitice”, ,,narațiunea se desfășoară pe mai multe planuri, ca să dezvolte în mod progresiv «fantasticul» ascuns în banalitatea cotidiană.” Delimitarea clară care apare între paragrafele din interiorul capitolelor fragmentează discursul narativ
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Era singură acasă [...]” (vol.I, p.59). Revenirea la discuția din cofetăria Nestor are loc abia după două pagini, în care este reconstituită întâlnirea dintre Ștefan și Ileana de dinaintea Crăciunului. Întregul roman este construit în maniera aceasta greoaie care încetinește receptarea la nivel total, dar care are meritul de a aprofunda înțelegerea unor aspecte legate de modul de a percepe și de a gândi al personajelor. Întâlnirile dintre Ștefan și Ileana, de-a lungul celor doisprezece ani în care se petrec
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
al textului dispar în totalitate în Noaptea de Sânziene. Aici predomină narațiunea extinsă (ca formă de rememorare a unor experiențe trecute ale personajelor), dialogul cu nuanțe mistico filosofice. O eventuală ,,împodobire” stilistică a discursului ar fi îngreunat și mai mult receptarea romanului și ar fi complicat inutil materia epică și așa foarte vastă. De aceea, opțiunea pentru fraze simple, uneori sobre atenuează efectul negativ pe care îl are structura arborescentă a romanului. Discursul narativ stă în, Noaptea de Sânziene, sub semnul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Dispaux 1984: 99). Într-o lucrare recentă și dintr-o perspectivă diferită, G. Kleiber reamintește: "clasificarea și categoriile sunt elemente fundamentale de organizare a experienței noastre, realizate de cele mai multe ori în mod intuitiv." (1990: 13). În lipsa unor astfel de categorii, receptarea unor enunțuri produse ar fi probabil imposibilă: am fi copleșiți de diversitatea absolută, de impresia de haos pe care, cu siguranță, regularitățile sintactice nu ar reuși să o compenseze. Teza lingvistică a gradului ascendent de libertate, conform căreia dincolo de sintaxă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
are drept scop să-l convingă de valoarea eroului și să-l determine "să înțeleagă că regele nu poate să accepte sacrificarea unui astfel de luptător" (Schérer 1966: 240); pe de altă parte, efectul căutat de partea cititorului / spectatorului planul receptării operei este de ordin estetic, în esență, și se manifestă prin două tipuri de mărci sau de registre: * Mărcile genului epic: alegerea planului de război (v. 1263-1272) care, după cum afirmă A. Boissinot "îl transformă pe Rodrigue într-un adevărat Ulysse
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să-i predea garda lui Hippolyte, trebuie să-i explice (prin narațiune) lui Thésée că nu este cu nimic mai răspunzător de moartea fiului său, însă pe de altă parte el aduce elogii eroului, victima nevinovată (genul epidictic). În planul receptării estetice, din acest patetic cântec funebru transpare dubla dimensiune epică și poetică. Verbele la imperfect din versurile (1498-1506) ale orientării permit dezvoltarea unui amplu tablou: Priveam pe fiul vostru în carul lui mergînd Soldații lui în gardă îl însoțeau tăcînd
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la nivel social și se constituie în pattern-uri naționale"144. Discutând despre felul cum este privit străinul, Dyserinck susține că imagologia s-a născut din neputința cercetătorilor de a rezolva problema influențelor de la nivelul imaginii, soluția stând în studiul receptării: "din situația dezolantă creată de căutarea influențelor și a surselor se ajunge, din nou, în primul rând și efectiv, la recunoașterea faptului că nu se putea întreprinde o cercetare a influențelor fără să se ia în considerare pandantul său firesc
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
situația dezolantă creată de căutarea influențelor și a surselor se ajunge, din nou, în primul rând și efectiv, la recunoașterea faptului că nu se putea întreprinde o cercetare a influențelor fără să se ia în considerare pandantul său firesc, cercetarea receptării, și că orice întrebare privind acțiunea și rezultatele atinse de literatură ducea, în cele din urmă, la întrebarea privitoare la modul de comportare al receptorului potențial în fața emitentului (...). În acest sens, devine ușor de înțeles de ce ea a condus direct
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
găsește răspuns în abordarea lui Dyserinck, întrucât pentru acesta imagologia este, mai întâi de toate, legată de comparatistică, deoarece nu poate fi investigată prin cercetarea aspectelor supranaționale, considerând că imaginile sunt cele care au o influență covârșitoare în răspândirea și receptarea operelor literare, procese văzute ca un schimb cultural între popoare 148. Cu toate acestea, Dyserinck consideră că investigarea dimensiunii extraliterare a imaginilor este extrem de importantă, dar că ea ar trebui atribuită psihologiei, fără a intui că această dimensiune face parte
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
revoluția mentală pe care o presupune descoperirea alterității. Practic, apropierea de celălalt implică o intensificare a relațiilor culturale, îmbogățind atât individul, cât și cultura. Această interacțiune culturală care derivă din mirajul imaginii celuilalt este legată de fenomenul influenței și al receptării, despre care Duțu susține că sunt "frânturi dintr-un dialog care nu este reconstituit decât atunci când reapare în lumină climatul mental care a favorizat întrepătrunderea culturilor. Într-un asemenea moment sunt identificate concepte și imagini similare în culturi aparent distanțate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în cadrul etapei de socializare primară. 465 Richard Jenkins, op. cit., p. 20. 466 Richard Jenkins preia ideea lui Ervin Goffman, care sublinia că indivizii, deși dețin controlul semnelor pe care le transmit celorlalți despre ei înșiși, se află în dezavantaj în ceea ce privește receptarea și interpretarea celorlalți". (Ervin Goffman, The Presentation of Self in Everyday Life, London, Allen Lane, 1969 apud Richard Jenkins, op. cit., p. 20). 467 Peter Burke, Jan E. Stets, Identity Theory, Oxford, Oxford University Press, 2009, p. 3. 468 Sheldon Stryker
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înmulțit. Dar ceea ce a favorizat direct acest proces de asimilare a fost transformarea intervenită în imaginea celuilalt din mentalul colectiv român. Analiza imaginii străinului permite o mai profundă înțelegere a acestei faze din cultura română, decât stadiul influențelor și al receptărilor care pun în lumină doar transferul de cultură și nu transformările intervenite în modul de comunicare intelectuală". (Ibidem, pp. 151-152). 476 E. M. Lipiansky, Identité, communication et rencontres inter-culturelles, în "Cahiers de Sociologie Economique et Culturelle", 5, 1986, p. 8 apud
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
4. Atenția Atenția este o condiție de la sine Înțeleasă În actul de Învățare, care Îi sporește eficiența și Îl facilitează. Prin definiție, ea constă În orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigură o bună receptare senzorială și perceptivă a stimulilor, o Înțelegere mai profundă, o memorare mai durabilă, selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigură o bună receptare senzorială și perceptivă a stimulilor, o Înțelegere mai profundă, o memorare mai durabilă, selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate "sabotează" desfășurarea Învățării. Atenția poate avea forme mai simple sau mai complexe: Atenția involuntara (orientarea se face de la sine, fără efort); Atenția voluntară (cu efort volitiv
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Categoriilor de secvențe prezentate anterior le corespund categorii de competențe organizate În jurul câtorva verbe definitorii, și anume: 1. Receptarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: identificarea de termeni, relații, procese; observarea unor fenomene, procese; perceperea unor relații, conexiuni; nominalizarea unor 47 concepte, relații, procese; culegerea de date din surse variate; definirea unor concepte. 2. Prelucrarea primară (a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
că în secolul al XVIII-lea apar formele din ce în ce mai manifeste ale noului dispozitiv cultural (Literatura) ale cărui caracteristici economice, juridice și ideologice au fost evidențiate în diverse lucrări 3. Pe baza modificării fundamentale a unor mecanisme de producție, difuzarea și receptarea operelor (apariția noțiunii de autor, contestarea mecenatului, lărgirea publicului prin școlarizarea în creștere, dezvoltarea presei și a criticii) în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și mai ales în secolul al XIX-lea, apar noile valori
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
succesive. 7) În timp ce scriam m-am gîndit mereu la un destinatar absent pe care am încercat să-l fac să înțeleagă ceea ce am văzut sau simțit. Fișa 2: Locul descris sau evenimentul raportat în textul meu (cunoașterea efectelor textului la receptarea acestuia) 1) Am crescut numărul numelor proprii (locuri, persoane, personaje), adică am multiplicat referințele exacte și precise). 2) Am făcut comparație cu locuri și obiecte cunoscute aici. 3) Textul meu lasă să se observe, să fie reprezentate (imaginate) destul de exact
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
paradigmă a triplizării Paradigma tradițională Învățare individualizată Învățare reproductivă * Elevul este în centrul educației * Procesul este centrat pe profesor * Programe individualizate * Programe standard * Învățare individuală cu ghid și facilități * Cunoașterea este asimilată de la profesor * Procese circulare de actualizare * Procese de receptare * Centrare pe cum se învață * Centrare pe cum se obține un rezultat (câștig) * Recompense și satisfacții personale * Recompense externe și evitarea pedepselor Învățarea localizată și globalizată Învățare limitată la școală * Multiple surse locale și globale de învățare * Profesorul ca sursă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
înțeleasă ca o activitate socială. Tema dezvoltată în prezenta lucrare nu este doar o preocupare de etapă; aceasta m-a preocupat pe parcursul mai multor ani de practică didactică deoarece este o problematică complexă, de durată, care implică serioase dificultăți de receptare la nivelul copilului de vârstă școlară mică, ceea ce mă obligă să abordez cele mai adecvate și eficiente modalități care să faciliteze conștientizarea unei exprimări corecte, oral și în scris. Rolul studierii limbii române în ciclul primar Pentru reliefarea concludentă a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
-se în fluxul complexului proces de restructurare și reformă, studiul noțiunilor de limba și literatura română în învățământul primar se caracterizează printr-o concepție structurală asupra tehnicilor de comunicare verbală și imagistică, cu accent pe perfecționarea exprimării orale și a receptării mesajului lingvistic, oferind elevilor accesul la variatele tipuri de comunicare și stimulându-le, astfel, activitatea verbală. În acest context, scopul învățării limbii române este acela de a-i învăța pe elevi cum să comunice, prin practicarea limbajului oral și a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
accelera dezvoltarea intelectuală a copilului, iar la alți copii pot fi observate, în ajunul școlarizării, întârzieri datorate mai ales unui mediu socio cultural familial nefavorabil. Ca urmare, în copilăria timpurie și în perioada preșcolară, fiind destul de diferite în ce privește modul de receptare și de reacție, ei vor trebui să beneficieze în mod diferențiat de influențe socio culturale ale mediului imediat. Generalizarea învățământului preșcolar este menită tocmai să contribuie la relativa omogenizare a colectivelor de copii, la atenuarea diferențelor vizibile atunci când ei vin
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
etc. Cu toate acestea, particularitatea învățării ortografiei în ciclul primar constă în învățarea pe cale intuitivă a ortografiei. Acest aspect ne obligă să respectăm particularitățile de vârstă prin dozarea conținutului noțiunilor și normelor ortografice astfel încât acestea să nu depășească capacitățile de receptare și operaționalizare proprii vârstei elevilor. Particularitățile lingvistice proprii școlarului din clasa I În clasa I se integrează copii din diverse medii socio-culturale și familiala, cu particularități și individualități diferite atât sub aspect comportamental, cât și din punct de vedere lingvistic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
didactică curentă, concretizată în lecții și activități de învățare, demonstrează, cu deosebire prin interpretarea evaluărilor inițiale, de etapă și finale, că în fiecare colectiv școlar subiecții dobândesc și conștientizează materialul lingvistic în ritmuri proprii și, de cele mai multe ori, drumul de la receptarea informațiilor până la operaționalizarea curentă cu acestea, este marcat de suficiente obstacole. În fiecare colectiv școlar există și copii care nu reușesc să-și însușească și să aplice tehnicile și mecanismele scrierii corecte, din multiple considerente: de ordin psihologic, biofiziologic, social
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
reactualizăm în orice situație regulile de scriere și de punctuație. Pe parcurs, elevii dobândesc cunoștințe referitoare la scrierea titlului unui text : cu literă mare, singur pe rând, la mijlocul rândului și, totodată, conștientizează semnificația titlului, ca idee centrală a textului. În vederea receptării și fixării regulii ortografice privitoare la scrierea titlului, solicităm școlarii să enumere titlurile unor povești sau povestiri cunoscute, a poeziilor și cântecelor învățate; în paralel vor fi antrenați în alcătuirea unor scurte texte după tablouri și ilustrații reprezentative, texte pentru
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
spre deosebire de celelalte cuvinte, grupul de vocale ie formează hiat, ceea ce este absolut necesar să sesizăm și să explicăm elevilor, aceștia fiind puși în situația să observe, aplicând analiza fonetică, scrierea vocalelor i și e în silabe diferite. Pentru o corectă receptare și, îndeosebi pentru fixarea pronunției și scrierii corecte, scriem aceste cuvinte, în ora de citire, pe alfabetare și verificăm scrierea lor corectă de fiecare elev, iar în ora de scriere, elevii le vor scrie după dictare, le vor transcrie sau
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]