17,529 matches
-
pe care le-ați lucrat fiind doar patru procurori. — Unul e delegat doar și nu știu dacă va rămâne până la urmă la noi. — Pe lângă procurori, ce oameni mai aveți? — Mai sunt șase ofițeri de poliție judiciară, doi gre fieri, un referent și un specialist. — Revin la întrebarea mea despre socializare. Cum e con tac tul direct, imediat și constant cu cei pe care-i anchetați sau i-ați putea ancheta? Se ferește lumea de dumneavoastră? — Mergeam odată să mă întâlnesc cu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
păcălit o dată, cum se face că ei au ales să se păcălească singuri și în continuare, ani buni, căutând manualele girate de Eugen Simion și apărute la Corint? Ministrul Cristian Adomniței răspunde absolut halucinant: „autoritatea științifică a autorilor și a referenților, tirajele vândute, (sic!) nu le puteți invoca drept argumente și nici criterii de evaluare pentru un manual școlar“. Am muncit, pe capitolele de literatură contemporană, prea mult la acest manual și am scris - scuzați-mi lipsa de modestie - suficient de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Oana IAVORENCIUC MATEMATICĂ Caiet de teme pentru clasa a Va INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Referenți: Conf. dr. Mircea Crâșmăreanu, Facultatea de Matematică, Universitatea "Al.I.Cuza" Prof. Gr. I Constantin Chirilă, Liceul " G. Ibrăileanu" Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României IAVORENCIUC, OANA ROXANA Matematică: caiet de teme pentru clasa a Va / Oana Roxana Iavorenciuc
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
Dumitru, prof. Ciubotariu Saveta, prof. Bostan Gheorghe, prof. Mereuță Vasile, ing. Minciună Gheorghe, înv. Mereuți Veronica, înv. Constantinovici Elena, înv. Ciobanu Maria, înv. Iacob Ludmila, înv. Apătăchioae Mirela, prof. Bejenaru Maria, prof. Moșneguțu Aurel , contabilă Atitienei Didina, casier Chițac Vasile, referent Chițac Miruța, înv. Asevoaie Emilia, primar Atomei Viorel, referent Moșneguțu Angela, educatoare Cârdei Emilia, înv. Olănescu Maria, consilier Cârdei Constantin, diriginte Chițac Eugenia, secretar Apătăchioaie-Olaru Constantin, tehnician agr. Sâsâeac Fatache, medic veterinar Lefter Doru, medic veterinar Lefter Fănică, asistenți medicali
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vasile, ing. Minciună Gheorghe, înv. Mereuți Veronica, înv. Constantinovici Elena, înv. Ciobanu Maria, înv. Iacob Ludmila, înv. Apătăchioae Mirela, prof. Bejenaru Maria, prof. Moșneguțu Aurel , contabilă Atitienei Didina, casier Chițac Vasile, referent Chițac Miruța, înv. Asevoaie Emilia, primar Atomei Viorel, referent Moșneguțu Angela, educatoare Cârdei Emilia, înv. Olănescu Maria, consilier Cârdei Constantin, diriginte Chițac Eugenia, secretar Apătăchioaie-Olaru Constantin, tehnician agr. Sâsâeac Fatache, medic veterinar Lefter Doru, medic veterinar Lefter Fănică, asistenți medicali veterinari Iacob Dorel și Atitienei Dumitru, prof Lăzărescu Nicoleta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai importante într-un act comunicativ Abric, 2002, p. 27), prin asocierea lor cu elemente relevante la nivel paraverbal și nonverbal etc. (c4) Variabilele de ordin referențial, determinate de raportarea preponderent la realitatea obiectivă și/sau la cea subiectivă, la referenți concreți sau abstracți, la real sau fictiv etc., influențează maniera de construire și de transmitere a unui mesaj în cadrul comunicării interpersonale; de exemplu, pentru o reflectare, în mesaj, a realității subiective (sau a celei obiective, din perspectivă subiectivă) locutorul va
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fictiv etc., influențează maniera de construire și de transmitere a unui mesaj în cadrul comunicării interpersonale; de exemplu, pentru o reflectare, în mesaj, a realității subiective (sau a celei obiective, din perspectivă subiectivă) locutorul va alege semne "emoționale", "afective", eventual, plastice, referenți abstracți (asociați stărilor, sentimentelor etc.) asociați cu cei concreți etc. Semnificativă este, în acest sens, și opțiunea predilectă, într-un anumit act comunicativ, pentru una dintre funcțiile limbajului prezentate supra (funcția Eu, funcția Voi, funcția Noi, funcția Ce anume, funcția
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
semn, al unei credințe sau valori resimțite ca o alianță sacră. Simbolul desemnează "ceva (orice) care social reprezintă, evocă, semnifică altceva decît este"21. Pentru unii specialiști 22, simbolul semnifică multe lucruri; el este multivocal. Iar legătura dintre simbol și referent nu este arbitrară, întemeindu-se pe o asociere de atribute. De exemplu, steagul afișat la intrarea în penitenciar nu reprezintă doar o cîrpă colorată în trei culori atîrnată pe un băț, ci atașamentul la valorile naționale, faptul că instituția servește
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înțeleg zorile. Un simbol este o expresie prin care se exprimă în același timp ordinea în microsistem și în societate. A fi inițiat înseamnă a fi instruit că cele două ordine sînt mereu conjugate"25. Simbolurile nu sînt singulare, deși referenții pot fi. Simbolurile se grupează în "coruri" care spun, la unison, aceleași lucruri. Aceleași semnificații ca steagul mai capătă și tăblița de la intrare cu datele de identificare ale instituției (Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Penitenciarelor, Penitenciarul de maximă siguranță
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu cât mai multe și mai diverse informații despre insula Cipru. Firește, începusem cu "lucrarea de bază" despre Republica Cipru, existentă la Direcția de spațiu din MAE, așa cum erau pentru fiecare stat cu care România avea un minimum de relații. Referentul care avea în fișa postului țara respectivă trebuia să țină la zi toate informațiile despre aceasta și avea obligația, la cerere, de a o pune la dispoziția oricărei oficialități române sau a unui diplomat care, prin natura muncii, urma să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în perforațiile lui T („troués textuels”). Acest T′ se interpune în mod necesar între T și P, servind de mediator. Textul teatral („semnul teatral”) este analizabil ca orice alt fenomen lingvistic sau proces de comunicare, având emițător, receptor, cod, canal, referent, context, chiar dacă aceste elemente prezintă o anumită specificitate (mai mulți emițători - autor, regizor, actori -, o serie simultană de mesaje, un receptor multiplu, coduri plurale etc.). Pe lângă comunicarea propriu-zisă, în teatru există și un ansamblu de „stimuli” care realizează un context
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
iar Mircea Dumitrescu, îngrijitor la o fermă de porci. Sunt numai câteva exemple, alese cu totul aleatoriu, dintre sute și mii de vieți frânte, care ar putea fi citate aici. Dan Vizanty va lucra în anii '50 ca tehnician ori referent tehnic pe la diverse întreprinderi, având oarecare pricepere și predispoziție spre cele tehnice. În această perioadă, locuiește la Brașov, într-o casă mică, ridicată chiar de el, pe un teren primit din partea statului în 1947, de pe urma Ordinului "Mihai Viteazul". La începutul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
față de mica burghezie tradițională."264 Numeroase au fost dotările sociale care au servit drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
polul opus, modelul constructivist al comunicării 3 stipulează că atenția nu trebuie limitată la ceea ce se comunică, ci și la modul în care conținuturile sunt comunicate. Fiecare act de comunicare presupune adoptarea unei atitudini față de conținuturile transmise, o interpretare a referentului comunicării. În interpretarea constructivistă sunt vehiculate concepte precum contract de comunicare, contextualizare, competență, selecție, influențare, rol, proiect de comunicare, vizând relația dintre locutori și conținuturile comunicate. Orice comunicare socială este precedată de un contract de comunicare definind așteptările pe care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
regionale, naționale, transnaționale, internaționale) în care se desfășoară comunicarea politică. O reprezentare grafică a procesului de comunicare politică, prin intersecția celor două axe: axa subiectivă, a subiecților implicați în procesul de comunicare (emițător, receptor), și axa obiectivă, a obiectului comunicării (referent) și a mijloacelor de comunicare (cod), are următoarea configurație: Figura 1. Paradigma comunicării politice Cod/ Limbă Canal Emitent politic Mesaj politic Receptor Referențial politic Pe lângă reprezentarea parametrilor comunicării politice, modelele comunicaționale au meritul de a evidenția relațiile potențiale care se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
emisiei sonore; d) caracterul interșanjabil al poziției emițătorului și receptorului; e) retroactivitatea: emițătorul percepe retroactiv propriul mesaj; f) specializarea: absența unei relații între forma fizică a mesajului și tipul de reacție suscitat; g) semanticitatea: relația dintre elementele mesajului și un referent exterior; h) arbitrarietatea: lipsa unei relații motivate între semnificant și semnificat; i) caracterul discret: repertoriul de mesaje posibile nu este continuu; î) caracterul substitutiv: mesajul verbal poate face referire la ceva îndepărtat în timp și spațiu; j) caracterul deschis: capacitatea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
par a se prevala în proporție covârșitoare de faptele de limbaj, iar ignorarea importanței pe care o au manifestările discursive pe scena politică poate avea efecte catastrofale pentru politician. Traducerea actului politic în limbaj, înzestrarea cu sens a evenimentelor, reconstrucția referentului prin logos devin preocupări esențiale ale actorilor politici. Într-o lume în care politica pare a avea drept sarcină prioritară producerea de limbaje și de simboluri, semnul verbal ocupă un loc central în cadrul sistemelor de semnificare simbolică la care recurge
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe de altă parte, factorii care vizează caracterul ideologic al manifestărilor discursive din domeniul politic. Promovând valorile și credințele unei grupări politice, emitentul politic este pus în situația de a alege între fidelitatea față de adevăr și interesele politice. Relația cu referentul generează la rândul ei trăsături specifice: dacă limbajul științific are ca scop reprezentarea cu fidelitate a realității, în domeniul politic, mistificarea, utilizarea histrionică a limbii devin mijloace în lupta pentru putere. De aici recursul la procedee retorice variate, la ornamente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a obiectelor și a trăsăturilor acestora"86. În acest sens, limbajul filosofic se definește prin folosirea numelor abstracte, care se raportează la construcții logice ce nu trimit la realități materiale. În cazul numelor abstracte, indicarea ostensivă a realității semnificate (a referentului) este exclusă, fapt care favorizează interpretarea variată a semnificației. Imposibilitatea raportării la referent este compensată însă de consecvența și coerența logică a limbajului filosofic. Specificul limbajului filosofic este conferit totodată de problematica abordată: interogarea, problematizarea sensurilor privind lumea și omul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
definește prin folosirea numelor abstracte, care se raportează la construcții logice ce nu trimit la realități materiale. În cazul numelor abstracte, indicarea ostensivă a realității semnificate (a referentului) este exclusă, fapt care favorizează interpretarea variată a semnificației. Imposibilitatea raportării la referent este compensată însă de consecvența și coerența logică a limbajului filosofic. Specificul limbajului filosofic este conferit totodată de problematica abordată: interogarea, problematizarea sensurilor privind lumea și omul devin nucleul dur al acesteia. Caracterul speculativ al unui astfel de demers conferă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de putere și de influență politică"88. Caracterul subiectiv, generat de adoptarea unei atitudini față de conținuturile prezentate, reprezintă o altă trăsătură a limbajului filosofic care îl apropie de limbajul artistic. Ioan Oprea distinge un subiectiv ontologic, relativ la desemnare, la statutul referentului (a obiectului desemnat, a conformației noțiunii) și un subiectiv lingvistic, relativ la semnificația cuvântului, conferită de relația cu celelalte elemente ale limbii 89. Fără a atinge gradul de subiectivitate al limbajului poetic, limbajul filosofic poartă amprenta situării emitentului față de lumea analizată
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
media. Instrument al cunoașterii și comunicării de esență religioasă, limbajul religios se întemeiază pe recunoașterea unei lumi a sacralității, prin raportare la care se definește dimensiunea religioasă a ființei umane. Din perspectivă semantică, limbajul religios își află originea într-un "referent extralingvistic preexistent"99, un referent care eludează categoriile spațio-temporale de tip istoric, în încercarea de a construi o lume de esență transcedentală și de a institui o relație între om și sacru. În această viziune, cuvântul joacă rolul unui mediator
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicării de esență religioasă, limbajul religios se întemeiază pe recunoașterea unei lumi a sacralității, prin raportare la care se definește dimensiunea religioasă a ființei umane. Din perspectivă semantică, limbajul religios își află originea într-un "referent extralingvistic preexistent"99, un referent care eludează categoriile spațio-temporale de tip istoric, în încercarea de a construi o lume de esență transcedentală și de a institui o relație între om și sacru. În această viziune, cuvântul joacă rolul unui mediator între ființa umană, înscrisă în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și pentru a suscita comportamente dezirabile receptorilor. În această perspectivă, limbajul contribuie la constituirea puterii juridice și la gestionarea relațiilor dintre aceasta și membrii societății. Limbaj politic vs. limbaj poetic Specific cunoașterii și comunicării artistice, limbajul poetic își construiește un referent propriu, autonom de lumea extraverbală, preexistentă. În calitate de instrument de comunicare al artei, limbajul este guvernat de funcția poetică, care convertește comunicarea lingvistică în comunicare estetică. Distingându-se prin dezvoltarea unor relații semantice și sintactice inedite, limbajul poetic se configurează între
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politice: comunist, separatist, stalinist, fascist etc.; 4. termeni referitori la mentalități și atitudini politice: apolitism, demagogie, elitism, xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte/ activități/ acțiuni politice: centralizare, represiune, depolitizare, restaurație, insurecție, represiune etc.; 6. termeni referitori la caracteristicile referenților din sfera politică sau la apartenența la o doctrină, concepție, mentalitate, la acte/ activități/ acțiuni politice: anarhic, contrarevoluționar, democratic etc. Investigarea vocabularului politic impune precizarea criteriilor de delimitare a acestuia, ca instrument al cunoașterii și comunicării politice și ca rezultat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]