3,182 matches
-
relație de coordonare, auxiliarul, de obicei, este suprimat înaintea celui de-al doilea participiu: În schimb estar + participiul se folosește în cazul verbelor momentane, la timpurile imperfecte (El proyecto está, estaba resuelto - Proiectul este, era rezolvat și a multor verbe reflexive sau folosite ca atare, cu sens incoativ: O construcție pasivă cu ser sau estar nu diferă de o construcție de tip nominal care cuprinde în structura predicatului ei nominal o copula (ser, estar) și un nume predicativ exprimat printr-un
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
cu "-zelmis": "Aulouzelmis", "Abro-, Dala-, Dole, Ebry-, Mesto", din protoindoeuropeanul *g'hel- „a sclipi; galben; verde *soare” sau *g'el- „limpede, luminos” . De asemeni, în "Zalmodeghikos" (v. Zalmodegicos); "Zermodeghikos" și "Zoltes" . Cuvântul *soare nu este altfel format decât prin pronumele reflexiv „Se” + rădăcina „g'hel” Pe lângă impresia vie pe care textul lui Herodot a produs-o în lumea antică, Eliade observă și coerența legendei relatate de Herodot: Cu privire la credința geților în nemurire menționată de Herodot, Eliade, urmând studiile lui Linforth, face
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
Eminescu, în fruntea pleadei poeților, imediat după bardul de la Mircești, pe baza celor patru poezii publicate în "Convorbiri literare", intuind geniul acestuia și arătând că este "„un om al timpului modern, deocamdată blazat în cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate," (...) "dar în fine poet, poet în toată puterea cuvântului.“" Dovedind o concepție unitară, în întregul proces de dezvoltare și consolidare a civilizației române moderne, respingând fără ezitare imitația și împrumutul, orice forme care nu se întemeiau
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
1 la 8, 10 și 1.000. Numerale cardinale: Numerale ordinale: Formele pronumelor personale: Observații: Alte exemple în propoziții: "i̭elʼ le ganescu" „ei le vorbesc (lor)”, "la ziče" „le zice (lor)”, "lʼ-a vezut" „i-a văzut”. Formele pronumelui reflexiv: Exemple în propoziții: "i̭elʼ vút-a åsiri cu sire" „ei aveau măgari cu sine”, "omiri åv âș ńivele zapustit" „oamenii și-au părăsit câmpurile”. Formele pronumelor-adjective posesive sunt destul de diferite în funcție de graiurile principale. În graiurile din sud: În graiul
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
în sud și "ničurvę" în Žei̯ân. Corespondentul lui „nimic” este "niș" ("nis" la Sușńevițę): "tu n-åri frikę nis" „tu să n-ai frică de nimic”, "niș tâmno" „nimic rău”. Și în istroromână verbul poate fi la diatezele activă, reflexivă sau pasivă. În graiurile din sud, pe lângă pasivul cu verbul auxiliar "fi", mai există și o construcție calc după italiană, cu verbul "veri/viri" „a veni”: "våca virit-a uțisę" „vaca a fost ucisă”. Istroromâna a adoptat de la croată exprimarea ca
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
̯a dzuu̯ă gri" „în a treia zi grăi”. Corespunzător lui „întâi, întâia” există forma "prima" moștenită din latină, în afară de Țărnareca, unde îi corespunde împrumutul din limba greacă "prot, proată". Formele pronumelor personale sunt: Exemple în propoziții: Pronumele reflexiv are formele neaccentuate de persoana I și a II-a ale pronumelui personal, iar la persoana a III-a forma neaccentuată "si" cu varianta "ți": "si ạnsurǫ́" „se însură”, "ạń ți mancă" „mi-e foame” (literal „mi se mănâncă
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
la persoana a III-a forma neaccentuată "si" cu varianta "ți": "si ạnsurǫ́" „se însură”, "ạń ți mancă" „mi-e foame” (literal „mi se mănâncă”), "si si cuminică" „să se cuminece”. În cazuri ca cel al ultimului exemplu, pronumele reflexiv poate să cadă: "si si ducă / si ducă" „să se ducă”. În meglenoromână sunt și adjective posesive neaccentuate diferite ca formă de pronumele-adjective accentuate corespunzătoare. Formele accentuate ale adjectivelor posesive sunt cel mai frecvent antepuse substantivului, iar cele neaccentuate totdeauna
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
poate folosi și referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau "si ducă" „să se ducă”, "si speală" „să se spele”, "si bată" „să
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau "si ducă" „să se ducă”, "si speală" „să se spele”, "si bată" „să se bată”. Reflexivul
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau "si ducă" „să se ducă”, "si speală" „să se spele”, "si bată" „să se bată”. Reflexivul cu sens
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau "si ducă" „să se ducă”, "si speală" „să se spele”, "si bată" „să se bată”. Reflexivul cu sens pasiv este foarte rar. De exemplu, în loc de "lǫ́na si speală" „lâna se spală” se preferă "u spel’ lǫ́na" „speli lâna”. Meglenoromâna a adoptat de la limba macedoneană exprimarea aspectelor verbale și a modurilor de acțiune
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
mai multe straturi de sticlă de silex călită, cu un spațiu de 2.5 mm între ele. Grosimea totală a geamului era de 110 mm. La exterior erau acoperite cu un strat anti-reflexiv și pe interior aveau un strat roșu-albastru reflexiv. "Modulul de serviciu" era o structură cilindrică nepresurizată, măsurând 7,5 m lungime și 3,9 m în diametru. Principalele componente ale modulului erau sistemul de propulsie plus combustibili pentru acesta, acumulatori electrici, propulsoare pentru manevre, antena în bandă S
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
incitant prin ritmica interioară a imaginii. Desenul o face să vadă, culoarea să exprime nuanțe. Puritatea și delicatețea, cuplul complementar viață - moarte, antinomiile lumină - întuneric, categoriile moralei, bine - rău, estetice, frumos - urît, sunt marile teme asupra cărora se focalizează exercițiile reflexive ce revin cu oarecare obstinație. Intelectualitatea face ca spiritul să consune cu manualitatea grafică și amîndouă să contureze profilul unei conștiințe. Arta Hortensiei Masichievici-Mișu subzistă prin atitudine și se motivează prin luciditate și sentiment. O dovedește elocvent seria consacrată ilustrării
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
detaliilor vieții de zi cu zi; în locul lui ‘noi’ a trecut individul, în locul gîndirii în sisteme și teoreme - propria subiectivitate ca filtru al realității receptate, iar locul poeziei scurte spirituale și deseori chiar aforistice l-a ocupat poemul narativ-descriptiv și reflexiv.” Emmerich Reichrath (în: "„Reflexe II”", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984) Cf. Ion Bogdan Lefter (coordonator): "Scriitori români din anii `80-’90. Dicționar bio-bibliografic", Volumul III, P-Z, Editura Paralela 45, Pitești-București-Brașov-Cluj-Napoca, 2001, pp. 228-230.
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
dragostea se-ascunde), Martie 14, 1987, Teatrul de stat, Reșița; Octombrie 12, 1988, Teatrul din Sfântu Gheorghe, secția română Nu este pentru prima dată când Tudor Popescu - aflat în plină glorie comediografică - se reculege în dramă, parcă oferindu-și compensații reflexive în urma temerarelor sale bătălii satirice cu actualitatea. O dramă mai veche, Scaunul, ne-a rămas în memorie ca una dintre cele mai adânci meditații asupra timpului care dizolvă pasiunile politice și umanizează istoria. De altfel, chiar comediile lui Tudor Popescu
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
istovitoare cercetări individuale și ca reflex aplicat al inteligenței. Nu este, altfel spus, un izvor natural țîșnind ca un gheizer, ci o fîntînă săpată adînc în propria sa ființă, un cerebral ademenit de jocul fanteziei interogative. Senzitivii lucrează cum respiră, reflexivii doar așa cum gîndesc. Primii sînt întotdeauna spontani, ceilalți iscoditori și tenace. Unii primesc de-a gata, alții descoperă după epuizante căutări. O observație corectă, între multe altele, se referă la existența în creația artistului a unui cochet cinism de aristo-
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
aluzie la construcție, secțiunea de aur, simbol sau altă trimitere din același inventar vizual și stilistic intrat acum în evidentă desuetudine. Asemenea structuri au menirea de a ambienta spații publice sau private și de a elibera privitorul de orice efort reflexiv. Concomitent însă sînt voci tot de prin acele locuri care vorbesc despre Noua Figurație, Noua Modernitate, despre nevoia identității și pericolul unui blocaj al artei. Pînă atunci însă, Val Gheo- rghiu nu va înceta să caute și să se caute
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
figura lipsită de expresie a unui actor cu diverse alte cadre: un bol de supă, o femeie moartă într-un sicriu, o fetiță jucându-se cu un ursuleț de jucărie. Audiența a interpretat expresia actorului în funcție de context, văzând-o fie reflexivă, fie tristă, fie caldă, paternală. Sensul nu este indus de unul dintre elemente, ci de juxtapunerea lor. Sensul nu este spus sau arătat explicit, ci este creat în mintea privitorului. Construcția luminii se referă la controlul culorii și al luminii
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
mentală a spațiului și timpului pentru a genera o continuitate a percepției mișcării, acțiunii și timpului. Câteodată editorii aleg să rupă în mod intenționat această continuitate pentru a scoate spectatorul din acest confort perceptual și a-l forța să devină reflexiv. În cazul secvențelor ne-editate urmărite live, timpul este dependent de eveniment la fel ca în realitate. Nu se poate manipula durata evenimentului propriu-zis în cazul unei transmisiuni în direct. Nu poate fi arătat finalul unui eveniment înaintea începutului său
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
exactă a diatezei și de criteriile care decurg din definiție, limba română are un număr de diateze care variază între două și șase. În toate analizele apar diateza activă și cea pasivă, la care se mai pot adăuga următoarele diateze: reflexivă, impersonală, reciprocă și dinamică. "Gramatica limbii române" (Editura Academiei, 2005) propune un sistem de trei diateze aflate în două relații de opoziție: activă vs pasivă și activă vs impersonală, renunțînd astfel la diateza reflexivă. Exemple:
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
se mai pot adăuga următoarele diateze: reflexivă, impersonală, reciprocă și dinamică. "Gramatica limbii române" (Editura Academiei, 2005) propune un sistem de trei diateze aflate în două relații de opoziție: activă vs pasivă și activă vs impersonală, renunțînd astfel la diateza reflexivă. Exemple:
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
regulat și nu există excepții, nu se alterează substantivul cu articol. Nu există cazuri, nici măcar pentru pronume. Acestea se realizează cu prepoziții și ordinea cuvintelor. Există două articole: "la" (cel/cei/..ul) și "un" (un/o). Persoană a treia pronume reflexiv (el însuși, ea însăși) și posesivul reflexiv este "se". În LFN nu există cazuri (nominativ, genitiv, acuzativ...) iar pronumele devin posesive punându-le în fața substantivului posedat. "Pisică mea" poate fi exprimat că "me gato" sau "la gato de me." Nu
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
alterează substantivul cu articol. Nu există cazuri, nici măcar pentru pronume. Acestea se realizează cu prepoziții și ordinea cuvintelor. Există două articole: "la" (cel/cei/..ul) și "un" (un/o). Persoană a treia pronume reflexiv (el însuși, ea însăși) și posesivul reflexiv este "se". În LFN nu există cazuri (nominativ, genitiv, acuzativ...) iar pronumele devin posesive punându-le în fața substantivului posedat. "Pisică mea" poate fi exprimat că "me gato" sau "la gato de me." Nu există gen: "la fema, la om, la
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
este un limbaj de programare generic, reflexiv, dinamic și orientat pe obiecte. A fost creat la mijlocul anilor '90 din secolul trecut de Yukihiro "Matz" Matsumoto în Japonia. Combină elemente inspirate din Perl (sintaxa) cu caracteristici din Smalltalk, dar a fost influențat și de alte limbaje precum Eiffel
Ruby () [Corola-website/Science/303539_a_304868]
-
El a așteptat-o”) și după cuvintele care se termină cu silaba "je": "Ne voli limunadu, ali pije ju kad je vruće" „Nu-i place limonada, dar bea când e foarte cald”. Spre deosebire de română, în croată există un singur pronume reflexiv, cel din tabelul de mai sus care începe cu s. Acesta se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoană ar fi acesta: "Naškodio si sebi" „Ți-ai dăunat ție însuți”. Are formă neaccentuată la genitiv/acuzativ
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]