6,309 matches
-
păstrează toată popularitatea și națiunea nu se poate crampona de nerealizările lui mai mult decît de ale ei însăși". Problema popularității regelui este foarte mult dezbătută: majoritatea observatorilor regretă răceala personajului, asprimea comportamentului său de militar prusac, austeritatea sa. Se regretă faptul că nu are moravuri de mare senior generos și magnific, că ținuta sa nu amintește cu nimic pe aceea a boierilor din timpurile trecute... La palat, lumea se plictisește, iar melancolia cuplului regal contrastează cu ambianța petrecerilor date în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unui principiu, noi să ne distrugem naționalitatea? Rezolvarea problemei israelite este o operă foarte laborioasă care nu poate fi rezolvată definitiv decît cu timpul, poate că într-o jumătate de secol". Prințul Carol îi explică reprezentantului Franței faptul că a regretat profund atitudinea țării în problema israelită și încearcă să demonstreze cît a suferit Moldova, sacrificată în urma Tratatului de la Berlin. După amărăciunea rezultată din restituirea către Rusia a porțiunii din Basarabia dobîndită în 1855, trebuise să i se impună, prin măsuri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scriitorilor care se impune curînd și își pune talentul în slujba unei estetici modeme care refuză să asimileze etnicul și morala cu estetica. În prefața din 1936 la volumul al VI-lea al scrierilor sale consacrate literaturii române contemporane, Lovinescu regretă că publicul "înapoiat" nu este în măsură să aprecieze operele contemporanilor, cum ar fi Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Rebreanu, care se îndepărtează de mediocritatea unei scriituri așa-zis naționale... Lovinescu se situează mult mai departe de o simplă polemică literară și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
concept pur biologic, ci specific antropologic". El reia, în 1938, aceeași referință la fundamentul etnic și spiritual într-un articol intitulat " Spiritul autohton". Filosoful declară: "Statul este expresia politică a conștiinței autohtone". Dușmanii denunțați sînt Roma unii colaboratori ai Gîndirii regretă formarea Bisericii uniate în Transilvania -, democrația și sistemul partidelor care distruge organicitatea națională -, bolșevismul bazîndu-se pe antagonismul social, care nu este decît o iluzie, Societatea Națiunilor, împotriva căreia Crainic își va ridica glasul, cu violență, în 1943: "În realitate, Geneva
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuși condițiunile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. La ideile melancolice ale "Presei" vom răspunde dar că, oricât de puțin îmbucurătoare ar fi rezultatele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuși condițiunile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. La ideile melancolice ale "Presei" vom răspunde dar că, oricât de puțin îmbucurătoare ar fi rezultatele obținute până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
european nu ne-a asigurat el însuși condițiunile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. La ideile melancolice ale "Presei" vom răspunde dar că, oricât de puțin îmbucurătoare ar fi rezultatele obținute până acum, noi nu putem decât regreta că se văd tendențe de a angaja țara în o politică bazată pe apropiarea exclusivă către una sau cealaltă din marile puteri, depărtînd-o astfel de la linia de conduită pe care o socotim noi singura bună, fiind inspirată numai de propriile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuși condițiile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. Noi nu putem decât regreta că se văd tendențe de a angaja țara în o politică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuși condițiile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. Noi nu putem decât regreta că se văd tendențe de a angaja țara în o politică bazată pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european nu ne-a asigurat el însuși condițiile de existență ce le doream cu toții pentru statul nostru. Noi nu putem decât regreta că se văd tendențe de a angaja țara în o politică bazată pe apropiarea exclusivă către una sau cealaltă din marile puteri, depărtînd-o astfel de la linia de conduită pe care o socotim singura bună, fiind inspirată numai din propriile noastre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Se anunță că-n urma unei mișcări diplomatice d. C. A. Rosetti va fi trimis la Paris ca reprezentant al guvernului român, spre a înlocui pe d. Callimach-Catargiu destinat pentru legațiunea română din Londra. Câți cunosc pe d. Callimach-Catargiu vor regreta cu viociune plecarea sa din Paris, unde calitățile sale au fost pe deplin apreciate și unde petrecerea sa va lăsa cele mai simpatice aduceri-aminte. Putem adăogi că urmașul său va întîmpina între noi aceeași primire prevenitoare. Alegerea d-lui Rosetti
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aștepta ca asemenea domni să-și cunoască prin ei înșii puținătatea lor, la noi, din contra, serii întregi de asemenea domni primejduiesc citirea "Monitorului", căci deodată ce te pomenești că sânt însărcinați cu cine știe ce afaceri diplomatice, financiare, tehnice etc. Noi regretăm de multe ori - o spunem sincer - de-a fi prea aspri cu adversarii noștri politici, căci, adevărul vorbind, nu ei sânt de vină, ci sistemul, această lipsă absolută de control, această atârnare a tuturor intereselor țării de voința personală a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici lumina electrică, nici telefonul. Desigur, nu; și noi mărturisim cu mâna pe conștiință că prințul în adevăr nici telefonul, nici lumina electrică n-au inventat-o și temperamentul nostru nici nu ne îngăduie să așteptăm asemenea lucruri de la domnia sa. Regret - zise prințul - că n-am talentul invențiunii, căci aș inventa și eu un instrument prin care să fac a străbate glasul poporului în inima acelor oameni cari mă atacă; să auză și ei acel glas al poporului care geme din cauza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că puterile au însărcinat pe plenipotențiarii lor, întruniți la Conferința din Berlin, să fixeze o linie conform indicațiunilor generale ale protocolului al 13, care linie să formeze între Grecia și Turcia o bună și tare frontieră defensivă. Însă Înalta Poartă regretă că trebuie să observe că linia de graniță pe care este invitată s-o accepte nu prea îndeplinește aceste condițiuni întru cât o privește pe dânsa. Într-adevăr, nimeni n-ar putea atribui Sublimei Porți ideea sau dorința de a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ei bine, această facultate nu s-a înființat și se vede că nici se va înființa. Episcopii noștri viitori vor continua se vede a fi crescuți în Rusia, în Grecia și în alte locuri pravoslavnice. Disparițiunea sentimentului religios e de regretat nu numai la noi, dar pretutindenea. Care ne fu mirarea însă când, după simpla aserție că religia moștenitorului nu e indiferentă, tocmai din cauză că e o religie înainte de toate națională, o foaie germană din București, fondată, după propria mărturisire, de străini
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Presse", "Presa veche", spre deosebire de "Noua presă liberă", a întrevăzut pe marele nostru om de stat, d. Vasile Boerescu, și că, cu ocazia aceasta, escelența sa d. baron a găsit cu cale a se esprima în privința cestiunii dunărene în chipul următor: Regret că această chestiune, prin via discuție a ziarelor, a dobândit însămnătatea unei cestiuni politice, în loc de-a rămânea pe terenul curat economic. Opozițiunea în România a luat cestiunea Dunării {EminescuOpXI 336} 17. Editorialul MINISTER BOERESCO UND DIE DONAUFRAGE, apărut în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
importante: * resurse materiale; * resurse culturale; * resurse biologice. Primele două, făcând parte din viața nostră cotidiană, fiindu-se aproape, nu le neglijăm. In schimb, noi, umanitatea, neglijăm bogățiile, resursele biologice, înfăptuind prin aceasta o gravă eroare strategică, pe care o vom regreta în viitor. Plantele și animalele fac parte din moștenirea unei țări, a unei națiuni. Ele sunt rezultatul a milioane de ani de evoluție, a milioane de ani de activitate a naturii în spațiul respectiv. Valoarea lor este inestimabilă. Ele constituie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
obligata lor afabilitate. În comando, și o duduie, cică universitară de Bahlui, plantată în dreapta mea. Corsaj blindat, făcînd cu greu față expansiunii bustului gabarit depășit, pomeții, doi trandafiri arzînd. Printre vorbitori, și viceprimarul Bucureștilor, aducînd omagiul metropolitan artei ieșene și regretînd absența primarului de Iași (om al Convenției, nu?). Universitara cu bord expansiv sare arsă: este viceprimarul! (om al... știți dumneavoastră cui, da?). Stupoare. Vocea țivlită a duduii de pe Bahlui cade, în mijlocul distinsei adunări, ca o petardă fumigenă, urît mirositoare. Prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de potroace, ostropel, musaca, un chil de Cotnari, clătite. Mai iau un bitter. Ei? Îl descos iar pe viezure. Mai vrea și spaghete cu nucă. Stai! îi spun, fii atent, vrea să se sinucidă. Viezurele își face cruce și urcă-ngrijat. Regret cinismul, absolut gratuit, și cer ceva dulce, ce? Orice: O șarlotă, te rog! 2 septembrie Stadionul din Copou. Tribuna... oficială. Remarcam, după '89, modificarea compoziției oficialilor: dispăruseră personajele îmbrăcate sinistru, în costume negre, cel mult bleumarin, și scuipînd coji de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cînd vede că efigia-i pălește pînă la dispariție, aruncă grenada. Grenadă pentru uzul politologilor dezafectați. Ultima: Ceaușescu, cică, ar fi dus o catastrofală politică economică, dar a avut, în schimb, sclipiri de geniu în politica externă. I-auzi! Să regrete, oare, Brucanul, lipsa marelui sforar (de a cărui lichidare n-a fost străin), să-i regrete, oare, lipsa în fruntea actualului Minister de Externe? În locul lui Adrian Severin? Ce fitilist și Silvică ăsta! Sugestia prietenului Eugen Andoni, socraticul, de a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ultima: Ceaușescu, cică, ar fi dus o catastrofală politică economică, dar a avut, în schimb, sclipiri de geniu în politica externă. I-auzi! Să regrete, oare, Brucanul, lipsa marelui sforar (de a cărui lichidare n-a fost străin), să-i regrete, oare, lipsa în fruntea actualului Minister de Externe? În locul lui Adrian Severin? Ce fitilist și Silvică ăsta! Sugestia prietenului Eugen Andoni, socraticul, de a-i judeca pe ruși, superior istoric, nu numai ca ocupanți în ultimul război mondial, ci și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
închinată stilului (model literar!!) al Manifestului celor doi "clasici" m-a contrariat... iremediabil, vorba lui Topîrceanu. Din rațiunile pomenite. Am și părăsit nobila încăpere, imputîndu-mi reținerea de a nu fi exprimat, cu franchețe, în prezența autorului, mica/ marea mea stupefacție. Regretînd, în același timp, că, în absența unui mult mai direct Liviu Antonesei care a simțit cîndva pe pielea lui efectele... literarității marxiste nu a putut prilejui dorita replică. Surpriză: la cîteva zile, cineva îmi relatează momentul în care Liviu Antonesei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aveau deja statut prea bine definit; nerămînîndu-mi decît soluția insolitului. Pe care l-am și produs (nu fără oarecare înverșunare), fiind însă atent să nu lezez notorietăți, ba, admirîndu-le sincer și, mai mult, scriind cu sinceritate despre ele. Dacă, așa cum regretați că nu l-ați însoțit pe Mihai Ursachi în expoziția de pictură suedeză, ați fi făcut-o însoțindu-mă (la brațu-mi) în retrospectiva mea din noiembrie, de la Palat, v-ați fi dat seama (cu hormonalul dvs. spirit de observație) că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
părăsit atunci țara, adică să fi ales mirificul eldorado, nu-mi place acum să mă alătur corului de bocitoare zi-noapte. Și să cîrîi permanent tot ce mă înconjoară. Deși... deși... De cîte ori egoismul e cel care-mi domină alcătuirea, regretînd în fond gestul neîmplinit al plecării, gîndul se duce imediat la cele cîteva figuri marcante care au părăsit țara nemaisuportînd ceaușismul generalizat și făcînd carieră strălucită în Occident. Nemoianu, Stoichiță, Călinescu sînt doar trei dintre eminențele notabile ale occidentalei împliniri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lucrărilor ei, îmi dau seama și mai mult de pericolul pe care l-a reprezentat pentru partid activitatea fracționistă antipartinică desfășurată în decursul timpului de elementele înlăturate din conducere. Îmi dau seama și mai mult de gravitatea greșelilor mele și regret mult aceasta. Susțin întru totul cele ce am arătat în declarația pe care am înaintat-o Biroului Politic, în aprilie 1961. În timpul plenarei s-au ridicat o serie de fapte noi, extrem de grave, între care se numără urmărirea și supravegherea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]