4,361 matches
-
neclar multora până azi, ei au plecat cu o impresie puternică a acestui ritual inventat - mărturie a acțiunii cathartice pe care teatrul poate, trecător, să o aibă. Trecător ca și incidentul cu autobuzul reginei Shabanu Farah! Partea a doua a reprezentației, din cauză că spectatorii erau continuu În mișcare, neexistând locuri fixe, punea În mare dificultate aparatul complex de pază din jurul faimoasei soții a șahului. Ni s-a cerut deci să dăm o avanpremieră privată, pentru ca regina și anturajul ei să poată asista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
alb, pe o scară care părea să coboare din cer, În sunet de clopote tibetane care aveau o reverberație perfect potrivită cu momentul recunoașterii dintre sora și fratele revenit printre cei vii. Mulți ani mai târziu, la București, după ultima reprezentație cu Electra, am plantat copăcelul alb din spectacol (era un mesteacăn care În decor simbolizase nașterea, primenirea) la mormântul mamei din Cimitirul Bellu și am avut bucuria să constat de câte ori am revenit În țară că a prins rădăcini și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
grup pe care l-am dezvoltat În antrenamentul cu studenții, În care se improvizează cu vocea pe baza unei structuri ritmice repetate, corul răspunzând spontan schimbărilor de energie propuse de fiecare solist aflat În interiorul cercului. De câte ori am asistat la o reprezentație de teatru de umbre (wayang), prima imagine m-a impresionat cel mai mult: umbra copacului vieții, acompaniată de o melodie simbolizând răsăritul soarelui, apărea Înaintea reflecțiilor produse pe ecran de păpușile numite kayon, În licărirea flăcării aprinse de partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fascinat de prezența lor puternică. Uneori rămâneau În nemișcare zeci de minute, dar câtă mișcare lăuntrică era În această imobilitate exterioară! Apoi brusc Începeau să danseze cu o viteză și o vigoare ce mă uimeau. La sfârșitul zilei, după lunga reprezentație, imagini și sunete erau Întipărite extrem de viu În memorie și, deși nu le Înțelegeam, aceste manifestări găseau un ecou În mine. Tinerii japonezi cu care discutam erau surprinși de interesul și pasiunea mea pentru Nô. Ei nu-l frecventau deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În turneu În cadrul Bienalei. Mulți dintre actorii brazilieni care fuseseră distribuiți cu douăzeci de ani În urmă au venit Încântați să mă reîntâlnească și curioși să fie martori la spectacolul pe care ei nu reușiseră să-l joace. Pentru mine, reprezentațiile cu Troienele au atins aici punctul culminant. O participare ca a spectatorilor brazilieni, trup și suflet, la crearea energiei spectacolului nu am Întâlnit nicăieri În lume. În momentul cel mai dezlănțuit al umilirii Elenei, ei au Început chiar să danseze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
culminant. O participare ca a spectatorilor brazilieni, trup și suflet, la crearea energiei spectacolului nu am Întâlnit nicăieri În lume. În momentul cel mai dezlănțuit al umilirii Elenei, ei au Început chiar să danseze laolaltă cu actorii, iar la sfârșitul reprezentației au năvălit pe scenă să-i Îmbrățișeze, să le transmită În felul cel mai direct și necenzurat bucuria și mulțumirile lor pentru experiența serii. Nimic nu e Întâmplător, mi-am dat atunci seama! Dacă Ruci Escobar nu ar fi dorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
filmul francez era marea Catherine Deneuve, dar aici?! Papp a mirosit iute situația și a decis că Umbrelele din Cherbourg nu se vor prinde În undița Broadwayului. Dar, cum spectacolele de la Public s-au jucat cu casa Închisă până la ultima reprezentație, Papp a hotărât să mențină pe afiș proiectul și astfel Umbrelele au continuat să se joace off-Broadway pentru un public mai tânăr, ca să fie apoi reluate la Los Angeles și la Londra, pe West End, cu un contract limitat. Evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
adept al unui stil fără stil și În teatru am vrut Întotdeauna să explorez toate formele cu același entuziasm. Iar prin natura mea sunt un tip eclectic și nu mi-e rușine de eclectismul meu. Într-o zi, la sfârșitul reprezentației cu Umbrelele, am aflat că cineva ținea morțiș să-mi vorbească. Mi s-a recomandat: era Brian McMaster, directorul Operei din Cardiff, În Țara Galilor. Era un muzicolog rafinat (câțiva ani mai târziu, avea să preia și conducerea Festivalului de artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
despre emigranții turci Într-o operă bufă de Rossini, care, aflăm de la docții regizori nemți, nu e deloc bufă: mai mult, dacă Îndrăznești să o faci bufă, ești catalogat drept artist burghez vândut capitalismului! Și totuși, În cea mai catastrofică reprezentație cu Traviata, dacă un regizor decide „subtil“ să proiecteze un film cu victime de SIDA, comentariul nu poate distruge opera. Muzica Își are forța ei, cântăreții trebuie să-și cânte notele și, dacă spectatorul, Înfuriat de ce se Întâmplă pe scenă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a reacționat astfel. La Amsterdam, Barcelona sau Vancouver, unde am montat Puritanii, spectatorii s-au lăsat pătrunși de imaginea scenică amplificată de fiorul tragic și sublim al muzicii. Cu Văduva veselă nu mă simțeam atras de efectele facile obișnuite În reprezentațiile de operetă. Într-o primă versiune, la Cardiff, am fost influențat de filmul cu același titlu al lui Stroheim, care și azi mi se pare cea mai Îndrăzneață interpretare a lumii decadente, dezorientate a acestei operete, În care naționalismul artificial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și bogat e materialul tragediei. Dar pentru mine acțiunea tăcerii a fost cel mai important element al Trilogiei. Fiecare tăcere era diferită. De la Stanislavski am Învățat că ritmul cuvintelor și al versului trăiește În actor și când nu vorbește. Toată reprezentația era Încărcată de ritm, chiar și În pauzele dintre cuvinte. Le spuneam des actorilor, vrând să-i ajut să fie mai sensibili În auz, că și În tăcere ritmul trebuie să fie corect. De exemplu, tăcerea la sfârșitul Medeei era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Mademoiselle, plecase și ea - Înapoi, la familia acelui ambasador, despre care știam de la ea la fel de multe lucruri câte știau ei despre noi. Pentru a arăta că nu se cuvenea să fim astfel tratați, am pus imediat la cale repetarea palpitantei reprezentații din urmă cu un an, când fugisem de biata Miss Hunt la Wiesbaden. De data aceasta tot ținutul din jurul nostru era o pustietate Înzăpezită și este greu de imaginat care ar fi fost exact ținta călătoriei plănuite de mine. Tocmai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
minunate efecte estompate, de fata morgana. Era considerabil de lung și cele șapte sute cincizeci de versuri destul de monotone au fost răspândite de Lenski cu generozitate În numai patru plăci fotografice (a cincea am spart-o eu din greșeală chiar Înainte de reprezentație). Din considerente de protecție contra incendiilor, fusese aleasă pentru proiecție o veche cameră de copii În colțul căreia se afla un boiler ca o coloană, vopsit Într-un maro-arămiu, și o cadă cu picioare palmate, acoperită feciorelnic pentru această ocazie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
asocierea pe care am făcut-o În mintea mea Între cele două acțiuni nu m-a ajutat să accept modul În care Lenski se făcea de râs și ne plictisea și, prin urmare, am fost fericit, când, după Încă trei reprezentații (Călărețul de aramă de Pușkin; Don Quijote și Africa - Tărâmul minunilor), mama a cedat rugăminților mele fierbinți și s-a renunțat la toată povestea. Acum când stau și mă gândesc, acele imagini ca niște meduze, proiectate pe pânza umedă a ecranului
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un leagăn Înconjurat de iasomie. Am ajustat frânghiile În așa fel Încât scândura verde a leagănului să poată trece cu câțiva centimetri pe deasupra frunții și nasului celui care stătea culcat pe spate pe nisipul de dedesubt. Unul din noi Începea reprezentația stând În picioare pe scândură și balansându-se tot mai tare; celălalt se Întindea pe jos cu capul pe un loc marcat și, de la o Înălțime care părea enormă, scândura leagănului se balansa În viteză pe deasupra feței celui culcat pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
trimestru la Cambridge a Început sub auspicii rele. Spre sfârșitul după-amiezii unei zile de octombrie mohorâte și umede, mi-am pus pe mine proaspăt achiziționata pelerină academică neagră-albăstruie și bereta neagră pătrată, cu sentimentul că iau parte la o stranie reprezentație teatrală, pentru a face prima vizită oficială la E. Harrison, Îndrumătorul meu universitar. Am urcat o scară și am bătut la o ușă masivă care era ușor Întredeschisă. „Intră“, a rostit o voce de departe, cu o bruschețe găunoasă. Am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
asiste la vreo două electrocutări; În inocența lui, a derivat din acest cuvânt, adjectivul nehotărât „cutare“, Învățat de la un văr care fusese În America, și, Încruntându-se puțin Îngrijorat și melancolic, Dietrich se Întreba dacă o fi adevărat că, În timpul reprezentației, din orificiile naturale ale corpului ies niște senzaționali norișori de fum. La cea de-a treia și ultima Întâlnire a noastră (Încă mai erau câteva crâmpeie din el pe care voiam să le pun la dosar pentru o eventuală folosință
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
într-o îmbrățișare colectivă, disperată, dragostea mea dureroasă pentru Doina din acea toamnă încă nesigură în ce privește viitorul nostru (cu o frumoasă disperare cântau și actorii din acel film), atmosfera cunoscutei săli „albastre”, cu fotolii plușate, pe jumătate goale la acea reprezentație și tocmai de aceea mai familiară, mai intimă, pregătită parcă anume pentru noi, prezența lui tanti Tony, protectoarea iubirii noastre. Toate alcătuind împreună un bloc de impresii, ce continuă încă să „iradieze”, indestructibil. De câte ori îmi amintesc de Umbrelele din Cherbourg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de taxa obișnuită, se mai percepea una specială pentru fiecare maimuță de vânzare (erau pesemne foarte căutate ca animale de lux) ; dacă era însă vorba de o maimuță folosită pentru exhibiții, în loc de plată i se cerea dresorului să dea o reprezentație în timpul traversării. E cazul deci de a zice, lăsând la o parte operațiunile cambiale, oneste sau nu, că Pirgu, amuzorul crailor, ̀ și plătea consumațiile „en monnaie de singe” ; de asemeni și tânărul Mathieu Jean Caragiale căruia ministrul Mortzun îi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
el, că va simți lipsa atmosferei profesioniste ieșene, dar nu avea de ales la vârsta lui, când perspectivele muncii artistice, la noi cel puțin, par mai sumbre ca niciodată. Companionii din spectacol, tineri și talentați, au contribuit la realizarea unei reprezentații de zile mari. Dar să-i luăm pe rândă Diana Călcâi-Bucur a conturat o Rosalinda credibilă, impunându-se atât prin prestația vocală de calitate, cât și prin travaliul actoricesc. Siguranța sa muzicală și sublinierea veridică atât în terțetul din actul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și posteritatea o va păstra la loc de cinste (față de alte zeci de compoziții ale sale, multe din ele mai întâi ocolite și apoi uitate). Doar pe scena ieșeană, această capodoperă rossiniană a depășit de mult cifra de două sute de reprezentații în mai multe variante de montare scenică, unele reușite, altele discutabile. La Iași s-a înregistrat și un jubileu cu această operă, și anume, marele nostru bariton Nicolae Herlea (greu de egalat pe toate marile scene ale lumii pentru glasul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
întregul program al datelor premierelor pentru toată stagiunea 1956-57. Așadar opt luni pentru o premieră este un timp rezonabil și de aceea și această a treia premieră a Operei ieșene, a avut un succes deosebit înregistrând un număr record de reprezentații având în distribuțiile ei și alți cântăreți valoroși care vor sta în atenția consemnărilor ulterioare... După premieră, pe lângă popularitatea operei, câștigate în Iași (și nu numai), era apreciată o distribuție de excepție despre care am scris și voi mai scrie
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
în rolul lui Angelotti, Mihai Furtună în rolul Sacrestanul, Adrian Ionescu în rolul Spoleta, Cristian Marele în rolul lui Sciarone, deși au avut roluri de mai mică întindere au contribuit cu siguranță și cu talent la succesul pe ansamblu al reprezentației. Corul condus de Valeriu Gâdei, deasemeni bine! Doina Dimitriu care astăzi înregistrează succese din Europa până în Japonia și de acolo până în America, este așteptată mereu și la Iași cu mult drag și cu urările noastre de noi succese spre bucuria
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
niște oaspeți. Mai mult, dirijorul Leo Siberski, prin siguranța, muzicalitatea și încrederea câștigată încă de la prima întâlnire muzicală, atât cu soliștii, cât și cu orchestra, s-a constituit într-o garanție sigură în succesul de care s-a bucurat întreaga reprezentație, în fața publicului. Dacă de la prima repetiție s-a impus cântarea fără menajamente, aceasta a stabilit o notă de conduită pentru toți partenerii, obicei ce părea a fi uitat în ultimul timp. Și așa s-a sudat o echipă în care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Daniel) în cartea mea Licăriri, le urmărisem pe o casetă video evoluția în opera Aida. În acel spectacol au evoluat împreună în rolurile Rdames și, respectiv, Aida, pe o arenă din Magdeburg, unde au fost solicitați să cânte în opt reprezentații (în loc de șase), cât era programat inițial. De aceea, preconizez că în ziua de miercuri, 23 iunie a.c., cine va putea să urmărească Aida și la Iași, admirându-i în aceste roluri, va avea depline satisfacții. Felicitări și noi succese!... CELESTE
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]