3,363 matches
-
de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume La nivelul compoziției, poezia este structurată în două unități logice, marcate prin „decupajul“ strofic (strofe inegale, de 16, respectiv 4 versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literare: ninsoarea, cuvântul, tăcerea, aurora boreală, nebunia, focul, alergarea 5. dimensiunea temporală: ora pe care țiam dăruito; pentru totdeauna 6. Elementele de prozodie utilizate de Nichita Stănescu sunt moderne: discurs astro fic, versuri de măsură variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă de a învălui, de a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte populare întăresc coloratura lexicului prin aspectul fonetic pe care-l capătă (crivăț, hău, merei) și ele apar motivate și de necesități de rimă (ex: stâns/plâns). Cuvintele și expresiile populare ocupă un loc aparte în poezia lui Labiș. Trăind la sat, având legături directe cu folclorul, poetul și-a axat creația pe un puternic fond lexical de provenință populară, impresionând prin forța sugestivă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
vina pe „cel rău” pentru tot ce se întâmplă nepotrivit, încercare de a se eschiva și de a se scuza; p. 31, r. 4 5 : „m-am pornit cu graba și m-am întâlnit cu zăbava”expresie, cu o ușoară rimă interioară, ce ilustrează întârzierea mai mult decât se așteaptă și decât se dorește; reformulare a ideii exprimate în proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
integral). "Catrenul" al doilea insistà și repetà, în sfîrșit al treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort de imaginație. Ruptură de registru determinatà de strofa a treia (evocarea, reveria, "zborul imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
se impune; el captează teme, idei, șabloane literare și le topește formal, le „naționalizează”. Artizan trudnic al limbii române, pe care o mânuia cu dificultate, A. își proiecta singur instrumentarul poetic, lucrând, din 1813, la un Rimario moldavo, dicționar de rime și îndreptar de versificație. Obsesia limpezirii filologice îi însoțește opera, adunând într-un „vocabulari” - la finele primei ediții de Poezii (1836) - arhaisme și neologisme, nume proprii și o importantă terminologie literară, cu definiția speciilor poetice, vizând aceeași preocupare de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică. 2. Găsește câte un cuvânt cu sens asemănător pentru: pleoștită, cioplit, fără cusur, răzbătând. 3. Extrage din text, patru perechi de rime. 4. Născocește alte două posibile utilizări ale unei frunze de brusture. Argumenteză. 5. Continuă povestirea, imaginându-ți o întâmplare la care participă personajul din text. Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 60 de minute.
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
Coman. Și toate astea eroul între pigmei Coman le face fiind bolnav de ce altceva decât de inimă, organul cel mai afectat de consumul revoluționar neîncetat, ars de flacăra luptei pentru binele țării, căci nu degeaba Ceaușescu Nicolae avea ca unică rimă permisă cuvântul văpaie. Abuzurile de putere, deciziile arbitrare, autoritarismul îi sunt iertate Tovarășului de către Partid, căci elicea merge. Legi, reguli, bunul- simț, adevărul științific, toate sunt date la o parte, căci „Știe Tovarășul ce face !”. Și pentru a se face
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poemsthat is to say, poems which excite most purely, most exclusively, and most powerfully the imaginative faculties în menowed his extraordinary and almost magical pre-eminence rather to metaphysical than poetical powers. We allude to the author of Christabel, of the Rime of the Auncient Mariner, and of Loveto Coleridgewhose head, if we mistake not its character, gave no great phrenological tokens of Ideality, while the organs of Causality and Comparison were most singularly developed". 17 Immanuel Kant, The Critique of the
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
toate etapele devenirii sale de câteva zeci de ani, poezia lui C. La care se adaugă o înzestrare naturală pentru organizarea muzicală a poemului și pentru disciplinarea magmei sentimentale în forme poetice tradiționale - sonet, rondel, strofe cu ritm regulat și rimă încrucișată sau îmbrățișată. Între forța care presează din interior și tiparul formei impuse cu voință se naște o tensiune ce se poate regăsi în toate poemele, într-o vreme în care poezia s-a eliberat de regulile prozodice fixe. Temperament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule magice; măsura versurilor; c. metafore g. ritmul Ț de regulă, trohaic; d. grupuri de rime; h. rima Ț împerecheată sau monorimă. 11. expresii frazeologice frecvente; exprimarea paremiologică etc; 12. concretețea și preciziunea în definirea termenilor, a locurilor, a timpului, a evenimentelor etc. LITERATURA CULTĂ / CREAȚIA CULTĂ - se definește ca expresie a unei conștiințe individuale; - autorul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
poeziei. Alte obiective,de urmărit: 1. perspectiva; 2. universul poeziei (de obicei, asigurat de titlu); 3. modul cum se realizează imaginile artistice; 4. relația între stările sufletești și realitatea care le-a determinat; 5. mijloacele de realizare a muzicalității (ritm, rimă, asocieri de sunete, de cuvinte, etc.). GENUL DRAMATIC / OPERA DRAMATICĂ - etimologic, drama înseamnă acțiune; - opera dramtică este destinată, prin definiție, interpretării scenice; (!!) alt vocabular: cititor Ț spectator; lectură Ț vizionare etc.; - dramaturgul nu potrivește faptele, ci le lasă să se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
e a fi o trăsătură specifică și chiar obligatorie a doinei;comparații în care intervine un element al naturii;personificări, metafore, dar predominant este epitetul, etc. Excelente cristalizări formale: a. nu este divizată în strofe; b. de regulă, ritm trohaic; rima împerecheată (sau monorimă); c. versurile suple, fluide, scurte (de 7 -8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul să cadă pe un anumit cuvânt); - titlul este totdeauna sugestiv (reluat de obicei în primul vers ori pe parcursul poeziei); de regulă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit: 1. elemente de oralitate; 2. mijloacele prin care sunt sugerate măreția și frumusețea naturii; 3. armonia versificației (precizia cadeței, diversitatea, bogăția rimei, etc.). PASTELUL - pastelul este specie a genului liric;descrierea unui peisaj ca pretext pentru a-și exprima discret propriile sentimente; - accentul se pune pe sentimentele de bucurie sau de tristețe ale autorului; - presupune o anumită tehnică picturală a limbajului, aplicabilă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
universului; h. gândirea omului; i. rațiunea; j. judecata; k. virtutea. - este un simbol (!! muzical) al unei țări, eveniment, formații, formațiuni, etc.; - este utilizat în momente solemne (cu caracter local, național sau internațional); - de aceea, solemne sunt și elementele compoziționale: ritm, rimă, vocabular, etc.; - gândul este însoțit de emoții puternice, întrucât este absorbit într-o trăire lirică intensă; - din punct de vedere compozițional, se constituie dintr-un șir de îndemnuri, evocări, preamăriri; - evocarea este procedeul artistic de bază; - uneori, începe cu o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
profundă, în care eul poetic devine exponentul unei colectivități; - exprimă unitatea de voință a unei colectivități (naționale, internaționale, sociale, culturale, etc.); - de altfel, și scopul său capătă caracter generalizator, colectiv;versurile sunt scurte (alteori, lungi) structurate, de regulă, în catrene; - rima, ritmul, vocabularul sunt solemne, în concordanță cu intenția de proslăvire. BASMUL - este o specie a genului epic; în proză;relatează întâmplări fantastice, împletite cu unele reale; - lumea basmului se raportează la aspecte apropiate de realitate; de fapt, este o oglindire
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu siguranță; expresia este sobră, adeseori fără ornamente stilistice; - stilul este direct, adeseori Ț indirect liber; - versul este alert, cu o anumită fluiditate; - rima este diversă, când împerecheată, când încrucișată, îmbrățișată, etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
spiritul care guvernează opera reprezintă o respingere violentă a tot ceea ce este mistic și aparține lumii de dincolo. Iar Aldo Scaglione a remarcat pertinent că sentimental păcatului este absent din paginile cărții, ceea ce pune opera boccaccescă în contrast cu Divina Comedie sau Rimele lui Petrarca, de exemplu. Toate personajele, cu excepția unor exempla pioase, inserate, se poate bănui pentru a respecta tendința moralizatoare a epocii, acceptă lumea așa cum este. Conștientizează faptul că sunt neputincioase în fața neprevăzutului destin, și de aceea tânjesc imediat și chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o Beatrice a lui, o donna angelicata. Doamna sa este trimisă din cer, este înconjurată de o curte întreagă de femei care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
584). Acest decor idilic, deși locuit de un număr cu valențe simbolice, mitice de doamne serafice, pare a fi dedicat unei iubiri profane și nu uneia sacre. Una dintre aceste femei își une întrebarea dacă celelalte ar 583 Giovanni Boccaccio, Rime, a cura di V. Branca, Padova, Liviana, 1958, p. 5. 584 Ibidem. 159 fugi în cazul apariției iubitului și companioanele răspund că oricine ar dispărea din fața unei astfel de oportunități ar fi foarte neînțelept. Creatura îngerească a femeii cunoaște trecerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè, senz’amore,/ Liete del mal di chi piș lor credette.587”588 Rimele nu au fost foarte apreciate, deoarece la Boccaccio identificăm un interes permanent pentru narațiune, chiar și în sonetele sale, pe care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 14. (trad. n.) 586 Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de credință și de iubire,/ Se bucură de răul ce-l fac cui mai mult le-a crezut.” Sonetul LXXXIX, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de credință și de iubire,/ Se bucură de răul ce-l fac cui mai mult le-a crezut.” Sonetul LXXXIX, în G. Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 54. (trad Nina Façon în Francesco De Sanctis, Istoria literaturii italiene, p. 370, în nota 59.) 588 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 337. 160 mai mare parte, ilustrări ale momentelor din viața sa și niște constante ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care va spune povestea lui Troiolo și a suferinței lui, cauzate de plecarea Criseidei. Opera are rolul de a-i alina propria durere legată de plecarea iubitei sale. Găsim convenționalul topos al învinuirii proprii: autorul a scris această lucrare în rime simple (folosind forma versului popular narativ, ottava), în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30. 256 care evenimentele se desfășoară reprezintă tot o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]