4,056 matches
-
elevi se îneacă, iar eroul are impresia că a „lucrat hipnotic: Deci eu i-am sugerat să moară, chiar dacă logic n-am avut nici o răspundere.” Vestea că Irina a murit îi dezlănțuie imaginația eroului care într-o viziune de un romantism macabru, își închipuie că merge la miezul nopții să o vadă pe iubita moartă: „Ce intrare impresionantă voi face! Ce baladă nemțească! Ce suflu va trece prin cei doi sau trei care veghează! Singur, desfăcându-mă din din noapte, după ce
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
printr-o relație de hegemonie, uneori despotică, cu alte cuvinte au „naturalizat” femeile și au „feminizat” natura. Deși nu m-ai întrebat direct este foarte interesant să amintesc în cadrul acestei discuții cât de multe critici exisă în literatura feministă la adresa romantismului. Exaltarea iubirii romantice pare o atitudine antifeministă, pentru că, de fapt, creează un fel de dependență subtilă de relația de dragoste, adică de relația cu „opresorul”. Tema iubirii în literatura feministă este aproape absentă. Asta este o mare tristețe, pentru mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
inegalității clare în viața publică. Ca să protejez sensul existenței pe care ni-l dau femeile, trebuie să le protejez pe ele de politic, de public, de „cloaca” vieții publice, de oroarea de a trăi în „lubricitatea” lumii largi. Există în romantismul clasic acest divorț clar între marea egalitate de semnificație pe care o au cei doi în cuplu și marea inegalitate dintre ei proiectată în viața politică, pe motiv că intimitatea, privatitatea trebuie protejate și existența în sfera politică este partea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
singura care poate restitui bunătatea primordială a omului. În literatură, Rousseau a inaugurat "tema contemplării melancolice și solitare a naturii, ca refugiu și consolare în fața neliniștilor umane, tradusă într-o stare confuză, apropiată de reverie, care va face carieră în romantism"4. Lucrările lui au avut o enormă influență asupra mișcării romantice de la începutul secolului al XIX-lea. Operele marilor pedagogi ai lumii nu constituie doar repere istorice izolate, studiate numai de dragul cunoașterii istoriei pedagogiei. Studiul acestor opere este important deoarece
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
romantic, idealul său de familie bazată pe relații naturale, neviciate de felul de viață al nobilimii. Romanul, în formă de corespondență, a avut, alături de un succes imens, și o influență covîrșitoare în dezvoltarea ulterioară a literaturii franceze, în speță a romantismului. El ne înfățișează, în condițiile societății viciate a timpului, idealul unei vieți familiale mai "naturale" și mai sănătoase, ferite de luxul, galanteria și erotismul aristocrației. "Este romanul în care Rousseau proclamă dreptul fiecărui om la realizarea neîngrădită a eului, cu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în "Revista de Istorie", tom 31, nr. 12, 1978. Idem, Societatea din Principatele Unite în perioada constituirii statului național 1856-1866, București, Editura Academiei, 2004. Ciachir, Nicolae, Românii în Sud-Estul Europei 1848-1880, București, Editura Academiei, 1978, p. 201. Cornea, Paul Originile romantismului românesc, București, Editura Minerva, 1972. Cliveti, Gheorghe, România și Puterile garante 1856-1878, Iași, Editura Junimea, 1988. Idem, România și crizele internaționale 1853-1913, Iași, Editura Fundației Axis, 1997. Corivan, N., Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857). Scrisori și memorii, București
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1823. Ibidem, p. 175. 550 Ibidem. 551 Ibidem, p. 176. 552 "Acest pământ este ca o maică care-și iubește pe toți fii, care nu-i deosebește fără într-alta încât vor ei să se deosebească", în Paul Cornea, Originile romantismului românesc, București, Editura Minerva, 1972, p. 233. 553 Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România..., doc. nr 306, p. 270. 554 Ibidem, doc. nr. 313, p. 279. 555 Ibidem, doc. nr. 319, p. 295. 556 Ibidem, doc nr. 269
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sha = persoană) creau o lume iluzorie a iubirii rafinate. Erau precum operele de artă în mișcare, forme stilizate ale frumuseții, reprezentau cultura națională, stilizau frumusețea, simbolizau erotismul. Femei culte și rafinate, gheișele dădeau de multe ori tonul în modă, întruchipau romantismul și ofereau modalități de evadare din cotidian. Ele deveneau prietene, confidente ale clienților importanți și bogați, se remarcau drept creatoare de atmosferă artistică elevată, mai rar, erau amante ale clienților. Cu timpul s-au diversificat după talente: shiro se ocupau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
alții, pe marele poet Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), s-au împotrivit iluminismului, promovând și valorificând la maximum posibilitățile expresive ale limbii germane. În jurul anului 1770, când se afirma mișcarea Sturm und Drang, iar Goethe publica romanul Werther, se afirmă romantismul german. "Grupul de la Jena", constituit în jurul lui Fichte, devenea prima școală care încerca să teoretizeze un concept ce releva mai mult o atitudine, decât o teorie filosofică 339. Romantismul german devine expresia naționalismului latent, traumatizat de către ocupația franceză 340. Schimbul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mișcarea Sturm und Drang, iar Goethe publica romanul Werther, se afirmă romantismul german. "Grupul de la Jena", constituit în jurul lui Fichte, devenea prima școală care încerca să teoretizeze un concept ce releva mai mult o atitudine, decât o teorie filosofică 339. Romantismul german devine expresia naționalismului latent, traumatizat de către ocupația franceză 340. Schimbul de generații privește spiritul tradiționalist de la Heinrich Heine până la frații Iacob și Wilhelm Grimm, care marchează acest schimb de generații. Spiritualitatea germană a fost dominată de personalitatea lui Wilhelm
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acestei perioade: Johann Sebastian Bach (1685-1750), Joseph Haydn (1732-1809), Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791), Ludwig van Beethoven (1770-1827) sunt nume de mare rezonanță și aparțin istoriei universale 342. Ultimul amintit între aceștia, Beethoven, chiar dacă aparține clasicilor, apare ca un precursor al romantismului în muzică, deschizând calea unor muzicieni de excepție, între care Weber, Schumann, Franz Schubert, Mendelsn-Bartholdy sau Wagner. Cu adevărat se susține afirmația că de la sfârșitul secolului al XVIII-lea Germania era cunoscută ca "țara poeților și a filosofilor" (Land der
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vor fi potrivite unei ființe umane fără sex și vârstă, care de fapt nu există. Abia după ce conștientizăm lucruri despre partea interesantă a shoppingului. În aceste ultime trei aspecte ale științei cumpărăturilor este vom găsi adevărata artă - în prezentare, în romantism, chiar în seducție, dacă vreți. Shopping-ul, cu toate detaliile pe care le știm despre el, rămâne un mister. De ce oare cineva care intră într-un magazin cu intenția de a cumpăra un produs al IBM iese din magazin cu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
băi fără instalații sanitare. Le consideră niște simple cabine unde cumpărătorii se dezbracă, trag repede pe ei haina dorită, ies puțin să se examineze într-o oglindă și apoi schimbă din nou hainele. Concep niște cabine de probă cu tot romantismul și strălucirea cabinelor de la ștranduri. Este cel mai prost gândit design de magazin, genul de lucru care, nici în ipostazele lui cele mai luxoase, nu servește nici comercianților, nici cumpărătorilor. Designerii de magazine de haine sunt zgârciți când concep cabinele
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
un mod de gîndire sau o sensibilitate de altădată din care să nu fi rămas urme și chiar mai mult decît urme, adică tot ce este necesar pentru a le recrea temporar. Mi se pare că am simțit vibrații ale romantismului în grupul pe care l-am format și reformat de cîteva ori împreună cu bunicii mei. Prin romantism nu înțeleg doar o mișcare artistică și literară, ci un mod aparte de sensibilitate care nu se confundă cu dispozițiile sufletelor sensibile de la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
chiar mai mult decît urme, adică tot ce este necesar pentru a le recrea temporar. Mi se pare că am simțit vibrații ale romantismului în grupul pe care l-am format și reformat de cîteva ori împreună cu bunicii mei. Prin romantism nu înțeleg doar o mișcare artistică și literară, ci un mod aparte de sensibilitate care nu se confundă cu dispozițiile sufletelor sensibile de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar care nici nu se deosebește net de acestea și care se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și albă nu au puterea de a clasifica, actualizează doar un conținut latent în noțiunile de lună sau de vestală, așa cum circulă ele într-o anumită cultură. Din acest punct de vedere, nu putem face complet abstracție de istorie. Până la romantism, se recurgea sistematic la clișee, la scrierea deliberată într-un cod recunoscut ca fiind cel literar. Astfel, prin fiecare stereotip, discursul își reafirma apartenența la un cod prestigios, diferit de uzajul curent. După romantism a început o luptă împotriva stereotipurilor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
face complet abstracție de istorie. Până la romantism, se recurgea sistematic la clișee, la scrierea deliberată într-un cod recunoscut ca fiind cel literar. Astfel, prin fiecare stereotip, discursul își reafirma apartenența la un cod prestigios, diferit de uzajul curent. După romantism a început o luptă împotriva stereotipurilor și chiar o contestare a noțiunii de "limbă literară": fiecare scriitor dorea să-și definească, în mod suveran, propriul uzaj al limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt mult mai complexe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vast. Lucrare foarte bună în care sunt unite fenomene care, de regulă, sunt analizate separat.) RIFFATERRE M., 1971 Essais de stylistique structurale, Flammarion, Paris. (Capitolul 6, "Fonctions du cliché dans la prose littéraire", încearcă să revină asupra discreditării aruncate, de la romantism încoace, asupra clișeului în literatură.) Exerciții ▪ 6.1. Analizați sintactic și semantic grupurile nominale subliniate. Comparați (1) cu (2), (5) cu (6), (8) cu (9). (1) Fumuri urcau din unele colțuri, ridicându-se, înecând văzduhul cu un văl albăstrui. (Zola
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
într-un mod tot atât de romantic ca și călătoriile ce au făcut prin Asia și prin Africa.“ Observația e întemeiată, și orice nouă lectură o confirmă. Nu în sensul că toți călătorii ar fi folosit un penel romantic, ci al unui romantism prin supunere la obiect. Nici nu-i nevoie să presezi prea tare tubul: culoarea locală țâșnește de la sine. O pagină tipică, aș zice chiar indispensabilă, în notele de voiaj ale străinilor, iar apoi și în schițele de moravuri autohtone este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tranziție. Primul dintre ei „formează puntea de trecere de la literatura veche la cea modernă“; al doilea „în unele părți ale sale se atinge cu literatura veche, iar în altele cu cea nouă“; Heliade, ca și alți poeți de tranziție, îmbină romantismul cu clasicismul; prin epocă, influențe, structură afectivă, Alexandrescu se integrează aceleiași familii. Regăsim unele din aceste situări la D. Popovici (Romantismul românesc), pentru care Gh. Asachi este un „poet de tranziție de la o lume la alta“, și tot astfel Mumuleanu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
se atinge cu literatura veche, iar în altele cu cea nouă“; Heliade, ca și alți poeți de tranziție, îmbină romantismul cu clasicismul; prin epocă, influențe, structură afectivă, Alexandrescu se integrează aceleiași familii. Regăsim unele din aceste situări la D. Popovici (Romantismul românesc), pentru care Gh. Asachi este un „poet de tranziție de la o lume la alta“, și tot astfel Mumuleanu și Iancu Văcărescu. Ar fi locul să ne întrebăm: care dintre scriitorii vremii n-a oglindit trecerea de la o lume la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
artistice opuse? Heliade și Negruzzi își fac ucenicia literară cu tălmăciri din neogreacă, Cârlova - cu compuneri originale în aceeași limbă. Primele acorduri ale lirei lui Bolintineanu aparțin poeziei neoanacreontice. Nu există autor al epocii care să nu asocieze clasicismul și romantismul, fie prin alternanță, fie prin suprapunere. Cele două orientări se interferează sau coexistă la Asachi și Heliade, la Cârlova și Alexandrescu, la Negruzzi și Alecsandri. Cântărețul umbrelor solemne ale Coziei surâde voltairian în epistole, petrarchistul Asachi scrie balade în stil
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
același motiv, scriitorii noștri au dobândit șansa unui mai larg evantai de modele și posibilitatea unor opțiuni mai variate în selecția și asimilarea lor? Desigur. Pentru că, la noi, clasicismul n-a ocupat niciodată poziții autoritare și exclusive, de aceea nici romantismul n-a fost obligat să-l conteste cu violență, ci s-a putut asocia cu el? De bună seamă. Dar, mai presus de toate, pentru că acesta e duhul epocii: multiplu și divers, mobil și contradictoriu, plin de opoziții și avid
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din mărturiile de vechime ale altora, un substitut al vechimii proprii, o „idee“ a arhaității. Nimic mai firesc, în împrejurările amintite, decât îmbrățișarea stilului gotic, care cunoștea în Occident o impunătoare resurecție. Neogoticul a fost, neîndoielnic, o expresie europeană a romantismului; el a vrut să fie, fără a reuși în aceeași măsură, și expresia lui românească. Ca produs al epocii de tranziție, căreia încearcă să-i traducă aspirațiile, el rămâne totuși revelator și caracteristic. Nu Johann Schlatter a adus la noi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]