3,312 matches
-
de pe ulița ei, dacă nu pe toate. Așa au fost vremurile de după război: cu sărăcie, foamete și multă întristare. Poate că Dumnezeu îi va auzi cândva ruga făcută zilnic în genunchi și o va sfătui ce să facă. Și, da! Ruga a fost auzită. Într-o dimineață de vară, când cocoșul cel roșu, singurul de altfel din curte și acela lăsat pentru sămânță, a cântat a doua oară, iată că poarta se deschide! De fapt poarta aceea era așa... ca un
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de geam, lumina palidă a lunii își face simțită prezența în camera mică, curată, mirosind a flori de lămâiță. Doarme Mura! Doarme îngerașul bunicii! Cine a spus că îngerii, în sfințenia lor, poartă cosițele mereu aurii? Cu mâinile împreunate a rugă, cu piciorușele ei micuțe îndoite și aduse până aproape de abdomen, ochișorii ei negri își liniștesc anevoios toate frământările. Somnul spală și curăță ochii de tot ce nu place privirilor de peste zi, într-o ușoară legănare a uitării și a iertării
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Dumnezeu, biruiți fură creștinii de către păgâni. Și căzură acolo mare mulțime de ostași moldoveni. Tot atuncea au lovit și tătarii Moldova din acea latură. Pentru aceea, binevoit-a Io Ștefan Voievod a zidi acest hram întru numele Arhistrategului Mihail, întru ruga sa și a doamnei sale Maria și a fiilor săi Alexandru și Bogdan, și întru pomenirea și amintirea tuturor dreptcredincioșilor creștini care s-au prăpădit aici. În anul 7004 (1496), iar al Domniei sale anul 40 curgător, în luna noiembrie 8
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Socolei. Un prim document, de la 12 aprilie 1583, emis de Petru Șchiopu, spune că: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Io Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră...că au venit înaintea noastră...călugărițele de la ruga noastră, sfânta mănăstire, anume Socola...și ni s-au plâns cu mare jeluire...că privilegiul de danie ce l-au avut ele de la Alexandru voievod (Lăpușneanu n.n.) pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și cu loc de moară, și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
zilele lui Ioan voievod când au prădat turcii și tătarii toată țara noastră și când el însuși a pierit...am cercetat și am aflat că așa a fost. De aceea...am dat și am întărit cu această carte ...călugărițelor din ruga noastră...ce se numește Socola, aceste sate...” Ce știam noi pe când călcam pe aceste locuri, purtați de vârtejul tinereții? Numai că și acest act a fost încălcat de buciumeni, după cum aflăm din documentul emis la 5 mai 1666. „Ilisafta starița
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ctitoria sa - loc de țarină și fânețe la Valea Rușilor și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire Cetățuie unde este hramul Sfinților...Apostoli Petră și Pavlă”. După cum se vede, ctitorul nu amintește despre vreo cetățuie pe acele locuri. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și poate
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
alea nenorocite, că fără ele nu putem face nimic. „ Lasă hârtiile, i-am zis, că le am până la ora 13:00. Tu fă ce te-am rugat. ” Săracul știa cum stau lucrurile în astfel de cazuri, dar m-a ascultat. Rugile mele au fost ascultate. La ora 13:00 aveam hârtiile. Ce s-au chinuit ei să facă? Au trecut-o pe mama ca și cum a venit la cabinet să-și ia medicamentele și i s-a făcut rău acolo și așa
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
cărui provincie privilegiată ne revendicăm a fi e mai simpatică și mai profitabilă decât aluziile la presupuse virilități "gothice", căci am putea spune că încă mai tânjim după drumurile, termele, administrația și rafinamentul vremurilor romane. Să-i adresăm deci o rugă ("votum") lui Zeus de la care am ajuns a spera că va face minuni în locul nostru. Și să nu uităm ce i-am cerut ("memento votum") atunci când, disperat, ne-a implorat să ieșim din case și să-l susținem să își
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a fost nedrept, contra prejudecăților inerente, comode și conservatoare care păstrau cu Îndărătnicie ceea ce era absurd, ceea ce sfida logica, dreptatea, adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă”, „Inscripție pe o casă de țară”, „Flautul descântat”, unii psalmi, „Letopiseți”, dar mai ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin București” (1962), „Răzlețe” (1967); romane ca: „Ochii maicii Domnului” (1934), „Cimitirul Buna-vestire” (1936) și Lina (1967). După cum se vede ne aflăm În fața unei opere Întinse. În cadrul poeziei de inspirație filozofică, Tudor Arghezi este preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gândul că omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este una de angajare, de participare activă la transformarea naturii și a omului Însuși, a societății ca În „Rugă de seară”, „Testament”, „Belșug”, „Plugule”, „Caligula”, „Blesteme”, „Cântare omului”etc. În poezia erotică se resimte o vagă influența eminesciană. Poezii de dragoste Întâlnim În volumele „Cuvinte potrivite” („Melancolie”, „Toamna”, „Despărțire”, „Creion” („Obrajii tăi mi-s dragi”) și volumul „Versuri de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Vuokko, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 12. Labiș, Nicolae, Kauriin kuolema (Moartea căprioarei), Elämäkerta (Biografie) și Viimeinen laulu (Ultimul cântec), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, pp. 20-25. Mălăncioiu, Ileana, Eeden (Eden) și Pyyntö (Rugă), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, pp. 18-21. Melinescu, Gabriela, Sielun tila (Stare de spirit), Ystäviä (Prieteni), Keskiaikainen legenda (Legendă medievală), Kotka (Vultur), Tästä päivästä lähtien (Începând de azi) și Ilmestys (Revelație), traducere de Laura Delicostea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Harnici doar în campanie, firește. Doar nu v-ați închipuit altceva! Românii e deștepți Buna noastră tradiție Radu Pavel Gheo În satele din Banat există o sărbătoare anuală, ce se ține nesmintit atât timp cât există și satul. Se numește „nedeie“ sau „rugă“ și se serbează în ziua hramului bisericii din sat. Așadar, e o sărbătoare destul de bine individualizată, care marchează identitatea localității și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
marchează identitatea localității și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare religioasă importantă și sunt mai multe sate decât sărbători, pentru fiecare sfânt perceput drept „mare“ există câteva rugi sau nedei. Ruga e o sărbătoare comunitară. Durează două zile (odinioară vor fi fost, cred, treiă, iar pe parcursul acelor două zile, de seara devreme până dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare religioasă importantă și sunt mai multe sate decât sărbători, pentru fiecare sfânt perceput drept „mare“ există câteva rugi sau nedei. Ruga e o sărbătoare comunitară. Durează două zile (odinioară vor fi fost, cred, treiă, iar pe parcursul acelor două zile, de seara devreme până dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună - sătenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună - sătenii și, uneori, rudele lor apropiate din satele din jur. Și, cu toate că la bază are o semnificație religioasă (cum o spune și numeleă, ruga e în esență o sărbătoare laică. E sărbătoarea satului. Când spun că atunci se adună tot satul, nu exagerez deloc. Nu Paștele, nu Crăciunul, ci ruga e unicul moment din an când în sat vin aproape toți cei ce-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
jur. Și, cu toate că la bază are o semnificație religioasă (cum o spune și numeleă, ruga e în esență o sărbătoare laică. E sărbătoarea satului. Când spun că atunci se adună tot satul, nu exagerez deloc. Nu Paștele, nu Crăciunul, ci ruga e unicul moment din an când în sat vin aproape toți cei ce-și au originea acolo. E o mișcare ce seamănă cu cea a somonilor spre locurile de origine: cei stabiliți demult la oraș vin pentru două-trei zile acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
somonilor spre locurile de origine: cei stabiliți demult la oraș vin pentru două-trei zile acasă, cu copii, cu nepoți și cu haine de gală. Cei emigrați își aranjează vizitele în țară în așa fel încât venirea să coincidă cu zilele rugii din sat. Străzile unor sătuce parcă moarte în restul anului se umplu acum cu mașini și încep să clocotească de viață. Iar când într-un sat nu se mai organizează ruga - fie și pentru un an -, e semn că satul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
bag de seamă, mare preț pe adjectivul ăsta, „autentic“. „Autentic“ e sinonim cu național, vechi, specific, neschimbat. În accepția comună el sugerează costume populare, cântece sau dansuri specifice, obiceiuri ciudate, „străvechi“, „de la străbuni“ ș.a.m.d. Păi, să vedem... La rugă nu există costume populare. În unele sate de munte se mai foloseau (rară acum vreo douăzeci de ani. În perioada interbelică le purtau adesea femeile din elita satului (învățătoarele, soția primarului etc.Ă, ca să-și marcheze românitatea. Gestul era însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Țăranii se îmbrăcau în haine la comandă: bărbații în costume de stofă, cu cămașă și cravată, femeile în rochii noi și cât mai elegante. Așadar, fără costumul tradițional, sărbătoarea mai e autentică? Sau fără restul elementelor amintite mai sus? La rugă se fac cântec și joc. Se angajează o formație de muzică și unu-doi cântăreți din cei mai vestiți în zonă (cu cât sunt ei mai vestiți și mai bine plătiți, cu atât mai mare e prestigiul satuluiă. Se cântă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
la discotecă. După ora 2 noaptea intervine neapărat și un moment când se cântă tangouri și vals. Altfel, nu există nici un fel de ritual specific, nimic care să deosebească la prima vedere ruga de o sărbătoare câmpenească obișnuită. În fine, ruga nu e nici exclusiv etnică (așa cum era, de exemplu, kirchweich-ul șvabiloră, fiindcă rareori populația satului e integral românească. Sub masca ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
populația satului e integral românească. Sub masca ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc, de exemplu - și are o funcționalitate clară, fiindcă, așa cum am spus, satele fără rugă sunt sate pe moarte. Atâta timp cât există rugă, există și comunitatea, iar ruga reafirmă existența și coeziunea ei. Tot astfel, hora de început, prima horă, este o imagine în mic a ierarhiilor existente în sat, așa cum prima horă de la o nuntă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc, de exemplu - și are o funcționalitate clară, fiindcă, așa cum am spus, satele fără rugă sunt sate pe moarte. Atâta timp cât există rugă, există și comunitatea, iar ruga reafirmă existența și coeziunea ei. Tot astfel, hora de început, prima horă, este o imagine în mic a ierarhiilor existente în sat, așa cum prima horă de la o nuntă reflectă ierarhia nunții. Prima horă nu poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc, de exemplu - și are o funcționalitate clară, fiindcă, așa cum am spus, satele fără rugă sunt sate pe moarte. Atâta timp cât există rugă, există și comunitatea, iar ruga reafirmă existența și coeziunea ei. Tot astfel, hora de început, prima horă, este o imagine în mic a ierarhiilor existente în sat, așa cum prima horă de la o nuntă reflectă ierarhia nunții. Prima horă nu poate fi „deschisă“ de un străin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
probabil, va ploua.; Mâine, fără doar și poate, va primi răspunsul așteptat.), propoziții principale incidente ( Hai și tu, o rugă băiatul.), propoziții secundare incidente (Mâine, după cum s-a spus la știri, va fi miting.), fraze incidente ( Hai și tu/, o rugă băiatul pe sora lui, dorind/ să aibă companie.) etc. Construcțiile incidente sunt întotdeauna izolate prin virgule, prin linii de pauză sau prin paranteze de restul comunicării (de planul comunicării propriu-zise): "Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]