3,182 matches
-
orientat către direcția sa de deplasare, privirea “locutorului” este orientată spre “interlocutor”, poziția corpului este verticală etc., adică elementele co-textuale sunt Într-o anumită consonanță cu semnul produs, atunci conducătorul autoturismului va interpreta, cel mai probabil, semnul ca pe o rugăminte de a opri și a transporta persoana În cauză până la o anumită destinație, pe direcția sa de deplasare. Dacă, Însă, concomitent cu perceperea semnului făcut cu o mână spre direcția sa de deplasare, conducătorul autoturismului observă că autostopistul face același
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
spune, nu Înseamnă că Obama a fost. Nu Înseamnă că dl B. a fost. Asta spuneam. Dar, prima dumneavoastră intervenție, În opinia mea, bun n-a fost .... D: Hai să trecem mai departe. (Cu o voce care indica, simultan, dorință, rugăminte și ordin) A: Poate chiar pe nemeritat pentru instituția prezidențială. T: Vă mulțumesc. A: Acum, acum sigur, lucrurile s-au mai lămurit nițel. (voce nesigură, și o expresie a feței ce contraziceau veridicitatea celor afirmate) D: Mulțumesc. (Un zâmbet ironic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
desăvârșit este pogorându-se de la Tine Părintele luminilor, la care nu este schimbare sau umbră de mutare.”. Rugăciunea e modul nostru de a sta de vorbă cu Dumnezeu. Vorbind între noi, oamenii, ne adresăm cereri unii altora, dar acestea sunt rugăminți. Rugăciune îi adresăm numai lui Dumnezeu și celor binecuvântați de El a fi mijlocitori: Maicii Domnului, îngerilor și tuturor sfinților. Cuvântul rugăciune are din cele mai vechi timpuri sensul sacru de convorbire sfântă, de recunoaștere a unei distanțe, a unei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cei care sunt mânioși, pentru că vor să trăiască în bună înțelegere. Consideră că un refuz înseamnă a intra în conflict cu cei din jur. Pasivi, nonasertivi, evitanți, "serviabilii" nu spun "nu" nimănui. Răspund afirmativ la orice solicitare sau la orice rugăminte. Ei pun nevoile celorlalți pe primul loc, neglijându-se și suprasolicitându-se. Nu pot finaliza multe dintre cele promise. Sunt plini de resentimente, considerând că sunt niște victime. R. Brinkman și R. Kirschner consideră că sunt nerecomandabile: • tendința de a-i
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care se discută despre personajele din desenele animate preferate ale elevilor, despre modelele lor din viața reală, despre prietenii lor imaginari etc.); * contextul "acțional" implicând, pe de o parte, calitatea de "acte sau acțiuni lingvistice (sfat, promisiune, ofertă, amenințare, cerere, rugăminte etc.)" a "fragmentelor discursive" (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31) și, pe de altă parte, însuși raportul stabilit între intenția comunicativă a locutorului și maniera în care interlocutorul receptează/decodează mesajul (în conformitate sau nu cu intenția comunicativă a locutorului, de aici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Cucoș, 1991, p. 23). 40 Exemple de tipuri de context implicate (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31): verbal; referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte, promisiune, ofertă, solicitare, amenințare etc.); psihologic (al intenției, credințelor, dorințelor interlocutorilor), respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de leșuri, grămezi de ciomege și topoare, versuri, pe care Nicolae Iorga, un adânc înțelegător al poeziei, sub orice formă de manifestare, nu le publica niciodată. Într-una din zile, dl. Corneliu Moldovanu îmi încredințează o poezie din acestea, cu rugămintea să i-o public. Se înțelege că am refuzat, încercând să-l conving că trecutul neamului nostru este un izvor de adevărată poezie, dar trebuie redată altfel, fără nici o violență 227 de graiu. N-au trecut decât două, trei zile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îmbolnăvește de ficat (viață dezordonată, alcool...), este transportată la spital și internată. Aici primește vizita fratelui mai mare. Acesta o roagă să-l primească acasă întrucât nu mai rezistă presiunilor la care este supus de concubină și copiii acesteia. Cedează rugăminților lui (latura sentimentală, respectul pe care inconștient i-l acorda) și-l primește în una din camere. Din acest moment universul intim al inculpatei, construit în cei patru ani, se „năruiește”, apar primele scandaluri, certuri, între ea și viitoarea victimă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o afirmație sau o negație 80, 2) întrebarea, a cărei reușită depinde de îndeplinirea de către interlocutor a unei anumite acțiuni, 3) cererea, care este exprimarea dorinței de a se îndeplini o acțiune ce nu depinde (numai) de voința interlocutorului (ordin, rugăminte, rugăciune, sfat etc.) și 4) exclamația, care este exprimarea spontană a dispoziției, atitudinii sau dorinței locutorului 81. Pentru fiecare dintre aceste tipuri de fraze corespund numeroase acte de vorbire. În cadrul Școlii filozofice de la Oxford s-a dezvoltat însă o teorie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
e l, precizează Coșeriu 143, limbajul ca atare este anterior distincției dintre adevăr și falsitate, existență și inexistență. Abia la nivelul propoziției se poate pune această problemă, dar, și de data aceasta, nu orice construcție cu valoare de propoziție (precum rugămintea, întrebarea, ordinul etc.) se raportează la adevăr. Este vorba deci, în primul rînd, de propoziția asertivă, adică cea care afirmă sau neagă ceva despre ceva. Pe această cale, cugetarea filozofică a ajuns la limbă, nu în sensul studierii unuia dintre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de la lumea gândurilor sale. Se povestește că, la orele serii, Kant obișnuia să mediteze privind, prin una din ferestrele locuinței sale, spre turla unei biserici din apropiere. Creșterea unui copac în grădina vecinului amenința să o ascundă vederii sale. La rugămintea filozofului, acest om cumsecade a acceptat să taie copacul. Singurului accident notabil al vieții sale, conflictul cu autoritățile prusace provocat de apariția cărții sale Religia în limitele rațiunii, Kant i-a pus capăt printr-un compromis nu unanim apreciat. Și-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
17 Da, vă rog (ital.) 18 Bună ziua (ital.) 19 Ați putea să-mi spuneți... (ital.) 20 Cartier, centrul istoric în Ortigia, Siracusa. 21 Cotidian italian fondat la Milano, în 1876. 22 Aretusa, convinsă de atâta dragoste și insistență, a cedat rugăminților lui Alfeu. Artemis, pentru a le pecetlui dragostea, a săpat o grotă sub fântână. (ital.) 23 O insulă, Ortigia, plutește în mijlocul mării întunecate, în contrast cu Trinacria, unde se află gura țâșnitoare a lui Alfeu, împreună cu izvorul frumoasei Aretusa. (Pausanias) 24 Noi
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
aceea, s-a putut afirma că independența Elveției ,,este în aceasta catedrală de justiție și de pace, una din bazele Societății Națiunilor", este avantajoasă Ligii Națiunilor, care și-a ales sediul pe teritoriul ei, Geneva fiind desemnată la îndemnul și rugămintea personală a președintelui american Woodrow Wilson. Ungaria începea contestarea Tratatelor, în special a celui de la Trianon. Vizată direct, România căuta parteneri pentru o alianță cu scop comun, în primul rând printre țările cu aceeași politică revizionistă. În anul 1921 apare
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
să o spuie... Despre Teodora, ne spune Grigore pe cînd vizitau cele ale Raiului: "mergea înaintea mea purtînd haină de in albă ca zăpada și-și avea capul acoperit cu o maramă roșie". Prin mijlocirea Sf. Vasile cel Nou, la rugămințile ucenicului Grigore, cuvioasa îi înlesnește descoperirea cea înfricoșată a judecății lui Dumnezeu. Și acum, tot din somn, este răpit întru uimire și preluat de un bărbat mare foarte îmbrăcat în veșminte albe ca zăpada, care ținea în mîini un toiag
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cetăți, în scurt, limba omenească cu amănuntul nu poate a o spune". Aici asistă la învierea și judecarea de pe urmă a tuturor repauzaților, fiecare după faptele sale. Către final cade la picioarele Domnului, care i-a arătat toate acestea la rugămințile Sf. Vasile cel Nou, care-I spune cu blînd și lung glas: Iar tu înțelege de toate cele arătate ție, și te îngrijește pentru ele, că mare folos vei lua dintr-acelea, și pe alții mulți îi vei întări spre
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vei ști bucuria cît e dată,/ de ți-i privirea doar în jos anume.// Dar pîn' la sfera mai departe cată,/ pîn' ai să vezi șezînd acea Regină/ cui e domnia aceasta închinată". În ultimul cînt, al XXXIII-lea, la rugămintea Sfîntului Bernard, Sfînta Fecioară Maria obține de la Dumnezeu, pentru Dante, harul de a putea privi ultima mîntuire - putința de a ridica ochii spre lumina supremă. Contemplă misterul Sfintei Treimi și misterul celor două firi ale lui Iisus. După, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru că este, dincolo de experiența umană amară, exemplară pentru mediul politic românesc. Și cum despre trecut nu putem niciodată ști adevărul, ci doar construim nesfârșite narațiuni care vor să surprindă ceva esențial, iată, pe scurt, o poveste: în martie 2004, la rugămintea singurului politician ieșean pe care îl consideram decent, Dan Constantin Vasiliu, am intrat de bună voie, pentru vreo patru săptămâni, în iad. Un iad unsuros și insinuant, cu bestii gregare și ireverențioase, cu trădări și impostori guralivi, cu pofte și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
celebrată cu har și disciplină, cu muncă și dăruire, săptămână de săptămână. Mă gândeam, de asemenea, la prietenia onorantă cu care mă gratulează, de mai bine de un deceniu, inegalabilul artist și manager Bujor Prelipcean, cel care a dat curs rugăminților mele de a reveni la Iași pentru a prelua conducerea unei instituții aflate atunci în derivă. Filarmonica de Stat Iași ("Buj" a preferat această denumire pentru că ea corespunde standardelor germane și vieneze de brand muzical recunoscut) este azi, fără nicio
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a fi și ctitor al acestei biserici. Această ctitorire a domnului, chiar simbolică, acoperea vanitatea lui Milco și pe de altă parte mărea prestigiul construcției. Brîncoveanu foarte sensibil, măgulit și de primirea făcută de locuitorii din Baia de Aramă, impresionat și de rugămintea lui Milco, Încuvințează zidirea bisericii, și primește a fi ctitor, dînd dispoziții administrației locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu limba, dar aceasta le-a deschis căi nebănuite de dezvoltare și perfecționare, încît s-a ajuns pînă la instituționalizarea lor... " [Herseni, 1975:114]; • funcția conativă vizează conținutul informațional (CE?) pe care emitentul îl adresează receptorului, exprimîndu-se prin porunci sau rugăminți, interdicții și sugestii etc.; prezența mesajului "întors pe dos" nu lipsește din această activă relaționare a actorilor comunicării; un ansamblu de interpretări opuse (metainterpretări) pot fi asociate unor "metapropoziții" de genul: Nu e vorba că nu vă cred... ", decodificată ca
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
faptul că prin discurs locutorul acționează asupra interlocutorului, influențându-l astfel la nivel cognitiv cât și la cel afectiv și volitiv-comportamental. Prin intermediul cuvântului și interlocutorului, locutorul poate acționa și transforma însăși realitatea. De exemplu, printr-o formulare verbală a unei rugăminți: „închide, te rog, fereastra!”, adresată unui interlocutor, locutorul poate transforma mediul înconjurător doar prin cuvânt, fără a face altceva decât a spune (iar fereastra deschisă, acum câteva clipe, este în prezent închisă). Am putea spune alături de Ciorănescu, că enunțul performativ
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limba”. (Ducrot, 1996:502-505). 4.3. Aspecte perlocuționare ale practicii discursive Pe lângă actul locuționar și cel ilocuționar, Austin propune și actul perlocuționar ca element al unui act de limbaj. Dacă actul ilocuționar se produce în faptul de a spune ceva (rugămintea, promisiunea se produc în însăși verbalizarea acestora), fiind considerat “actul de a spune ce se face”, actul perlocuționar este produs prin faptul de a spune ceva, fiind “actul de a face ce se spune” și are rolul de a convinge
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
intenția de a acționa în vederea influențării și transformării universului psihocomportamental al interlocutorului, prin acceptarea și aderarea la teza propusă sau prin respingerea, refuzul acesteia. Prin acțiunea asupra interlocutorului, locutorul poate viza și o schimbare în lumea socială sau fizică. Spre deosebire de rugăminte, ordin sau interdicție, care acționează într-un mod direct, efectele perlocuționare fiind obținute printr-o intervenție discursivă directă, actul argumentativ face un “ocol justificativ”. Astfel, vom avea la îndemână două posibilități de intervenție discursivă într-o anumită situație („consumul de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
interlocutorului: „Închide, te rog, ușa!”, vom transforma mediul înconjurător („de la ușa deschisă la ușa închisă”) fără ca locutorul să se deplaseze și să facă el însuși acest lucru. Sunt necesare unele condiții: ușa să fie deschisă iar colegul să-ți onoreze rugămintea. „Într-o aserțiune, cuvintele trebuie <<să se potrivească>> (<<să se ajusteze>>) cu lumea; în schimb, într-o promisiune, lumea este aceea care, prin actele locutorului, trebuie <<să se potrivească>>, să se conformeze cuvintelor”.(Moeschler, 1999:61). Prin urmare, dacă în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
încearcă, fără succes, să-și îndeplinească scopul prin respectiva secvență de discurs. Succesul discursiv sau enunțul reușit, „fericit” se produce atunci când locutorul și-a atins scopul urmărit prin acel enunț. Astfel, printr-un act de limbaj, cum este cererea sau rugămintea: „Închide, te rog, ușa!”, locutorul realizează atât un act locuționar (a spune ceva), cât mai ales unul ilocuționar (a spune ce face: „Te rog...!”) și unul perlocuționar (a face ce se spune). Cererea va fi reușită doar în cazul în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]