6,982 matches
-
de verbiaj a scriitorului îneacă totul în discursivism, cel puțin ultimele două volume fiind un soi de rechizitoriu retoric făcut epocii în numele dezideratelor anarhiste și stângiste ale celor din tranșee. Alt roman realizat în marjele acestei problematici, Războiul lui Ion Săracu (1945), e un jurnal al unei cătane de la țară în cel de-al doilea război mondial, încercând o perspectivă asupra evenimentelor din unghiul unui țăran, adică al unei psihologii de om simplu. Tot pe fundalul anilor ‘40 este proiectată experiența
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
București, 1937, vol. II: Noi vrem pământ!, București, 1938, vol. III: Pământ... mormânt, București, 1943; Iliuță copilul, București, 1938; Ochii strigoiului, I-III, București, 1942; Carlton, București, 1944; Adăpostul Sobolia, București, 1945; Omul de zăpadă, București, 1945; Războiul lui Ion Săracu, București, 1945; Cocârț și bomba atomică, București, 1946; Tapirul, I-II, 1946-1947; Doctorul Negrea, București, 1949; Neghiniță, București, 1949; Două inimi tinere, București, 1951; Nepoții gornistului (în colaborare cu Mihai Novicov), București, 1952; Despre scris și scriitori, București, 1953; Nepoata
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
avocat care încearcă să vorbească. Întrerupt la fiecare frază, persiflat, nu mai ajunge să-și încheie discursul. Directorul școlii, comunist, declară că „moșia nu mai este a cetățeanului Romulus Papp, ci a foștilor soldați, a văduvelor de război și a săracilor din satul Lunca”. În cele din urmă moții, care scoseseră, cu mișcări încete, cuțitele, se liniștesc. În schimb, vestea că vor fi nevoiți să împartă moșia cu niște „venetici” îi scoate din fire pe luncani. Aceștia încep să strige, să
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
autorului, București, 1899; Strofe și apostrofe, București, 1900; Ahturi și ofuri, pref. Anton Bacalbașa, București, 1901; Eu râd, tu râzi, el râde, București, 1903; Franțuzomania, București, 1904; Scrisori din Italia, București, [1904]; Fabule, București, 1907; Romeo și Julieta la Mizil. Săracu’ Dumitrescu, București, 1907; Schițe vesele, București, [1908]; Matache Pisălog, București, 1914; D-atunci și d-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele, București, 1921; Poezii, București, 1924; Domnișoara Miau, București, 1926; De inimă albastră. Dom Paladu, București, 1928; Madam Strakinidy
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
I, București, 1853; Lamartine, Omul, București, 1850; Bernardin de Saint-Pierre, Paul și Virginia, București, 1850, Coliba indiană, București, 1850; Joseph Fiévée, Zestrea Suzetei, București, 1852; Telesforo de Trucha, Giurământul ținut. Don Martin de Freytas, București, 1854; Émile Souvestre, Avutul și săracul, București, 1856; Schiller, Cântarea clopotului, București, 1872. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 114-116; Călinescu, Ist. lit. (1941), 248, Ist. lit. (1982), 270-275; Paul Cornea, Un roman de acum un veac despre București, GL, 1959, 41; Ist. lit., II, 589-592; Ivașcu
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Medico-Chirurgical din Cluj (instituție de învățământ superior), unde este cel dintâi profesor român de rang universitar. În paralel cu strălucita carieră de oftalmolog, are o foarte diversă și susținută activitate socială și cultural-iluministă. A fost un timp și „medic al săracilor” și a cunoscut în amănunțime starea socială a românilor din Transilvania, fapt care l-a determinat să lupte până la sfârșitul vieții pentru ameliorarea condiției lor. După ce în 1782 adresase o petiție împăratului, avizată favorabil, ceea ce i-a permis importante acțiuni
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
să fie sociologia statu-quo-ului, sociologia pusă în slujba puterii. Ca o reacție, a început să se afirme și o sociologie radicală. Una dintre caracteristicile acestei sociologii este străduința de a dezvolta punctul de vedere al „victimelor sistemului”, al celor nedreptățiți: săraci, muncitori, minorități naționale și rasiale,tineri, bătrâni, femei, handicapați (Becker și Horowitz, 1978). Această abordare este centrată pe evidențierea consecințelor structurale negative ale sistemului capitalist- așa cum apar ele dramatizate în cazul claselor și grupurilor marginalizate -, pe explorarea unei alternative de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mecanismului infernal al vieții, drama individuală extinzându-se de astă dată la scara mai cuprinzătoare a lumii citadine, iar singura salvare ar rămâne „să alegi între datoria martirului/ bogăția înecatului/ deznădejdea învățătorului/ rătăcirea alesului/ iscusința pocăitului/ castitatea învingătorului sau/ mulțumirea săracului”. SCRIERI: Poetul adormit în dragoste, Iași, 1976; Rostirea unui fluture în lumină, Iași, 1979; Studii. Confesiuni. Capricii, Iași, 1983; Psihodrom, Piatra Neamț, 1994; Femeia și femela. Recurs la erogenia textului, Iași, 1997; Omul de hârtie. Thriller cu 16 replici grafice de
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
în cazul în care toți ceilalți poluează, comportamentul meu corect nu ar putea să îmbunătățească lucrurile. Nu ar trebui să particip de bunăvoie la proiectele comunității, cum ar fi să donez mâncare sau să-i servesc cu mâncare pe cei săraci cu ocazia unor sărbători, ci să stau acasă și să mă uit la televizor; deși aceste acțiuni au valoare colectivă, mărunta mea implicare individuală ar avea un impact prea mic asupra rezultatului final. Nici măcar nu ar fi nevoie să respect
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de exemplu, așa: „cei mai mulți cetățeni din țară susțin că x este bun și y este rău; sunteți de acord?” Americanii își exprimă opoziția în număr mare față de cheltuielile guvernamentale suplimentare pentru asistența socială, dar sunt în favoarea ajutorului sporit pentru cei săraci. Diferența constă doar în modul cum este formulată întrebarea. Întrebările din sondaje pot fi deschise sau închise. O întrebare închisă îi oferă subiectului un set de răspunsuri din care să aleagă (de exemplu, „pe o scară de la 1 la 5
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru toate gospodăriile sărace, mai simplu de administrat și cu niveluri de beneficiu public reduse gradat, pe măsură ce venitul privat ar fi sporit. Oponenții planului au susținut că un venit garantat ar avea un efect dezastruos asupra efortului depus de cei săraci pentru a munci. Mișcarea pentru o revizuire majoră a politicii de asistență socială a fost în cele din urmă blocată de președintele Lyndon Johnson, care s-a temut de controverse politice suplimentare în timp ce țara era angajată în războiul din Vietnam
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
filtru al unei atitudini mai conservatoare. S-au exprimat și puncte de vedere extreme privind situația actuală din această disciplină: „Sociologia nu este decât un cuvânt, sub care se plasează diferite activități eterogene: frazeologia și topica istoriei, filosofia politică a săracului sau istoria lumii contemporane; (ă) a scrie istoria sociologiei Începând cu Compte, Durkheim, trecând pe la Weber, Parsons și Lazarsfeld nu Înseamnă a scrie istoria unei discipline, ci aceea a unui cuvânt. Nu există continuitate de la un autor la altul În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
egalitarism: „Și de va fi mai harnicu unul din cei săraci decât unul den feciorii de boiari sau decât o rudă de ale voastre, voi să nu dați acelora cinstea și boeriia, în fățărnicie; ci să o dați aceluia mai sărac, deaca iaste vrednic și harnic și-și va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îți iaste săracul cu cinste decât boiariul de ocară.” Ideea este nu numai foarte curajoasă, ci și foarte modernă. Cărturarului nu i-o puteau sugera
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
decât o rudă de ale voastre, voi să nu dați acelora cinstea și boeriia, în fățărnicie; ci să o dați aceluia mai sărac, deaca iaste vrednic și harnic și-și va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îți iaste săracul cu cinste decât boiariul de ocară.” Ideea este nu numai foarte curajoasă, ci și foarte modernă. Cărturarului nu i-o puteau sugera textele bizantinilor, la fel cum nu putea găsi acolo idei pentru discursul în favoarea demnității umane. Sufletul stăpânitorului trebuie
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
este ineficient social, afectat de maladiile tranziției și căzut în incapacitatea de acțiune. Pe de altă parte, inegalitățile recente au o funcție metasocială în măsura în care preiau și amplifică inegalitățile clasice și efectele lor. Individualizarea nu modifică forma și extensia inegalităților clasice: săracul tot sărac rămâne, chiar dacă a devenit un actor individualizat ca oricare altul. Ea, individualizarea, îl face responsabil însă pe sărac de propria sărăcie. Aceasta e individualizată astfel încât săracul devine singurul responsabil de starea în care se află. Sistemului social sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o funcție metasocială în măsura în care preiau și amplifică inegalitățile clasice și efectele lor. Individualizarea nu modifică forma și extensia inegalităților clasice: săracul tot sărac rămâne, chiar dacă a devenit un actor individualizat ca oricare altul. Ea, individualizarea, îl face responsabil însă pe sărac de propria sărăcie. Aceasta e individualizată astfel încât săracul devine singurul responsabil de starea în care se află. Sistemului social sau structurii de clasă, invocate de sociologia clasică drept factori generatori și responsabili de inegalitățile sociale, li se substituie acum individualizarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clasice și efectele lor. Individualizarea nu modifică forma și extensia inegalităților clasice: săracul tot sărac rămâne, chiar dacă a devenit un actor individualizat ca oricare altul. Ea, individualizarea, îl face responsabil însă pe sărac de propria sărăcie. Aceasta e individualizată astfel încât săracul devine singurul responsabil de starea în care se află. Sistemului social sau structurii de clasă, invocate de sociologia clasică drept factori generatori și responsabili de inegalitățile sociale, li se substituie acum individualizarea ca proces reprezentativ al societăților individualizate și diferite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perpetuează, dar gestionarea lor pe piața muncii a devenit și continuă să se afirme tot mai mult ca o problemă individuală. Persistența individuală într-o stare de sărăcie, să zicem, apare ca rezultat al gestiunii individuale a vieții de care săracul însuși este făcut responsabil: ești sărac întrucât ai optat pentru o asemenea stare, perseverezi în ea și ești responsabil pentru ea. Problemele sociale devin probleme psihologice sau subiective analizate în termenii capacităților și calificărilor individuale, ai adecvării sau inadecvării acestora
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de-a lungul vieții. Această observație a fost testată mai ales în analiza sărăciei și s-a demonstrat că o mare parte din sărăcie este de tip tranzitoriu, chiar dacă apare „efectul de carusel” (odată sărac, ai șanse să devii iar sărac), iar în țările cu o inegalitate mai pronunțată persistența în sărăcie este mai lungă și mobilitatea socială mai redusă. Ca atare, „moștenirea familială” în termeni de bani și capital cultural individualizează inegalitățile și contribuie la perpetuarea sau înlăturarea lor. Strategiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuale apar astfel ca urmare a agregării celor similare și ca diferențe identitare de tip social. Formele cele mai reprezentative ale acestor diferențe identitare sunt inegalitățile subiective dintre instalați și marginali sau excluși, dintre dominanți și dominați, dintre avuți și săraci, dintre cei care au un loc de muncă și șomeri, dintre cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice, culturale, relaționale, de calificări etc.) disponibile individual constituie factori stimulatori ai „creativității identitare” (cf.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Odile Jacob, Paris. Spaargaren, G. et al., 2000, The Environment and Global Modernity, SAGE Studies in International Sociology, New York. Stănculescu, Manuela Sofia, 2006, Dinamica strategiilor de viață în România, teză de doctorat, UBP, București. Stănculescu, Manuela Sofia; Berevoescu, Ionica, 2004, Sărac lipit, caut altă viață, Editura Nemira, București. Stiglitz, Joseph, 2002, Globalization and Its Discontents, Allen Lane, Londra. Stryker, S. et al. (ed.), 2000, Identity, Self, and Social Movements, UMP, Minneapolis. Taylor, Charles, 1999, „Two Theories of Modernity”, Public Culture, 11
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
munca și învățătura. O întreagă filosofie populară se înfățișează cititorului în zicale concentrate și spirituale. Într-o maximă vituperează pe cei avuți: „Un om bogat nu primea în casă nici un prieten, nu lăsa să se apropie de ușa sa nici un sărac, trăia singur; sărăciei făcându-i milă de dânsul că n-are cu cine să petreacă, intră într-o noapte pe coș și-i ținu de urât în toată viața sa”. Sau, în broșura din 1859: „Scumpă și frumoasă este ziua
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
tradiționale sunt în medie cele mai îmbătrânite, cele cu populația cel mai slab educată, care intră rar în contact cu orașul (doar 6% din locuitorii acestor sate declară că merg săptămânal la oraș pentru cumpărături). Sătenii din satele tradiționale sunt săraci în relații, au mai puține autoturisme decât ceilalți, citesc mai rar ziare și se uită mai puțin la televizor, sunt pesimiști în ceea ce privește viitorul. În schimb ei au nivelurile de încredere în Biserică și în Guvern cele mai ridicate dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zonele învecinate din Moldova apreciate ca fiind mai prospere: „E lumea necăjită. Noi suntem în urmă. Am fost odată în Moldova, acolo case curate, arătoase. Cum treci Siretul spre Suceava acolo e altceva, dincolo de Hârlău. Județul Botoșani așa-i de sărac. Treceți Siretul, mergeți în alt sat, alt nivel de trai. La noi, după 1989 s-au construit 15 case în 15 ani” (bărbat, patron magazin). De asemenea, deși se admite că în Moldova „sunt sate care pot fi europene”, specificul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ne aliniem cu prețurile la UE” (bărbat, 62 de ani). Reprezentarea cea mai puternică în ceea ce privește motivele principale pentru care satul nu este european își găsește expresia sintetică în spusele unui sătean: „Satul nu este nici pe departe european, deoarece suntem săraci prea tare și nu avem condiții” (femeie, 38 de ani). Pentru ca Tomșaniul să devină sat european este necesar: „Să se asfalteze drumurile și șoselele, să se facă asociații agricole ca să se muncească corect pământul” (femeie, 38 de ani); „Să se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]