5,379 matches
-
despăgubirea, dacă sunt bine informat, acordată proprietarilor de peste Milcov din Valahia este mai mare decât acea hotărâtă pentru proprietarii din Moldova, în proporție sau cu pământul ce se dă la săteni sau cu munca ce proprietarii aveau a primi de la săteni"454. Ținând cont de evoluția vieții politice din Principate în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, Iașii erau din nou, la începutul anului 1866, în atenția autorităților centrale. După manifestările avute în apropierea și în timpul zilei de 24
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dar îmi mărturisește faptul că, „pentru acest tip de turist, marja mea de profit este minimă. Pentru ei, autocarul este și mijloc de transport, și hotel pe roți !”. A.B. constată cu oarecare mândrie dezvoltarea unei microeconomii locale asociate pelerinajului. Sătenii au început să comercializeze timid mere, pere, palincă, conserve tradiționale de legume și fructe. „Nu câștigă ei prea mulți bani din activitatea aceasta, dar la noi banii sunt rari, orice supliment financiar contează în viața lor”, spune A.B., care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
jur : cu ajutorul Părintelui Cleopa. La Suceava ajung în jurul prânzului, pe o căldură infernală, umedă, după multe ore de trafic dificil și haotic, agrementat cu două camioane răsturnate de-a lungul șoselei (unul dintre ele era plin de piersici din Grecia, săteni minunați de prada neașteptată adunau fructele risipite cu căruțele, coșurile, poala) și numeroase lucrări de asfaltare realizate fără nicio noimă, exact în punctele și la orele cele mai aglomerate. Sunt însă bucuros că am ajuns, în cele din urmă, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
eu asta o să fac cu voi. Vin peste trei zile și dacă nu găsesc fata aici, pregătită de plecare, să știți că vă Împușc pe toți. Și tot găsesc fata”. Vă dați seama - au aflat și vecinii, au aflat și sătenii ce se Întâmplă. Ce să facem? A trecut o zi, au trecut două, mai era o zi sau două până să vină el. S-a Întâmplat ca o minune, domnule! Dacă există minuni pe lumea asta, asta a fost o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fugea noaptea pe lângă jandarmi, vindea haine sau mai știu eu ce... Mama, Împreună cu astea două tanti mai Împleteau pentru țăranii de acolo și primeau niște coji de cartofi. Asta era mâncarea de bază: coaja de cartofi de la resturile alimentare ale sătenilor de acolo. Țin minte că era o baltă acolo... Totuși, când rușii Începuseră să mai elibereze și să meargă spre vest, s-au mai Îmbunătățit puțin și condițiile. Chestia cu nemții - eu nu pot să-i urăsc pe nemți. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ce se Întâmplă? A Încercat cineva să facă ceva? DAVIDOVICI: S-au trezit, ce puteau să facă? Erau Înarmați. Nu aveam lumină electrică - noi aveam lampă cu gaz și se vedeau aprinse... Ei, a doua, a treia zi au venit sătenii, mi-aduc și acum aminte... Tatăl meu era fumător, i-au adus țigări... - Era noapte când ați plecat din sat? DAVIDOVICI: Da. - Știți traseul până la Gherla? DAVIDOVICI: Nu știu să vă zic, 40-50 km. Acum e nimic - dar când te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Clujului: Dej, Gherla... - Dacă am putea insista asupra ghetoului din Gherla... DAVIDOVICI: Mai puțin despre Gherla... Mai mult la Cluj. Era cam la fel ca la Cluj. Ce pot să spun este că acolo, fiind mai aproape de comuna natală, veneau sătenii din Matei, ne aduceau de mâncare, tatălui meu Îi aduceau țigări și aveau oarecum grijă de noi; ne aduceau și veștile care circulau despre situația noastră... - Ce vești circulau? - DAVIDOVICI: Că o să fim duși mai departe, dar nu se știa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Fărcașa, coboară spre județul Neamț, dezvăluindu-ne numeroase vetre de folclor. De aici (din Holda) s au ridicat frații Gheorghe și Simion Kirileanu, apoi Ion Teodorescu-Broșteni, Petru Gheorgheasa, Mihai Băcescu, Ion Grințescu și alții, pilde de conduită pentru elevi și săteni, de patriotism, iar pe câmpurile de luptă, prin fapte de arme, răsplătite cu înalte decorații române și străine. Dinspre Iași am primit sprijinul unor cărturari de vază: acad. Constantin Ciopraga, familia pictorului Otto Briese, a talentatului artist plastic Mihai Cămăruț
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de a pune deocamdată în lumină creația artistică a bunicului Oscar Pursch și a mamei Dv. În ce privește preocupările Dv. despre istoria aviației românești, vă anunț că am vorbit cu preotul Leonida Gavrilescu de la biserica „Adormirea”, din Fălticeni. El este fiul săteanului Petru Gavrilescu din Botești, jud. Suceava; inventator de geniu -, deși om simplu - s a ocupat și de problemele aviației, la începutul secolului. O primă dovadă ar fi mărturiile profesorului Vasile Ciurea, înregistrate pe banda de magnetofon ce se află la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
iar întâlnirea cu Dv., mi-a oferit clipe de desfătare. Folosesc prilejul, rugându vă să 234 Petru Gheorgheasa (n. 1878, la Cotârgași, jud. Suceava - m. 1946(?). învățător, folclorist. Unul din întemeietorii foaiei „Vestitorul satelor”(1912) și editor al publicației „Calendarul sătenilor” (1907). 235 Vasile Tomegea, învățător din Boroaia, editor al foaiei „Vestitorul satelor” foarte mulți ani. Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” în primul război mondial. A sprijinit pe mulți copii de țărani din Boroaia, la școlile mai înalte. 170 transmiteți sincere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
luceferi (1969). Traduceri din N. A. Ostrovski, Balzac, Cehov etc. 237 Mihai Lupescu (n. 5 septembrie 1862, Spătărești, jud. Suceava - m. la 17 august 1922, Bogdănești, jud. Suceava), învățător, folclorist. Redactor al revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta săteanului”, „Lumina pentru toți”, „Românul” (Arad) etc. A fost director al Orfelinatului agricol din Zorleni, jud. Vaslui, între 1898 1920. 171 Răspund abia acum la scrisoarea din 25 august, expediată din Văratec. Motivul? Voiam să vă dau știri precise în ce privește lucrarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
formează grosul populației Indiei - nu au avut nevoie să-și petreacă mai mult de o zi Într-un mare oraș din vecinătate pentru a vedea cu ochii lor beneficiile lumii plate: automobilele, locuințele, oportunitățile educaționale. „De fiecare dată când un sătean privește la televiziunea locală și vede o reclamă la săpun sau șampon, el nu observă săpunul și șamponul, ci stilul de viață al oamenilor care folosesc aceste produse - ce fel de motociclete conduc, cum se Îmbracă și cum arată casele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Felul În care au votat a fost dictat de sentimente de invidie și furie. Alegerile au reprezentat un caz clasic, asemănător revoluțiilor, când lucrurile se schimbă În bine, dar, pentru mulți oameni, nu Îndeajuns de repede“. În același timp, acești săteni indieni au Înțeles exact, la nivel intuitiv, de ce toate aceste lucruri bune nu se Întâmplă și pentru ei: deoarece guvernele locale au devenit atât de măcinate de corupție și de management defectuos, Încât nu le mai pot asigura celor săraci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cu marile companii high-tech indiene care, fără sprijinul guvernului, Își pot asigura singure alimentarea cu energie electrică și cu apă curentă, sistemul de securitate și de transport În comun, ba chiar și antenele prin satelit. Pentru a avea toate acestea, sătenii au nevoie de ajutorul statului. Nu se poate aștepta ca piața să Îndrepte lucrurile atunci când statul eșuează În a asigura politici guvernamentale bune. Statul trebuie să-și Îmbunătățească sistemul de guvernare. Și pentru că statul indian a optat, Încă din 1991
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să se ajute singuri. Este o abordare mai puțin „sexy“ decât protestul Împotriva liderilor lumii, pe străzile din Washington, și captează mult mai puțin atenția CNN-ului, dar este cu atât mai importantă. Dacă nu credeți, Întrebați-l pe oricare sătean din India. Colaborarea În vederea reducerii sărăciei nu este doar treaba ONG-urilor. Este și datoria companiilor multinaționale. Săracii zonelor rurale din India, Africa și China reprezintă o piață uriașă, a cărei deservire poate aduce profituri frumoase - cu condiția ca multinaționalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de discuții publice În satul de fermieri Kuppam. În timpul acestor discuții, locuitorilor satului li s-au pus două Întrebări: „Ce speranțe aveți pentru următorii trei-cinci ani?“ și „Ce schimbări v-ar Îmbunătăți cu adevărat viața?“. Pentru a-i ajuta pe săteni (mulți dintre ei analfabeți) să se exprime, HP a folosit un concept denumit facilitare grafică, cu ajutorul căruia, când oamenii au dat grai viselor și aspirațiilor lor, un artist grafician, adus de HP din Statele Unite, a desenat imagini ale acelor aspirații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
exista o mare cerere pentru diverse tipuri de fotografii: pentru acte de identitate, permise de conducere, cereri de angajare, permise guvernamentale etc., drept pentru care ne-am spus: «Poate că aici există o oportunitate antreprenorială, dacă Îi putem transforma pe săteni În fotografi». Exista un singur studio fotografic În centrul satului Kuppam, la o populație locală șformatăț din agricultori. Am observat că oameni din alte sate veneau aici cu autobuzul, stăteau cam două ore, se fotografiau și se Întorceau peste o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la fel de prețios pentru ei ca și pentru noi. Așa că ne-am spus: « Ia stați un pic! Noi producem aparate foto digitale și imprimante portabile. Atunci care este problema?» De ce nu le-ar vinde HP niște aparate digitale și niște imprimante? Sătenii ne-au tăiat-o scurt: «Nu avem curent electric». Satul nu era conectat la rețeaua de electricitate, iar sătenii oricum nu aveau bani ca să plătească lumina. Așa că ne-am spus: «Doar suntem specialiști În tehnologie. Ia să punem noi un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
foto digitale și imprimante portabile. Atunci care este problema?» De ce nu le-ar vinde HP niște aparate digitale și niște imprimante? Sătenii ne-au tăiat-o scurt: «Nu avem curent electric». Satul nu era conectat la rețeaua de electricitate, iar sătenii oricum nu aveau bani ca să plătească lumina. Așa că ne-am spus: «Doar suntem specialiști În tehnologie. Ia să punem noi un panou solar pe un cadru cu roți și să vedem: dacă facem un studio foto mobil, e rost de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ca să plătească lumina. Așa că ne-am spus: «Doar suntem specialiști În tehnologie. Ia să punem noi un panou solar pe un cadru cu roți și să vedem: dacă facem un studio foto mobil, e rost de vreo afacere aici, pentru săteni și pentru HP?». Aceasta a fost abordarea noastră. De la un panou solar se pot Încărca și aparatul foto, și imprimanta. Apoi ne-am adresat unui grup de Întrajutorare pentru femei. Am ales patru dintre ele și le-am spus: «Vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
profit cu ei, femeile implicate În afacerea foto tot și-au dublat veniturile familiale. „Și, ca să fim cinstiți, am aflat ulterior că mai puțin de 50% din pozele făcute de ele au fost fotografii de identificare, restul cererii venind din partea sătenilor care-și doreau poze cu familia, cu copiii, poze de la nunți și altele“, continuă Conway. Săracilor le plac albumele de familie tot atât de mult ca și celor bogați și sunt dispuși să plătească pentru ele. Administrația locală a angajat apoi acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ianuarie 2006), intitulat „Un caz de contaminare“. Folosind prilejul unei vizite făcute mamei sale În Kumasi, Ghana - orașul copilăriei sale -, Appiah invocă o varietate de exemple pentru a susține punctul de vedere, conform căruia locuitorii Africii de astăzi, chiar și sătenii, nu sunt doar simple obiecte, asupra cărora Își exercită influența Occidentul sau lumea modernă. Mulțumită globalizării, africanii sunt de asemenea subiecți - subiecți angrenați Într-o relație mult mai dinamică de schimburi reciproce cu lumea - prin procese de adoptare, adaptare, import
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
adaptare, import, re-export și inovare. „Da, globalizarea poate produce omogenitate“, scrie Appiah. „Dar globalizarea este, de asemenea, o amenințare la adresa omogenității... Când oamenii vorbesc despre omogenitatea produsă de globalizare, nu fac, de fapt, decât să comunice următoarele: chiar și aici sătenii vor avea aparate de radio (deși limba de emisie va fi cea locală); vei putea Întreține o conversație despre Ronaldo, Myke Tyson sau Tupac; și probabil că vei putea găsi o sticlă de Guinness sau de Coca-Cola (ba chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mari din țară (numai cel de la Brebu îl întrecea), pe care, în parte, îl exploataseră primarii de până atunci, l-a împărțit în trei: bovinelor, ovinelor și cabalinelor. Iar lunca dintre sat și calea ferată Ploiești Urziceni a fost împărțită sătenilor cu obligația de a cultiva pe ea furaje pentru vite pentru rezerva de iarnă (lucernă, trifoi, borceag), mulțumindu-i în mod deosebit pe ciorăneni. În schimbul muncii la fermă, copiilor de școală, angajați ca zilieri în timpul vacanței de vară, în loc de bani
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru a teroriza populația bătând țăranii, omorând bogații și preoții, așa cum au ucis pe părintele Căpâlneanu din Căpâlna, batjocorind învățătorii, strigând lozinci ca: „Petru Groza, să-l votăm, pe Maniu să-l spânzurăm”, pentru a băga groaza în oameni. Unii săteni se organizaseră să prindă bandele de teroriști, dar nu le-au găsit ascunzătoarea. Nu și au închipuit că aceștia erau hoți, criminali, borfași, scoși din temniță și travestiți în civili. PARTEA A III-A CAPITOLUL I Coloniile de muncă: 1946-1948
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]