4,482 matches
-
Da, și-mi pare cu atât mai rău. Dacă ai știi ce curat am făcut în apartament... Credeai că o să intru direct la tine în casă, nu-i așa? Luase un ton destul de periculos și mă temeam să nu se sature de vorbit și să plece, cu Jerry cu tot. Nu m-ar fi deranjat câtuși de puțin ca potaia să se tolănească pe o canapea și s-o băloșească, atâta timp cât Sdgsgff era alături de mine, discutând și bând vin. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pare o cale mult prea lungă. De pildă, pe mine mă satură întotdeauna meniul complet. În cazul în care se întâmplă să fiu foarte înfometat, pot comanda un meniu dublu și o plăcintă de închidere. Garantez că astfel se poate sătura și cel mai înfometat dintre clienți. Iar banii nu constituie o problemă. De când am început să lucrez și să intuiesc costurile producției, mi-am dat seama că prețurile noastre sunt într-adevăr extrem de avantajoase pentru buzunarul consumatorului mediu. Mă delectam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
doarme Ioana. - Atunci o să dorm lângă ea. - Filip, te plesnesc. - Te rog, mamă, te rog... - Culcă-te! - Lasă-l, femeie, se auzi din baie glasul înfundat al tatălui. Să se culce unde vrea și să termine odată, că m-am săturat de ziua asta! Filip se cuibări deci lângă soră-sa, trase un colț de pătură peste el și adormi imediat. Din dormitorul părinților se auzi un fel de ceartă domoală, care se stinse curând. Era ora doisprezece și un sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cuvintele cheie, iar două doamne din spate, care ajunseseră prea târziu, prinseră a zâmbi fericite. Poate singurii indiferenți la vorbe erau fotografii și cameramanii. Aceștia din urmă schimbau semne și priviri cu câte un reporter din sală. Profesorul Calomfir se sătură de aprobat laudele lui Leurdiș. Se lăsă pe spătarul scaunului și scrută indiferent spațiul; își concepea în minte discursul propriu, cuviincios de prezentat după cel al ministrului și al ambasadorului. Încă de la toaletă îi veniseră idei valoroase, dar deocamdată îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Helen, fata pe care n-o plăcea nimeni. —Oricum, spuse Janey cu o insistență discretă, ce se întâmplă dacă îi arăți tipului ăstuia, lui Sally, studioul tău? Ce ai de pierdut? Am ridicat din umeri. Numai că așa m-am săturat de lucrările mele, Janey, mă simt complet epuizată. Uneori mă întreb dacă nu cumva până acum n-am făcut altceva decât s-o tot țin lungă cu o singură idee bună. După toată povestea cu Nat, am muncit ca apucata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
bibani și toate tipurile de cărnuri și legume cu care se laudă Heinz 1, tăiate feliuțe și cubulețe, într-o curățenie exemplară. — Pune întâi tăițeii și orice fel de carne sau pește deasupra și nu lua prea mult, altfel te saturi și n-o să te mai poți întoarce, îmi recomandă Hugo, urmărindu-mă peste umăr, ca să vadă dacă-i urmez instrucțiunile; eu deja alesesem niște tăiței din soia cu creveți, ghimber, ceapă verde, castane de apă și un fel ciudat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care nu se tem de moarte, dar toți se tem să nu se vadă transformați în „tzanza“. — Nu voi face așa ceva. Să fie clar! N-o voi face. Nu voi umbla prin lume ca distribuitor de capete micșorate. M-am săturat să fac pe ambasadorul yubani-lor. — Nu ți se va îngădui să refuzi, răspunse încet José Correcaminos. Jumătate din viață mi-am petrecut-o printre albi; cealaltă jumătate, cu oamenii mei. Știu că nu poți sta deoparte. Dacă e război, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
sută de falimente agrare... Pământurile fuseseră prădate fără milă și, cum spune Udall, „Natura a prezentat notele de plată, cufundând în mizerie milioane de oameni...“ Cu noi se va întâmpla la fel. Vom abuza de pământ până când pământul se va sătura și ne va trimite la dracu’... — Nu vom trăi ca s-o vedem și pe asta. Nu sunt sigur... Ce s-a petrecut în Statele Unite în optzeci de ani se poate întâmpla aici în zece, pentru că azi se distruge mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
iar!, confirmă el de îndată. Din același loc... Îl auziră și ceilalți, mai târziu. Veni cu viteză, huruind și lăsă să-i cadă încărcătura peste colibele pustii. — Bombe de mână, spuse el. Avionul trecu o dată și încă o dată până când se sătură să aibă drept țintă satul singuratic și lansă grenadele asupra selvei dimprejur, căutându-i pe fugari. Nu reușiră decât să sfârtece mai multe maimuțe, pentru că bombele explodau în aer, izbindu-se de ramurile copacilor. Apoi, aparatul se îndepărtă spre locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
o povară. — E o prostie! Eu n-am nimic de pierdut și ei sunt prietenii mei. Dar dumneavoastră aveți o soție și o carieră. Obligația dumneavoastră este să scrieți cărți, nu să vă băgați într-o luptă armată. — M-am săturat să scriu cărți. Nu e de-ajuns să le povestești oamenilor cât de frumoasă este Amazonia și să le ceri să o respecte. Trebuie să-i obligi să o respecte. — Și soția dumneavoastră...? — Sper să înțeleagă. Și dacă nu înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
rămânea în viață de cealaltă parte a punctului de cătare, și acum - cum se mai schimbă lucrurile! el era cel care se afla la celălalt capăt. „Asta trebuie să fie ceea ce se numește «Cooperare Militară Nord-Americană»... Mitraliere care s-au săturat să ucidă vietnamezi, înmânate Guvernelor din America Latină ca să ucidă indieni. Aș vrea să știu ce ar spune Bolívar... Sau poate n-a luptat pentru o viață mai bună pentru indieni...? Probabil că nu, pentru că, de când a murit, creolii au progresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
deschiderea, dislocarea pură nu a omului, nu a experiențelor sale, ci pur și simplu dislocarea fără atribut. Întrebarea cea mai gravă ține de însăși gravitatea implicată în acesta deschidere ce ar putea fi exprimată astfel. Locul consacrat devine „greu”, devine săturat astfel încât nu mai este un simplu loc, devine gest care inițiază, (intenționalitate pură în termeni fenomenologici). Astfel, întrebarea ce este un spațiu sacru trebuie convertită devenind: ce este un loc-gest (gestul ca intenționalitate pură, ca deschidere). Vom urmari aceasta întrebare
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
obicei, În timp ce mergea pe jos, se uita În trecere la fațadele clădirilor, sus la ferestrele lor, de-a lungul străzilor Înguste, Întotdeauna atent la ceva ce poate că nu observase Înainte. Asemenea multor concitadini de-ai săi, Brunetti nu se sătura niciodată să studieze orașul, din când În când bucurându-se să descopere ceva ce nu mai observase până atunci. De-a lungul anilor, Își făurise un sistem care permitea să se recompenseze pentru fiecare descoperire: o nouă fereastră Îi oferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mi voie să ghicesc. Copiii nu au loc în viața ta ocupată, competitivă și obsedată de muncă. Ești una dintre carieristele alea - tipice... Nu, nu sunt, a sărit Alice, ridicându-se în capul oaselor furioasă. Și știi ceva? M-am săturat de oamenii care cred chestia asta. Întotdeauna mi-am dorit copii. Întotdeauna. — Și-atunci ce mai aștepți? Vocea lui devenise blândă. Alice și-a privit mâinile. —Of, Doamne! Nu știu. Nimic în mod special. Sau multe. Cum ar fi bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
avut și eu o viață. O slujbă. Prieteni. Toate astea. Nu poți să-ți iei o bonă care să te ajute? Ochii lui Hugo au alunecat către ceas. —Bonă? a pufnit Laura. A pus mâna la frunte, zicând. M-am săturat deja de bone. Fumează pe ascuns, îți lovesc mașina, nu-ți spală rufele, le sare țandăra dacă Django vomită pe ele, unele și-o trag cu Fergus, în rarele ocazii când ajunge și el pe-acasă... Și-o trag cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
i-ar fi fost reacția dacă ar fi avut posibilitatea să aleagă? Era foarte posibil să fi considerat că un copil, apărut în urma unei întâlniri sexuale petrecute la o nuntă, nu era neapărat răspunsul la problemele ei. Sigur că se săturase de Intercorp. Dar, așa cum îi spusese la vremea respectivă șefa de la Resurse Umane, o săptămână de vacanță și un alt post ar fi putut fi foarte bine soluția perfectă. Alice nu înțelesese cu-adevărat niciodată cum de rămăsese însărcinată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-și imagina care putea fi respectiva explicație. Alice i-a mai dus o dată pe copii la leagăne. Dar până și Theo, care părea să aibă un apetit nelimitat pentru zburatul prin aer închis în cușca cea mică a leagănului, se săturase. Buza de jos îi ieșise în afară, iar ochii întunecați, care mai devreme fuseseră veseli, deveniseră ostili. Plânsetul Rosei a urcat cu câteva octave când ursulețul roz fosforescent i-a căzut din mână, pe pământul de sub bancă. Alice s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
merg la niște ședințe de terapie? —Terapie? a repetat Amanda. „R“-ul din cuvânt a scos la iveală un șir strălucitor de dinți care fuseseră proaspăt albiți. Da’ de ce? Nu e nimic în neregulă cu tine. Sigur, te-ai cam săturat. Dar, hei, toate femeile s-au cam săturat, nu? Unele dintre noi - unele dintre noi, a accentuat Amanda, trebuie să-și mai țină și cariera în frâu. Laura a lăsat capul în jos, uitându-se în apa plină de bule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
repetat Amanda. „R“-ul din cuvânt a scos la iveală un șir strălucitor de dinți care fuseseră proaspăt albiți. Da’ de ce? Nu e nimic în neregulă cu tine. Sigur, te-ai cam săturat. Dar, hei, toate femeile s-au cam săturat, nu? Unele dintre noi - unele dintre noi, a accentuat Amanda, trebuie să-și mai țină și cariera în frâu. Laura a lăsat capul în jos, uitându-se în apa plină de bule și s-a încruntat. — Nu cred că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-se stomacul la amintirea momentului când se văzuseră ultima dată. Fiul meu avea o erupție. Doctorița a clătinat din cap. — Da. Arăta rău, nu? Ce mai face acum? Merge? Hugo a dat din cap, surâzând la acest gând. Nu se sătura niciodată să-l vadă pe Theo învârtindu-se de colo colo pe piciorușele lui grase. Dar ce vă aduce din nou aici? a întrebat doctorița. —Un curs. Zâmbetul lui Hugo s-a lărgit. —Un curs prenatal. Așteptați încă un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
umbra vieții lui, și pe care le purta în el, ca pe niște germeni ai unei boli ascunse. ... Seara în pat cu fața în sus, cu privirea în tavan și cu lumina stinsă... După ce a plâns mult până s-a săturat, cu gândul la Vasilica, și-a șters lacrimile de pe obraz, cu dosul palmelor, și s-a liniștit. -Hm?!... ”Viața de dincolo”... Fata-i acum acolo, în ”lumea de dincolo”! murmură Iorgu ca pentru sine. Despre ”lumea de dincolo”, nimeni nu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o privi cu neprietenie în ochi. Ei nu i-au plăcut dulcegăriile niciodată, dar infirmiera n-avea de unde sti. După câteva sorbituri cu lingurița, în silă, nu mai vru. ”- Hai, bunica, încă o lingurică, numai una!... Asa, gata... ne-am săturat, bravo!” si infirmiera acoperi cu servețelul tăvița. Iorgu rămase consternat... ”- Dați-mi voie mie, vă rog... o s-o hrănesc eu!. Hai, Fata, să mănânci cum trebuie, nu asa!” îi spuse el cu blândețe. Si, o hrăni bine si cu ce
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
acasă și au făcut din nou dragoste. După duș au căzut amandoi obosiți și au adormit repede. Toate zilele petrecute la mare au fost pentru ei, un vis. Acum făceau dragoste de trei ori pe zi și nu se mai săturau. Se înțelegeau de minune; trupurile lor vibrau, parcă vorbeau, fără ei. Se simțeau suflete pereche.Au trecut cele șapte zile așa de repede, că nu le venea să mai plece. Se bronzaseră frumos, uniform. Toate zilele cât au stat la
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mai sunt fetele ca pe vremea noastră, când eram de vârsta lor? La astea le fug ochii, una, două! Bineînțeles ca or mai fi și fete cuminți printre ele. Pentru căsătorie o să-și găsească el o fată bună, se va sătura de aventuri și se va așeza la casa lui. -Să dea Dumnezeu, Elena, dar eu îl văd pe George mai îndrăgostit de Frusina și mi-e frică de altceva; că o să rămână însărcinată și o să pună mâna pe el. - Ei
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
jignești mai rău! Eu ce sunt în fața ta? Lăsă totul baltă și plecă într-o cameră unde începu să plângă. Petre veni dupa ea și îi trase o palmă peste obraul stâng. - Na, să ai motiv să plângi! M-am săturat de ifosele tale! Frusina se blocă. Din clipa aceea, în fața ei, Petre deveni un om de nimic. Își blestemă ziua în care a făcut pasul de a se căsători cu el. Îi venea să plece la tatăl ei dar îi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]