4,384 matches
-
totul e În ordine pentru petrecerea de astă seară. Dar ea se comporta de parcă era absolut singură În lift, de parcă În spațiul acela minuscul nu exista alături de ea nici o altă făptură omenească - sau, mai bine zis, nici una care să merite salutul ei. Abia după un minut Întreg mi‑am dat seama că nu mergeam nicăieri. O, Doamne! Mă văzuse, pentru că presupusese că aveam să apăs pe buton, dar pe mine uluirea mă Încremenise prea tare ca să mă pot mișca. Am Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
niște chiloți, dar păreau atât de vechi și răpciugoși, Încât aproape - aproape - că mi‑am dorit să nu‑i fi avut nici pe‑ăștia. A scos țigara din gură, a expirat Îndelung și a adresat aproximativ În direcția mea un salut din cap. — Salut, a zis el și mi‑a făcut un semn de salut cu țigara. Ești amabilă să Închizi ușa aia, pr’etino? Ce? „Pr’etino“? Australianul ăsta slinos chiar Își permitea să fie obraznic cu mine? — Fumezi cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
păreau atât de vechi și răpciugoși, Încât aproape - aproape - că mi‑am dorit să nu‑i fi avut nici pe‑ăștia. A scos țigara din gură, a expirat Îndelung și a adresat aproximativ În direcția mea un salut din cap. — Salut, a zis el și mi‑a făcut un semn de salut cu țigara. Ești amabilă să Închizi ușa aia, pr’etino? Ce? „Pr’etino“? Australianul ăsta slinos chiar Își permitea să fie obraznic cu mine? — Fumezi cumva iarbă? am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am dorit să nu‑i fi avut nici pe‑ăștia. A scos țigara din gură, a expirat Îndelung și a adresat aproximativ În direcția mea un salut din cap. — Salut, a zis el și mi‑a făcut un semn de salut cu țigara. Ești amabilă să Închizi ușa aia, pr’etino? Ce? „Pr’etino“? Australianul ăsta slinos chiar Își permitea să fie obraznic cu mine? — Fumezi cumva iarbă? am Întrebat eu, fără să mă mai intereseze bunele maniere și altele asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fi fost la birou. — Andrea la telefon, m‑am corectat și m‑am pregătit de atac. — Andrea, știi că te aștept acolo diseară la ora șase și jumătate, nu‑i așa? a lătrat ea la telefon, fără o vorbă de salut sau de identificare. — Ăă, păi... Înainte ai spus ora șapte. Mai trebuie să... — Am spus șase și jumătate Înainte și o spun din nou. Șaaasee șiii jumăăăătaaate. Ai priceput? Clic. Închisese telefonul. M‑am uitat la ceas. 6:05 p.m.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
superi dacă Îți spun pe nume? Am auzit o mulțime de lucruri despre tine. Nu-i cazul să fii nervoasă! A fost numai de bine. Se aplecă să dea mîna cu Helen, iar Helen, pe jumătate ridicată, Îi răspunse la salut. Se simțea În dezavantaj pentru că stătea jos, În timp ce Julia și Ursula erau În picioare; dar era și conștientă de ținuta ei de sîmbătă dimineață - de bluza pe care o desfăcuse și o refăcuse În Încercarea de a Încropi ceva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Își imagină cît de ridicolă ar arăta În ochii lui Mickey, apărînd așa, din senin, În lacrimi. Și se gîndi serios să renunțe la tot - să se strecoare și să plece Înainte ca Mickey s-o zărească. Apoi se redresă. — Salut, Mickey, zise ea afabil. Mickey Își ridică privirea, o văzu pe Kay și rîse, plăcut impresionată. Tot timpul rîdea Într-o manieră naturală, neforțată, pe care lumea o considera teribil de cuceritoare. Avea o voce guturală, gata să tușească În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
inexplicabil. Helen Îi surprinse privirea și-i făcu un semn să o pună În gardă. — Tocmai Îi fixam acestui domn o Întîlnire. Se pare că ușa de jos era deschisă... Totuși, omul făcu un pas Înainte și Începu să rîdă. — Salut, zise el, dînd din cap spre Viv. Apoi se Întoarse spre Helen. Îmi pare rău, zise el, scuzîndu-se cu sinceritate, că v-am creat o impresie greșită. Nu caut o nevastă, ci doar pe domnișoara Pearce. Viv se făcu stacojie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
acolo și ar insista să stea lîngă ea, asta ar strica totul. Își adusese un stilou și o bucată de hîrtie, și acum desfăcu hîrtia. Începu să scrie o scrisoare unei fete din Swansea, pe care o cunoștea. Dragă Margery, Salut, ce mai faci? Îți scriu cîteva rînduri să-ți spun că sînt Încă În viață, În ciuda faptului că Hitler Își dă toată silința; ha, ha. Sper că pe la tine e mai multă liniște... El sosi imediat după ora șapte. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Fraser era aplecat, bătînd ușor mușamaua de pe masă pentru a-și susține punctul de vedere. Nu observă cînd Duncan veni și-și trase un scaun, la cîteva locuri distanță. Ceilalți bărbați Își ridicară privirea și dădură din cap, destul de amabili. — Salut, Pearce. Ești bine, fiule? Majoritatea erau bărbați În vîrstă. Duncan și Fraser erau doi dintre cei mai tineri deținuți de acolo. Lor le plăcea În special Duncan și-i căutau compania. — Ce mai faci? Îl Întrebă acum bătrînul de lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
foarte atent. Ești OK. Totul e bine. N-ai cum să fii Însărcinată! Iat-o, În sfîrșit, zise Binkie cînd Kay păși În vaporașul lui Mickey și deschise ușile cabinelor. Kay! Am crezut că nu mai vii. Vaporul se clătină. — Salut, Bink. Salut, Mickey. Scuze pentru Întîrziere. — Nu face nimic. Ai sosit la țanc să bei ceva. Preparam cocktailul cu gin și vodcă. — Cocktailul! zise Kay, lăsîndu-și jos geanta. Se uită la ceas. Era cinci și un sfert. Binkie Îi surprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ești OK. Totul e bine. N-ai cum să fii Însărcinată! Iat-o, În sfîrșit, zise Binkie cînd Kay păși În vaporașul lui Mickey și deschise ușile cabinelor. Kay! Am crezut că nu mai vii. Vaporul se clătină. — Salut, Bink. Salut, Mickey. Scuze pentru Întîrziere. — Nu face nimic. Ai sosit la țanc să bei ceva. Preparam cocktailul cu gin și vodcă. — Cocktailul! zise Kay, lăsîndu-și jos geanta. Se uită la ceas. Era cinci și un sfert. Binkie Îi surprinse expresia. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Se uită În jur, la norii de fum. — Dumnezeule, e ca-ntru-n harem turcesc. Dar asta nu pentru că am fost vreodată În vreunul. — Draga mea, zise Binkie, eu am fost, și-ți pot spune că sînt teribil de supraestimate. Helen rîse. — Salut, Binkie, salut, Mickey. Ce mai faceți? Foarte bine. Gata de luptă, fată dragă. Și tu? Helen făcu un semn spre pahare. — Cred o să mă simt bine cu ceva de genul ăsta În mine. Bem gin cu vodcă și lămîie - Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În jur, la norii de fum. — Dumnezeule, e ca-ntru-n harem turcesc. Dar asta nu pentru că am fost vreodată În vreunul. — Draga mea, zise Binkie, eu am fost, și-ți pot spune că sînt teribil de supraestimate. Helen rîse. — Salut, Binkie, salut, Mickey. Ce mai faceți? Foarte bine. Gata de luptă, fată dragă. Și tu? Helen făcu un semn spre pahare. — Cred o să mă simt bine cu ceva de genul ăsta În mine. Bem gin cu vodcă și lămîie - Îți place? — Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
un picior pe altul. Dar cînd auzi cum ușile anti-bombă se dau la o parte, se uită În jur și zîmbi. Iar cînd Îi văzu zîmbetul, inima lui Helen vibră din nou, și simți un zvîcnet, o zvîrcolire aproape dureroasă. — Salut, Julia, spuse ea, totuși, calmă. Ce surpriză plăcută. — Chiar așa? o Întrebă Julia. M-am gîndit că, de vreme ce știu unde lucrezi acum... Se uită spre cer, care acum era Înnorat și cenușiu. Speram c-o să fie o zi Însorită, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Puse receptorul jos și se duse la ușă și strigă: domnișoară Chisholm, nu-mi mai trimiteți solicitanți o clipă! SÎnt pe linie cu biroul de la primăria din Camden. Se așeză la loc În fața biroului și se forță să stea liniștită. Salut, domnișoară Hepburn, spuse ea Încet, cînd i se făcu legătura. — Salut. Era Kay. Aveau un gen de joc cu nume ca ăsta. Cred că telefonul te sîcÎie. Vocea Îi era profundă, ușor leneșă. Fuma o țigară: Îndepărtă telefonul să expire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Chisholm, nu-mi mai trimiteți solicitanți o clipă! SÎnt pe linie cu biroul de la primăria din Camden. Se așeză la loc În fața biroului și se forță să stea liniștită. Salut, domnișoară Hepburn, spuse ea Încet, cînd i se făcu legătura. — Salut. Era Kay. Aveau un gen de joc cu nume ca ăsta. Cred că telefonul te sîcÎie. Vocea Îi era profundă, ușor leneșă. Fuma o țigară: Îndepărtă telefonul să expire fumul... Cum mai e viața pe la Asistență? — Destul de aglomerată, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu mîinile În buzunare și lovea cu bocancii În dreapta și-n stînga. Totuși, cînd Îl văzu pe domnul Mundy, se lumină la față. — Bună ziua, zise el. E o onoare, domnule, hotărît lucru! Oare miros eu bine? E tutun de-adevăratelea? Salut, Pearce. Cum ți-a mers la vizită? După cum se vede, te-ai distrat la fel ca mine. Ăsta a fost un truc de-al domnului Chase - să ne trimită pe noi Înapoi la Atelierul de Coșuri, În timp ce voi, de la Sacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
propos, chestia aia că-i mai ușor afară, e un secret, adăugă ea Încet. Doctorița era o femeie alertă și frumoasă, de vreo patruzeci și cinci de ani, Îmbrăcată Într-o salopetă de stambă și pe cap avea un turban. — Salut, zise ea văzînd-o pe Helen, ce-avem aici? Kay se dădu la o parte cînd femeia se ciuci lîngă Helen. Auzi murmurele și prinse ceva din răspunsurile lui Helen: „Nu... Nu știu... Puțin... Mulțumesc... “ — Nu-ți poți da seama cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fi adus o capră Întreagă În sos curry. Mama lui Kirstie a făcut drob de miel din intestine adevărate. Dumnezeule. Ascund repede dulceața mea de căpșuni În spatele unei fortărețe cu creneluri din pâine făcută cu lapte și praf de copt. —Salut, Kate! Ai Început să lucrezi cu jumătate de normă? tună Alexandra Law, dezvăluind un tort diplomat de dimensiunea clădirii Albert Hall. —Nu, mă tem că acolo unde lucrez eu nu se acceptă jumătate de normă. Sinceră să fiu, ei cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să identifice obstacolele determinate de problemele de gen care apar În cultura de afaceri.“ Observ că Rod a Încercuit expresia „obstacole determinate de problemele de gen“. Lângă ea a mâzgălit: „Ce dracu’ e asta?“ De la: Kate Reddy Către: Debra Richardson salut salut de la prietena ta aproape psihopată. Crezi că depresia postnatală poate dura 18 luni după naștere? Și dacă da, când o să scap de ea? Ți-am spus că avem ȘOBOLANI? Unul a traversat În fugă podeaua când socrii erau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
identifice obstacolele determinate de problemele de gen care apar În cultura de afaceri.“ Observ că Rod a Încercuit expresia „obstacole determinate de problemele de gen“. Lângă ea a mâzgălit: „Ce dracu’ e asta?“ De la: Kate Reddy Către: Debra Richardson salut salut de la prietena ta aproape psihopată. Crezi că depresia postnatală poate dura 18 luni după naștere? Și dacă da, când o să scap de ea? Ți-am spus că avem ȘOBOLANI? Unul a traversat În fugă podeaua când socrii erau În vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
publicul, cu beneficiarii serviciilor prestate. Agentul de pază și protecție trebuie să aibă în permanență un comportament principial și corect, atât față de beneficiar, cât și față de publicul cu care intră în contact în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să acorde salutul, să se prezinte ca agent al firmei respective, să fie amabil zâmbitor, dispus a da orice relație și a interveni oricând să trateze în mod egal și cu aceeași condescendență profesională pe toți cu care intră în legătură în îndeplinirea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
nasul unde nu ne fierbe oala. Riscăm să adulmecăm ceva prea dureros ca să fie spus în cuvinte și apoi nu mai putem să dăm înapoi. —Oricum, nu țin legătura cu ea. O sun doar din când în când s-o salut, dar acum tata s-a recăsătorit și e fericit. —Și te-ntâlnești cu el în LA? Locuiește acolo, nu? — Are o casă în Santa Monica. Îl văd când și când. E un pic excentric, dispare când nu te aștepți. Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de telefoanele mele. — Nu cu el e problema, le-am răspuns zâmbind și mai strălucitor. Asistenta lui e de vină. E foarte protectoare. Din punct de vedere profesional, vreau să spun. Înainte să-i dau înainte cu explicațiile, mă întrerupse salutul lui Julie din partea cealaltă a restaurantului: —Bună, fetelor! V-a fost dor de mine? În timp ce înainta spre noi, făcea cu mâna spre fiecare masă. Julie cunoaște pe toată lumea din New York, dar absolut pe toată lumea. În ziua aceea, Julie aducea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]