4,646 matches
-
tehnica corporală care însoțește descântarea cositorului pe foc de întregul ansamblu ritual al momentului? În cazul surprinderii tehnicilor corporale se face o distincție, cel puțin din punct de vedere formal, între agentul corporal (prezicător), activitatea posturală (gesturile pe care le schițează la un moment dat agentul) și instrumentalizarea corporală (legătura acestuia cu obiectul pe care-l cercetează și interpretează). Între toate acestea este doar o separare formală, teoretizantă, una care nu-și găsește aplicarea concretă în actul observației filmice. Cel mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a acestei scheme a avut loc la Începutul celui de-al doilea mileniu. Oameni noi s-au inserat În teritoriul literaturii, iar societatea În Întregul ei și-a dezvoltat noi exigențe culturale. În șco lile universitare, profesorii au Început să schițeze un edificiu nou, mai complex, al cunoașterii. Mai mult decît toți ceilalți, filozofii și-au asumat sarcina de a teoretiza organizarea disciplinei. Studiul celor șapte arte liberale, așa cum se desfășura În Evul Mediu tim puriu, este acum o simplă pregătire
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de un profesor de retorică de la Univer sitatea din Bologna: Boncompagno da Signa (cunoscut și sub numele latinizat Boncompagnus). În a sa Rheto rica nouissima (1235), un text fundamental pentru studioșii retoricii, În capitolul dedicat importanței de a memora, Boncompagno schițează un loc construit anume pentru exercitarea memoriei, așadar pentru studiu. Boncompagno nu a văzut niciodată realizată această școală a sa, dar din rîndurile scrise de el răsar cîteva detalii ale școlilor ce ne sînt familiare. „Un edificiu scolastic trebuie să
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de adulți își exersează sociabilitatea în diferite contexte sociale sau culturale prin talentul de a spune minciunile potrivite la momentul potrivit, și persoanelor potrivite. Prin "potrivit" înțeleg ceea ce este menit să asigure succesul deplin al unei înșelătorii. Ochs (1986) a schițat structura unei analize a "socializării în limbaj" care s-ar potrivi admirabil felului în care copiii învață să se folosească de minciuni în diferite medii culturale, însă, din păcate, se pare că pînă în prezent nu s-a inițiat nici o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Parlamentul este un loc unde aroma înșelăciunii nu lipsește niciodată. În Anglia, pe timpul perioadei de febră intelectuală care s-a declanșat în urma abrogării legii privind autorizarea tipăriturilor din 1694, cînd pamfletele apăreau ca ciupercile după ploaie, minciuna politică a fost schițată într-un memorabil articol din The Examiner, atribuit lui Jonathan Swift de către unii și lui John Arbuthnot de către alții (Swift 1940:10). Autorul pamfletului face următoarea observație: Există un lucru esențial prin care un politician mincinos se deosebește de ceilalți
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ca o "vastă încercare de a deforma limbajul" și spune că este "opresivă în mod profund și subtil". În capitolul 3 ne-am referit la utilizarea "vocabularelor neutre" de către birocrații civili; același proces a fost un element-cheie în sistemul opresiv schițat de Orwell (1984) în romanul său 1984. Cu privire la lumea reală, Max Black (1955:289) comentează: Terminologia șahului este folosită într-un cadru prin excelență artificial, unde orice exprimare a sentimentelor este exclusă; a descrie o bătălie ca și cum ar fi un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
umbra unui nor peste / schița soarelui, cu prima este aceea că pe șevalet se află schițat un soare și un nor. Umbra complică puțin lucrurile. Ea poate fi prezentă chiar În tablou, dar poate umbri și șevaletul pe care este schițat soarele. O ambiguitate În plus o dă faptul că, aflîndu-se Între soare și pămînt, norul umbrește locul unde se află șevaletul sau, În pictură, soarele peste chipul căruia s-a așezat. Oricum ar fi, umbra strecoară În poem nuanțe compromițătoare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de putere. Puterea dominantă este una care reușește să se impună și, astfel, să legitimeze, să legalizeze chiar ... la un nivel național sau mondial, terminologia și implicit interpretările care îi convin cel mai bine într-o anumită situație". Următoarea secțiune schițează o strategie care este preocupată cu destabilizarea interpretărilor dominante, arătând modul în care fiecare interpretare depinde în mod sistematic de elemente pentru care nu poate să dea seamă. Strategii textuale ale postmodernismului Der Derian (1989: 6) susține că postmodernismul este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin ele însăși" preferă gramatica domnilor Schluder și Berger; și nu cutezăm să-i facem nicio... imputoare". Am greși dacă am plasa calamburul arghezian sub semnul facilității; el este un spirit. Bergson definește spiritul astfel: "o anumită dispoziție de a schița scene de comedie, dar a le schița atât de discret, atât de ușor, atât de rapid, încât totul a luat deja sfârșit în momentul în care începem să înțelegem ce se întâmplă"270, un joc de cu-prindere a sensurilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Berger; și nu cutezăm să-i facem nicio... imputoare". Am greși dacă am plasa calamburul arghezian sub semnul facilității; el este un spirit. Bergson definește spiritul astfel: "o anumită dispoziție de a schița scene de comedie, dar a le schița atât de discret, atât de ușor, atât de rapid, încât totul a luat deja sfârșit în momentul în care începem să înțelegem ce se întâmplă"270, un joc de cu-prindere a sensurilor susceptibile de un dialogism intrinsec. De asemenea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sunt cunoscute până în prezent doar patru. Dat fiind faptul că, pentru așezările situate pe tributare ale cursurilor majore de ape schițarea unor caracteristici generale nu poate fi făcută, în lipsa unor studii contextuale specifice, în cele ce urmează vom încerca să schițăm o imagine de ansamblu asupra trăsăturilor specifice așezărilor situate pe cursul mijlociu al cursurilor de apă, în cadrul cărora se încadrează și așezarea de la Hoisești. Astfel, așezările din albia majoră a unui râu sunt situate într-o zonă cu risc sporit
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
același lucru de la un pantocrator, un autoportret și un clip). Știm acum că nicio mediasferă nu o înlătură complet pe alta, ci ele se suprapun și se imbrică. Sunt dominații succesive, printr-o ștafetă a hegemoniilor; și ar trebui să schițăm nu atât rupturi, cât frontiere ca în vechime, așa cum existau înainte de statele-națiune. Zone tampon, margini de contact, lungi distanțe cronologice întinse ieri pe secole, azi pe decenii. Așa cum tiparul n-a șters din cultura noastră proverbele și dictoanele medievale, procedee
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
piatră, ci prezenței divine care se manifestă prin ea în manieră iconică. O analiză matură și edificatoare în acest sens, purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului fenomenologic, se regăsește la Jean Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a acestuia întreprinsă de obicei. Idolul nu îl personifică pe zeu și, prin urmare, nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
comunitate și cum se va reflecta principiul autorității într-o asemenea comunitate? în genere, care este sensul comunității? O analiză critică a fundamentelor conviețuirii religioase astăzi nu este însă miza acestui studiu și, prin urmare, mă voi limita la a schița câteva posibile interogații ce decurg direct din problema tizarea ideii de comunitate religioasă. Reluând firul argumentului nostru, decelăm mai multe trepte ale survenirii „legăturii“ în orizontul experienței religioase, ca legătură între propria privire și principiul întemeietor perceput ca reper ultim
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care proliferează și va utiliza toate mecanismele pentru a se impune ca fiind principiul însuși sau, în cel mai bun caz, calea unică înspre principiul marginalizat. Pornind de la tipurile de relații posibile stabilite în funcție de preeminența autorității spirituale sau politice, voi schița câteva posibile direcții de dezvoltare a comunicării interreligioase. Trebuie mai întâi menționat că diferitele comunități religioase conviețuitoare combină în proporții diferite dimensiunea spirituală și cea politică, la fel cum, în cadrulaceleiași comunități religioase, modul de raportare la sistemul religios și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Mulți cred că "ce-a fost mai greu a trecut", unii cred că s-a revenit la o anumită creștere, alții spun că n-am ieșit din criză ... Nu știm cu certitudine ce va urma, conchide J. Attali. Se pot schița scenarii. Până una-alta, se reglementează la mai multe nivele (planul Obama, planurile europene de salvare a Greciei). Dacă scăderea economică se va agrava, șomajul va crește, și fiecare țară va vrea să ia decizii în funcție de interesul național (de unde numeroase
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se construiește, în spațiul socio-politic, drept consecință a relațiilor dintre oameni, precum și ca efect al ideilor, valorilor, credințelor, atitudinilor, comportamentelor și practicilor pe care indivizii le vehiculează și care permit explicații, până la un punct, cu privire la continuitatea comunitară pe linia socio-istorică schițată de axa trecut-prezent-viitor. Ca atare, cel de al doilea capitol al cărții analizează fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale. Din această perspectivă, trimiterea esențială pe care o fac este aceea spre înțelegerea ideologiei alături de elemente la fel de importante pentru memoria socială, cum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
documentare cu acesta din urmă ne arată că Eduard avea și el un tic nervos: în societate, își aranja tot timpul nodul cravatei și își trăgea manșetele în jos. Asemănările dintre cei doi se opresc însă aici. Să încercăm să schițăm fugitiv elementele particulare care au contribuit la popularitatea lui George VI și a întregii familii regale. a) regina era ceea ce britanicii numesc a commoner, adică o persoană prin vinele căreia nu curgea sînge regal. Aceasta nu înseamnă că era o
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dintre ele. Primul Război Mondial (1914-1918, La Grande Guerre, The Great War). Despre prima conflagrație mondială s-au scris biblioteci, astfel încît cauzele, desfășurarea evenimentelor și consecințele imediate și pe termen lung sînt bine cunoscute. Ne vom limita, așadar, să schițăm fugitiv doar participarea Marii Britanii la efortul comun de război al Aliaților cu Puterile Centrale pe frontul de Vest. Iată, în ordine cronologică, lista principalelor bătălii la care Imperiul Britanic a luat parte: 1914, august: bătălia de la Mons. Victorie tactică germană
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
origini) și se îmbolnăvesc mai grav și mai des decît acestea („vindecîndu-se“ destul de greu și prezentînd „răni“ și „cicatrice“ care le „mutilează“). Despre numele de locuri romînești, în special Regulile privind formarea, organizarea și funcționarea numelor de locuri în general, schițate în prima parte a cărții, sunt valabile și pentru numele de locuri romînești, care sunt studiate în consecință pe baza acestor principii teoretice și metodologice. Dar, ca în orice domeniu, materialul toponimic concret, cercetat în profunzime, dezvăluie, în afara liniilor generale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
zonă, la care se atașează teritoriul continental spre Dunăre și Balcani numit Moesia Superior, istoricul C. Jireček a scris lucrarea Die Romanen in Städten Dalmatiens während des Mittelalters (Romanii în orașele dalmate pe parcursul evului mediu) în care, bazat pe inscripții, schițează limita aproximativă dintre zonele de influență culturală greacă și latină în veacul de mijloc. Tocmai în denaturarea sensului acestei linii de demarcație, prin care autorul viza o perioadă relativ târzie de contact și delimitare a celor două culturi, constă falsificarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în sfera metafizică la orice nivel de generalizare. Imaginând o știință unitară pentru cuprinderea și cultivarea fenomenului etnolingvistic românesc, el punea ca structură de rezistență a acestuia limba română. În condițiile vitrege în care a lucrat, Eminescu a reușit să schițeze un început de lărgire a orizontului istoric al acestei limbi. Întrezărind înrudirea prin substrat a românilor cu alte popoare balcanice, el afirmă în acest sens că „albanezii și bulgarii au sânge tracic” (XIII, 369). Totodată el nu putea accepta ideea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
atunci și mie îmi va fi mai bine." Se simțea puțin bulversat, dându-și seama că descoperise un alt sens al vieții decât cel împărtășit cu colegii de liceu și facultate, alte adevăruri pe care de multe ori i le schițau tatăl său și profesorul de religie. Dar aceștia nu aveau elocința necesară, nu îi explicau prea multe, nu reușeau să-l convingă să schimbe ceva la el. Ce putea obține? Îi veni în minte o nouă întrebare. După care și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fixează dispunerea personajelor pe platou. Considerând scena ca pe un tablou, el visează să le aranjeze pe momente, în maniera lui Greuze, în grupuri dispuse în mod savant, obligându-le să rămână imobile pentru câteva clipe. Cât despre Beaumarchais, el schițează, pentru fiecare act al unei ediții din Nunta lui Figaro, un crochiu, indicând plantarea decorului, dar și locul fiecărui comediant la începutul actului. Corneille, să ne reamintim, a atras primul atenția scriitorilor asupra necesității de a înscrie indicațiile scenice, pentru
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dintre tipurile de ironie precizate de Heinrich F. Plett, cel preferat de Caragiale este asteismul. Un exemplu elocvent și edificator și în privința superiorității ironiei caragialiene în ceea ce privește mânuirea în proporție ideală a semnalelor sintactice și stilistice pentru menținerea echivocului, îl oferă schița Savantul din ciclul Moftangii. În combinație cu paramologia, diasirmul atrage cititorul pe drumul sinuos între justificare și blamare, între admirație și dispreț, primul termen fiind revelat prin antifrază, cel de-al doilea prin fraza care trebuie subînțeleasă: Este absolut indispensabil
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]