4,267 matches
-
sens, În Sfânta Scriptură citim că, după Învierea Sa din morți, pe drum spre Emaus, El se arată celor doi ucenici - Luca și Cleopa (Luca 24, 13‑32). Ei nu L‑au cunoscut, cu toate că Bunul Mântuitor le tâlcuia locurile din Scripturi care vor‑ beau despre El. Când „s‑a făcut” că pleacă mai departe, cei doi L‑au rugat stăruitor să rămână la ei. Stând la masă, a binecuvântat pâinea, a frânt‑o (ceea ce la evrei numai stă‑ pânul casei săvârșea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
putea dori cineva pentru compasiunea lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit Împreună cu păcătoșii ? Sau ce Împlinire mai convin‑ gătoare a mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se Împlinească Întru Mine Scriptura aceasta : «Și cu cei fără de lege s‑a socotită, căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Luca 22, 37). Cupa cea amară a suferințelor Sale cuprindea păcatele Întregii lumi. „Numai Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”69
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îl privește pe aproapele său, să Îndure suferința Împreună cu el În orice Împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca și cum ar avea același trup și ar fi mâhnit el Însuși, când urmează o Încer‑ care pentru aproapele, sau după cum este scris În Scriptura sfântă : „... un trup suntem În Hristos” (Romani 12, 5) și : „inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una” (Fapte 4, 32). Nimic nu bucură pe Dumnezeu mai mult decât Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 103 să suferim cu multă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să‑I ducă crucea, Însă, mergând alături de Hristos, În prezența Lui iubitoare pe via dolorosa, crucea i s‑a părut dintr‑o dată ușoară și ar fi purtat‑o din iubire de Dumnezeu chiar și până la capătul pământului. Deci, În Sfintele Scripturi, suntem Îndemnați să ne rugăm Domnului să fie astfel și cu noi, spre slava Lui și mântuirea noastră, căci În Împărăția cea veșnică nu se poate ajunge decât În stare de jertfă, ducând crucea acestei vieți, dar nu fără ajutorul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cum poate fi ea răbdată și valorificată, prin credință. Credința nu aduce o soluție teoretică, ci o speranță pe drum. Textele patristice ne lansează În acest sens o exortație la introspecție, la meditația profundă și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi, al Sfintei Tradiții și pe para‑ digmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilită‑ ții, nestatorniciei și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om Începutul căii de a‑și Îndrepta din ce În ce mai mult atenția către suflet și către ceea ce ar trebui să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suntem amenințați cu pierderea averii, cu Închisoarea, cu lanțuri, cu sabie și foc, cu moarte. Numai cu credință și cu răbdare putem să suportăm”233. Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 193 La rândul său, cel mai mare exeget al Sfintei Scripturi și totodată cel mai mare predicator al Bisericii din toate timpurile, relevând importanța răbdării sau suportării bolii trupului cu noblețe și cu mulțumire, scrie : „Acest lucru - am spus‑o de multe ori - l‑a Încununat pe Lazăr, acest lucru l
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru ele pe Iubitorul de oameni Dumnezeu Care poate să facă să dispară toate dintr‑o dată, dar le lasă să fie ca să‑ți fie și mai strălucitoare această bună negustorie. De aceea și noi nu Încetăm să te fericim”234. Scriptura zice : „Am trecut prin foc și apă și ne‑ai scos pe noi (Doamne - n.n.) la odihnăă (Psalmul 65, 11). Cei ce voiesc să placă lui Dumnezeu trebuie să treacă prin unele necazuri. Căci „cum putem să fericim pe sfinții
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sine, În chip inevitabil, imitarea lui Dumnezeu, el va crede că tot astfel este și Dumnezeul nostru, iar Dumnezeu va fi defăimat, prin viața unui astfel de creș‑ tin, Înaintea celor din afară 243. Sfântul Grigorie de Nyssa adaugă cuvintele Scripturii : „Vai de aceia prin care numele Meu este defăimat Între neamuri !” (Isaia 52, 5). Știm din Sfânta Scriptură că Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Marcu 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne Întărim În credință, creștem spiritual În iubire față de Dumnezeu și de semenii noștri ; rugăciunea ne ajută și ne Întărește să Împlinim poruncile lui Hristos În viața noastră, prin ea ni se luminează mintea să adâncim și să Înțelegem Sfânta Scriptură, și să Înțelegem că bucuriile duhovnicești sunt mult mai mari, mai intense și mai frumoase decât vremelnicele plăceri pământești. Astfel, rugăciunea trebuie să reprezinte activitatea prin‑ cipală a bolnavului. La ceasul morții, credinciosul lasă În urmă toate lucrurile pământești și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
omul de rând. Iubirea creștină se numește agapè: "Întruparea Cuvântului pe pământ a Luminii în Întuneric -, iată evenimentul extraordinar care ne eliberează de nefericirea de a trăi. Aceasta este piatra de temelie a creștinismului și vatra iubirii creștine, pe care Scripturile o numesc agapè"294 Agapè înseamnă depășirea inflexiunilor narcisist-platonice, androgin homosexuale ce înmuguresc inconștient, căci îndrăgostitul este mort pentru sine, orientat spre începutul unei vieți noi aici, iar nu pe tărâmurile morții: "De-acum înainte, iubirea nu mai înseamnă fuga
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
locuiau departe de bog]ția Nilului și de normalitatea vieții din Egipt (mă’at) erau incluși în categoria animalelor. Totuși, dac] un str]în dorea s] se stabileasc] în Egipt, atunci acea persoan] intra în rândul oamenilor. iii. Etică în Scripturile evreiești Când evreii au intrat în Canaan, probabil la sfârșitul secolului al XIII-lea î.Hr., regiunea se află sub controlul monarhiilor locale care pl]teau tribut Egiptului. Conform legendei biblice, regatul evreiesc, ca și cel al Mesopotamiei, a fost instaurat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și c]s]toriile deja consumate s] fie desf]cute (I Ezdra 10.18-19). Cei doi conduc]tori erau convinși c] mariajele între evrei și neevrei nu numai c] întinau puritatea iudaismului (Neemia 13.23-26), dar inc]lcau și legile Scripturii (Neemia 13.1-3), provocând furia divin] (Ezdra 10.14). Nu toat] lumea era de acord cu aceast] diviziune. Autorul C]rții Rut, compus] spre sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr., menționeaz] c] regele David a rezultat dintr-o c]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toare, devenind ceea ce putem numi tradiția etic] „hindus]”. Etică brahmano-hindus] Vom începe cu trei observații concrete în leg]tur] cu societatea brahman]. 1. Vedele, colecția textelor canonice, sunt autoritatea suprem]. Nu exist] un „Deșt]inuitor Suprem” care s] constituie sursă scripturilor. Conținutul lor este pur si simplu „v]zut” sau „auzit” (shruti); iar principiile invocate sunt întrupate în zei, care reprezint] modelul conduitei umane. 2. Se adopt] un principiu special de ordonare social] (probabil introdus în India de c]tre arieni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clasice, pan] la Aristotel și Platon. Discursul public adab, bazat pe limbaj și preocup]ri filosofice și morale, reprezint] o parte important] a moștenirii cosmopolite a eticii în Islam și reflect] eforturile de a reconcilia valori derivate din religie și scripturi cu fundamentele etice având baze intelectuale și morale. Tradiția filosofic] musulman] are dubl] semnificație: deoarece conținu] și dezvolt] filosofia clasic] greac] și pentru c] se angajeaz] s] sintetizeze Islamul și gândirea filosofic]. Al-Farabi (m. 950 d.Hr.) susținea armonia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scrierile p]rinților Bisericii. Aceste opere au fost scrise între secolele al II-lea și al V-lea de c]tre înv]ț]tori religioși care au aparținut Bisericilor orientale și occidentale. Scopul acestor autori teologi a fost s] interpreteze scripturile și tradițiile iudeo-creștine cu ajutorul ideilor derivate din filosofia greac] și român]. Cu toate c] P]rinții nu erau gânditori speculativi, ei au introdus în etică lor teist] noțiuni de o important] considerabil] care apar în toat] filosofia medieval] și a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unesc pentru a susține o discuție ordonat] logic, pornind de la „axiome” și ajungând la concluzii implicite. El a aplicat aceast] metod] a gândirii sistematizate și discursive în cazul unor diferite probleme teologice și, citând autoritatea (auctoritas) sub forma citatelor din scripturi sau din scrierile patristice, a fost preocupat s] o utilizeze că un mijloc de a ajunge la concluzii suplimentare. Aceast] atitudine inovatoare este expus] într-un pasaj ale c]rui cuvinte finale reprezint] mottoul scolasticii. El spune: „Mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei destinului lumesc asociat cu tradiția revoluționar] și mai ales cu Marx. Totuși, Kant nu a renunțat la o interpretare religioas] a afirmațiilor despre originea și destinul omului. În lucrarea să târzie, Religia în]untrul granițelor rațiunii, el consider] c] scripturile creștine sunt o relatare temporal] echivalent] cu „un simbol al moralei”. Interpretarea acestei opere, care i-a adus lui Kant probleme cu cenzură prusac], este foarte complicat]. Totuși, se detașeaz] cu claritate faptul c] el nu reintroduce elementele teologice că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i-a adus lui Kant probleme cu cenzură prusac], este foarte complicat]. Totuși, se detașeaz] cu claritate faptul c] el nu reintroduce elementele teologice că fundament al moralei, ci c] mai degrab] își folosește propria teorie moral] pentru a interpreta Scriptură. Dac] filosoful nu s-a întors la respingerea inițial] a fundamentului teologic, înțelegerea leg]turii pe care el o vede între natur] și moral] este problematic]. Un mod de a o înțelege s-ar baza pe ideea prezent] în Întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parabole din „romanul” ascetic. Ca și în alte rânduri, versiunea românească, înfăptuită de Udriște Năsturel și rămasă multă vreme în copii manuscrise, închipuia capătul unui drum de-a dreptul excepțional, egalat, se pare, doar de mersul prin timp al Sfintei Scripturi. Călătoria cărții, care reinterpretează biografia lui Buddha, pare să fi început în India, așa cum au crezut cei mai mulți cercetători ce s-au aplecat asupra acestei chestiuni, sau începutul ei ar trebui așezat în Asia Mică, potrivit unor opinii recente, care propun
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al Scripturii. Partea a doua a Cărții românești de învățătură... are un conținut hagiografic și panegiric destinat sărbătorilor sfinților Bisericii Ortodoxe, fiind un adaos independent al mitropolitului, prin care se va reînnoda tradiția vechilor sinaxare și mineie cu viitoarea operă a lui
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
doi copii. Într-o poezie „publicată” În timpul studiilor, În paginile Aurorei (revista manuscrisă a elevilor blăjeni), el mărturisește: Căce m-am dat spre popie, Lumea tot mi-i dragă mie ș...ț Însăși firea poruncește: „Însoară-te, te-nmulțește”; Și Scriptura Încă spune Doi cu doi să se-mpreune. Pauleti XE "Pauleti" Își justifică atitudinea anticelibatară prin două mari argumente; unul este cel biblic, creștin, dar primul rămâne argumentul iluminist, ținând de filosofia dreptului natural: „Însăși firea poruncește”. Mentalitatea promatrimonială țărănească, fundamentată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
seculară“. Referitor la termenul„apocrif“ Enciclopedia Britanică oferă o definiție strict din perspectiva religioasă:„Apocrif: din greacă apokryptein, care înseamnă «pentru a ascunde departe», în literatura religioasă se referă la acel grup de lucrări considerate ca fiind colaterale canoanelor Sfintei Scripturi. Istoria utilizării acestui termen se referă la grupul lucrărilor ezoterice care la început au fost apreciate, apoi tolerate și în final excluse din literatura religioasă oficială. În sens larg, termenul apocrif definește orice scriere a cărei proveniență sau autor nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
domniei Legii (nomos) și ilustrată de oameni care împărtășesc credința în Dumnezeu și care, după tronurile îngerilor, alcătuiesc împărăția lui Dumnezeu"6. Iată de ce normele de comportare din Apophtegmata patrum sau din Hristoitia lui Nicodim Arghioritul erau strict reglementate după Scripturi și Sfinții Părinți. Numeroasele hristoitii cu circulație apocrifă până în epoca lui Anton Pann încorporau un ansamblu de reguli de conviețuire creștină în esență. începând însă cu Turcocrația din veacurile XVII și XVIII, deci culminând cu fanariotismul, ieșirea de sub autoritatea cenzurii
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Țuculescu, Degetele lui Marsias, Matei Vișniec, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Matei Vișniec, Paparazzi sau istoria unui răsărit de soare avortat. Pentru stilul jurnalistic am selectat din CLRV 22, Adevărul, Capital, Cotidianul, Dilema Veche, Evenimentul zilei, Formula As, precum și scripturile de la Realitatea TV și ProTv. La "colocvial" au fost cuprinse corpusurile de limbă vorbită, CORV și IVLRA vol. 1, precum și forumurile site-urilor Cotidianul, Evenimentul zilei, Gândul, Pro-Bike și Radio Guerrilla. 2 180 de ourențe pentru numai, față de 185 pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
surprinzătoare, se situează pe o poziție “oximoronică”; ei doresc o apropiere (În conștiința istorică) de trecut, pentru a evidenția distanța dintre prezentul Întinat, denaturat, rațional, calp și lumea curată, naturală, mitică, intuitivă a trecutului CÎnd privesc zilele de-aur a scripturilor române, Mă cufund ca Într-o mare de visări dulci și senine Iară noi? noi, epigonii? Noi În noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! (Eminescu, Epigonii) Poziția lor este diametral opusă În raport cu cea a iluminiștilor: aceștia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]