KorAP: Find »[drukola/base=scufunda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...122 123 124 ...188 >

4,690 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

sau colțuroase, pe suprafața cărora se observă cercuri concentrice. Petele mari de 1-2 cm sunt produse de Alternaria porri f. sp. solani, în timp ce A. tenuis produce pete mici de 1-2 mm. Atacul pe tuberculi se observă prin pete brune-închis ușor scufundate în dreptul cărora are loc o putrezire neagră a pulpei. Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul perioadei de vegetație prin spori, iar de la un an la altul rezistă în tuberculi sau în resturile vegetale pe care continuă să trăiască. În zonele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prost aerisite, unde temperaturile cresc (1528șC) și umiditatea este mare (50-80 %). Tuberculii infectați prin răni prezintă mai întâi o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu greutate. Pulpa afectată devine sfărâmicioasă sub coaja intactă. Transmitere-răspândire. Aceste ciuperci rezistă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aspre) și crăpături variate ca formă și lungimi. Florile infectate în primele faze nu leagă și cad. Fructele infectate prezintă pete circulare, umede, galben-brunii sau cenușii înconjurate de un inel alb gri (fig.100-b). În zonele atacate, țesuturile fructului se scufundă ușor, devin crustoase și chiar dacă fructul se coace, în jurul rănilor rămâne o zonă verde. Crustele apărute pot crăpa pe parcursul creșterii fructului, iar prin crăpături pot pătrunde alți agenți ce depreciază mai mult fructele. Transmitere răspândire. Bacteria infectează țesuturile prin deschiderile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tulpini, la bază, apar pete brune-negricioase de 5-6 cm lungime sau chiar un inel de putregai uscat, în dreptul căruia se văd puncte mici negre. Atacul pe tulpini pornește de la micile răni produse la copilire, țesuturile se colorează în brun, se scufundă și crapă, iar scoarța se poate desprinde parțial de țesuturile lemnoase (fig. 104). În culturile de câmp, atacul poate fi semnalat chiar pe cozilei fructelor și pe fructe. Acestea prezintă pete brune, umede, cu cercuri concentrice, cu țesuturi brune în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
resimt în culturile destinate industrializării în partea a doua a perioadei de vegetație. Simptome. Ciuperca atacă fructele încă de când sunt verzi dar, abia pe fructele coapte apar simptome caracteristice, pete mici, circulare, mai închise la culoare, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. Pe suprafața petelor de 0,5-1,2 cm, apar zonalități concentrice, iar sub coajă se ridică puncte negricioase (fig. 106-a și 105-e). După crăparea cojii, apare o masă de spori roz-portocalie, iar ciuperca pătrunde mai adânc în pulpă. Ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacate au la bază o zonă inelară, verde închis apoi cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea și uscarea plantelor. Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpină prin codiță, prezintă pete apoase, verzi închis apoi galbene, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se usucă sau, se acoperă cu mucegai fin albicios. Uneori pe zonele afectate se grefează ciuperci ca, Alternaria capsici-annui. Sămânța din fructele atacate poate putrezi sau, are aspect normal dar conține miceliul infecțios al ciupercii. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Franța și din 1975 în culturile de vinete din România. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită înălțimii mult reduse (50 %) și a unor pete alungite, brune, pe tulpini și codițele frunzelor. Petele brune-deschis devin brune închis, apoi țesuturile se scufundă și frunza sau planta tânără se usucă. La soiurile mai rezistente, apare un simptom de mozaicare slabă. Transmitere-răspândire. În cultură virusul se transmite prin contactul dintre plante, iar de la un an la altul virusul rezistă în semințe, în sol sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pagube mici. Simptome. Frunzișul afectat prezintă pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, în dreptul cărora, pe partea inferioară, apare un puf albicios alcătuit din miceliul cu spori. Atacul pe fructe se manifestă sub forma unor pete mari brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. În condiții de umiditate atmosferică ridicată, petele se extind, se unesc, iar fructele putrezesc. Caracterele ciupercii, răspândirea și măsurile de prevenire și combatere sunt prezentate la "putrezirea coletului la tomate". Substanțele chimice recomandate la tomate sunt bune și la vinete

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a plantei se veștejește (fig. 110). Ca factori favorizanți ai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Docea și V. Severin). Simptome. Boala apare în a doua jumătate a lunii august și începutul lui septembrie, când pe fructe se constată apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare brună. Țesuturile din centrul petelor de 2-10 mm se scufundă, începe putrezirea fructului și pata capătă o culoare albicioasă-cenușie, iar pe marginea ei se observă puncte mici negre fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile de fructe atacate sau pe sămânța infectată. În cursul vegetației

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apare sub forma unor pete uleioase apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc. Dacă simptomele apar la începutul vegetației, plantele se pot usca. Pe fructe apar pete mari, circulare (1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se acoperă cu un mucegai roz, reprezentat de fructificațiile ciupercii ce apar în cercuri concentrice (fig. 118-b). Țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continua deprecierea fructelor, mai ales dacă umiditatea atmosferică se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele mari, atacul se observă sub forma unor pete circulare sau colțuroase, verzui, apoi cenușii, mărginite de un inel galben. Țesuturile atacate se brunifică, se usucă și se desprind din frunze. Pe fruct, apar pete cenușii cu țesuturi ce se scufundă, atacul ajungând până la semințe (fig. 124 a). Pe timp umed, cu temperaturi scăzute între 18-25șC, petele se pot uni, iar pe timp secetos, marginea petelor devine tare, se suberifică (devine aspră la pipăit). Transmitere-răspândire. În condiții de umiditate ridicată, în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care caz apar goluri în răsadnițe. Plăntuțele tinere atacate, prezintă pete brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
În culturile destinate bulbilor pentru păstrare, atacul bacteriei apare spre sfârșitul vegetației când, dacă se secționează bulbul se observă că unele foi cărnoase își schimbă culoarea, par umede și se înmoaie. La bulbii puternic atacați, la presare, discul bazal se scufundă. Bulbii parțial atacați pot putrezi în întregime dacă sunt păstrați în depozite mai umede sau, se usucă (din bulbi rămânând numai foile exterioare), dacă depozitele sunt cu atmosferă uscată (fig. 128). Din bulbii atacați se degajă un miros pătrunzător, neplăcut

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produce pagube de 15-20 % la ceapă în culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pete mici, de 1-3 mm în diametru, circulare, cafenii, înconjurate de o dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile parazitate se scufundă ușor . Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii duși de vânt, infectează frunzele ude prin stomate (deschideri naturale) și după 3-5 zile ciuperca formează o nouă generație de spori, așa încât în condiții favorabile, temperatură de 18-27șC și umiditate ridicată, frunzișul se poate distruge rapid

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
10.7. Putregaiul uscat Veticillium constantini Boala a fost semnalată la noi în 1959 de către Ana Hulea și N. Mateescu. Simptome. Pe fructificații apar pete brune, de formă neregulată, ce se extind și cuprind porțiuni mari. În dreptul petelor, țesuturile se scufundă apărând mici caverne. Ciupercile se deformează, sunt moi, elastice ca și cauciucul iar în final se usucă. Transmitere-răspândire. Patogenul este adus în cultură odată cu substratul ce nu a fost bine dezinfectat. Transmiterea sporilor este asigurată de curenții de aer, insecte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și lemnul multianual, fructificații ce sunt parțial scufundate în substrat, globuloase, brun negricioase, înconjurate de o stromă groasă. În interior prezintă numeroși spori care, la maturitate sunt eliminați într-o masă vâscoasă, de culoare alb gălbuie. Transmitere-răspândire. Principalele infecții se realizează primăvara și toamna prin intermediul sporilor din fructificațiile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacului ciupercilor din genul Septoria, se recomandă respectarea măsurilor de igienă culturală, aplicarea unui asolament, folosirea de semințe dezinfectate și de butași sănătoși. Tuberobulbii de gladiole se vor dezinfecta înainte de plantare cu Captadin 50-0,3 %, soluție în care vor fi scufundați timp de 30' sau tot 30' se vor scufunda în soluție de formalină (concentrație-0,4 %). În lipsa acestor substanțe, se poate folosi și soluție de permanganat de potasiu 0,15 % în care tuberobulbii se țin 2 ore. În timpul perioadei de vegetație

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de igienă culturală, aplicarea unui asolament, folosirea de semințe dezinfectate și de butași sănătoși. Tuberobulbii de gladiole se vor dezinfecta înainte de plantare cu Captadin 50-0,3 %, soluție în care vor fi scufundați timp de 30' sau tot 30' se vor scufunda în soluție de formalină (concentrație-0,4 %). În lipsa acestor substanțe, se poate folosi și soluție de permanganat de potasiu 0,15 % în care tuberobulbii se țin 2 ore. În timpul perioadei de vegetație se vor face stropiri preventive (1-2 tratamente) cu: Mancozeb

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
deoarece ciupercile ce dau rugini rezistă sub formă de spori în organele atacate. Plantele puternic atacate vor fi strânse și arse. Se va evita recoltarea de butași de la plantele ce au manifestat simptome de rugină. Înainte de plantare aceștia se vor scufunda în soluții toxice, iar amestecul de sol pentru înrădăcinare se tratează cu Ridomil MZ 72 WP-0,04 % sau alt fungicid sistemic administrând 4-5 l suspensie la 1 m2. Se recomandă udarea prin brazde pentru a evita umectarea prelungită a frunzelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
parte stânjenelul, freesia, garoafele și nemțișorul. Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului, înmulțirea prin tuberobulbi sănătoși sau tratarea lor preventivă cu Dithane M 45-0,2 % sau Mancozeb 80-0,25 %. Organele de înmulțire vegetativă se vor scufunda în soluțiile de fungicid timp de 30 minute, cu 1-2 zile înainte de plantare. Boli produse de ciuperci Septorioza gladiolelor Septoria gladioli (vezi 11.1.9.). Fusarioza Fusarium oxysporum f.sp. gladioli (vezi 11.1.10.) Putregaiul gladiolelor Botrytis gladiolum (vezi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
altul rezistă în bulbii parțial atacați. Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea prin ardere a plantelor atacate, plantarea de bulbi sănătoși sau dezinfectați cu apă caldă la 47-48șC timp de 20-25 minute. Cu 1-2 zile înainte de plantare bulbii se vor scufunda timp de 30 minute în soluție de fungicid: Dithane M 45-0,2 %, Mancozeb 80-0,3 % sau hidroxid de cupru 10-15 %. Recoltarea bulbilor se va face timpuriu, iar păstrarea bulbilor destinați pentru plantare se va face în spații aerisite cu umiditate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
au descris-o în 1940. Simptome. Pe frunze apar la început pete mici, circulare care se extind și devin alungite, brune închis, mărginite de o dungă violet-purpurie. Pe aceste țesuturi care se usucă, se observă niște puncte mici, negre, ușor scufundate în substrat, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite prin spori în cursul anului și de la un an la altul rezistă în fructificațiile cu spori (picnidii). Prevenire și combatere. Se recomandă strângerea și arderea frunzelor atacate și uscate, în vederea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

au de ce să se declare surprinși (Realitatea TV, 2007) autoritățile nu au reacționat la timp, deși fuseseră avertizați că o să ningă (Antena 3, 15.X.2009) Foarte multe dintre aceste contexte implică substantivul persoană: (52) Mai multe persoane și-au scufundat mașinile [...] pentru a nu fi prinși de polițiști (Pro TV, 20.IX.2009) Percepția publică despre o persoană căreia i se întocmește dosar penal și care mai este chemat de vreo 10 ori sub lumina reflectoarelor la DNA este că

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]