3,463 matches
-
sau gramofon a fost adus în sat la o sărbătorire a Paștelor de către un frate a mamei de la Bârlad, venit în vacanță la bunicii mei. Gemea ograda bunicului Costachi Ouatu de lumea adunată în fața balconului casei, rămasă gură cască și scuipând în sân de această invenție a necuratului. Da, ... aceasta a fost vremea copilăriei mele ... și când mă gândesc că nu au trecut decât vreo 70-80 de ani... Dar de ce să mă mai mir, când îmi vine și mie acum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în sân de această invenție a necuratului. Da, ... aceasta a fost vremea copilăriei mele ... și când mă gândesc că nu au trecut decât vreo 70-80 de ani... Dar de ce să mă mai mir, când îmi vine și mie acum să scuip în sân și să invoc diavolul în fața uluitoarelor invenții utilizate astăzi ?... Subsemnatul, elev în clasa I Ceea ce mă miră și acum, este încrederea cu care sătenii priveau școala, și respectul cu care îi priveau pe învățători, dar și seriozitatea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând pofticioși la țâțele scroafei, ca să nu-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e alungat. Ce se întâmplă cu omul, vietatea, obiectul deochiat? - Copilul sau omul matur capătă, ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
simpla uitătură răutăcioasă a omului. Cum ne ferim de deochiul periculor? - Cel mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând pofticioși la țâțele scroafei, ca să nu-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e alungat. Ce se întâmplă cu omul, vietatea, obiectul deochiat? - Copilul sau omul matur capătă, ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
simpla uitătură răutăcioasă a omului. Cum ne ferim de deochiul periculor? - Cel mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului întâlnit. Să nu le aduci laude, fără a scuipa de trei ori, zicând: “Phtiu! Phtiu! Phtiu! Să nu fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
n - nearticulate pe palat, r înlocuit cu un suflu nedefinit, cu limba ridicată din a 2-a jumătate spre palat. Respiră bucal, nu știe să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon, nu știe să scuipe, nu știe să sufle nasul. Vorbirea este fără mimică și expresivitate, monotonă cu intensitate scăzută a sunetelor. Se pune diagnosticul de rhinolalie mixtă, dislalie polimorfă, tulburări respiratorii. Elementele de rhinolalie deschisă se combină cu elementele de rhinolalie închisă deoarece situația
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
-ți intre o muscă în ochi? C.S.: Aaaaaa... mie mi-a intrat una în gură odată. În live. (râsete generale) Era mică, e adevărat, dar a trebuit să o înghit pentru că vorbeam în live și n-aveam cum s-o scuip. E.Z.: Bine, bine, o înghiți și mergi mai departe, dar când îți intră o musculiță din aia mică în ochi și ai un ochi cu care nu mai vezi și încerci să nu clipești ca să nu pară că ești nebun
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cu canonul făcut și cu dezlegarea duhovnicului. Ținuta exterioară este foarte importantă. Îmbrăcămintea trebuie să fie curată și decentă, femeile având capul acoperit. După ce ne-am Împărtășit, trebuie să avem mare grijă să nu pierdem Sfânta Împărtășanie. Să nu scuipi, să ai grijă ce mănânci, să ai grijă și cât mănânci, ca nu cumva să-ți fie rău. Să nu mănânci ceva murdar sau ceva spurcat. Este binevenit obiceiul de a primi după Sfânta Împărtășanie anafora și chiar un pic
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle slobode în jos, și îl întreabă: „Te
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle slobode în jos, și îl întreabă: „Te unești cu Hristos?” Și răspunde cel ce vine să se boteze sau
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cât de prost am mai fost! Apoi am început să-mi povestesc mie însumi câte mustrări de conștiință mi-am făcut fiindcă am vrut să amanetez odată cuvertura lui Hans Pauli. Am râs cu dispreț de cinstea mea stupidă, am scuipat cu dezgust că n-am reușit să găsesc cuvinte destul de dure ca să-mi bat joc de propria mea prostie. (...) Nu degeaba suferisem atât de infinit de mult, ajunsesem la capătul răbdării, eram acum în stare de orice.” (p.92) Opera
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a unui irealism și iluzionism integral, dar totodată și explicația unui anume amoralism, care oferă credem încă o cheie a multor atitudini. Disprețul pentru oamenii politici și istoria politică este desăvârșit. Pe aceasta din urmă, Constantin Noica pur și simplu scuipă. O disprețuiește total. O desconsideră. Nu-i recunoaște realitatea. Nu poate deci citi cartea lui Orwell, 1984, care nu-l interesează, deoarece este despre... neființă, despre ce nu este 13. Nu se discută, într-adevăr, acolo, despre esențe, idei, realități
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bandajul la celălalt ochi. Dacă vrei să semeni cu el, trebuie să ți-l schimbi"870. O primă trimitere la gestul arhetipal, mitic, o găsim în Evanghelia după Ioan, capitolul 9, unde se relatează cum Isus a vindecat orbul: "A scuipat jos și a făcut tină din scuipat și a uns cu tină ochii orbului. Și i-a zis: Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuiește: trimis). Deci s-a dus și s-a spălat și a venit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semeni cu el, trebuie să ți-l schimbi"870. O primă trimitere la gestul arhetipal, mitic, o găsim în Evanghelia după Ioan, capitolul 9, unde se relatează cum Isus a vindecat orbul: "A scuipat jos și a făcut tină din scuipat și a uns cu tină ochii orbului. Și i-a zis: Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuiește: trimis). Deci s-a dus și s-a spălat și a venit văzând". Jidovul încearcă să repete gestul sacru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
astfel, avid, certitudinea că, dincolo de prag, vastitatea îl aștepta, virgină și nubilă, cu toată zestrea ei de nerostite făgăduințe. Privirea-i languroasă pecetlui o dată în plus pactul lor secret; trase apoi cu nesaț în piept aerul complice al oacheșei înserări, scuipând admirativ înspre zare, ca și cum ar fi vrut să n-o deoache cât îi era de dragă. "Au venit ăștia să vă pună în ghips, de tari ce sunteți!" îi chicoti ea în ureche, sclipindu-și salbele deasupra orizontului. "Taci, fă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
apăsat pe sânii ei dezgoliți, n-avea totuși aerul triumfător, ci mai mult curios. Slăbea puțin strânsoarea, ca lucrurile să nu fie chiar atât de clare pe cât deveniseră, și ea începea iar să se zbată, să-l lovească, să-l scuipe și să-l ocărască după rânduială. Dacă vreun clasicist al agresiunilor sexuale l-ar fi întrebat pe Rică la ce chinuia fata în halul ăla (admițând că deținătorul secretului nu i-ar fi pocit pe loc mutra curiosului) probabil că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de frumos, blond și impavid ca un arhanghel, proțăpit pe picioarele lui cu ciorapii trei sferturi căzuți în vine și ieșind firave de sub pantalonii scurți din piele de drac. O luase de la lingurea un leșin și-l strânsese în brațe, scuipându-l să nu-l deoache - deși ea era cea care-și pierduse capul, nicidecum el. După asta, firul întâmplărilor se ferfenițea prin cataractele memoriei colective; unii spuneau că el îi urmărise cu sabia ridicată, alții că piranda nu se mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
SLOMR-ului etc. Astăzi, o întrebare care nu poate fi ocolită este cum ar putea o țară ca România să asigure nu știu ce stabilitate în zonă, când, pe plan intern, realitatea rămâne sumbră? Este ca și cum o familie de scandalagii - care se scuipă de dimineața până seara reciproc, se calcă în picioare și aruncă unii după alții cu ce le vine la îndemână - ar pretinde că poate asigura liniștea întregului bloc cu zece etaje în care locuiește. Dacă nu va fi capabilă să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de a se afla în eroare, fără a fi decapitat pentru trădări nedovedite, comploturi imaginare sau presupus haimanalâc profesional și etic. Dacă astăzi acceptăm linșajul împotriva cuiva, practic acceptăm legitimitatea lui împotriva fiecăruia dintre noi. Când suntem mai înclinați să scuipăm decât să îmbrățișăm, când suntem extrem de preocupați de vinovăția altora față de noi, dar dormim fără vise cu capul în poala vinovăției noastre față de alții, ceva nu e în regulă cu noi. (Jurnalul Național, 25 iunie 2004) O nouă paradigmă? Slăbiciunea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
2005) Cioroipanul și Țara minunilor În vremuri paradisiace, când corectitudinea politică nu teroriza plaiurile mioritice prin vigilența unor comisari străini și autohtoni, printre cimiliturile benigne ale zilei circula și aceasta: „Ce ne facem noi, țiganii,/ Dacă vin americanii?/ Că ne scuipă din service/ Și ne-mpușcă cu alice”. Deși mulți din bunicii noștri, de diferite etnii dar cu toții cetățeni români, jucau table, așezați pe taburete în jurul Arcului de triumf, așteptându-i pe americani, aceștia n-au apărut. Au venit ceva mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu a fost încă nimeni capabil să o facă până acum. Până atunci, însă, pentru mine unul prezumția de nevinovăție rămâne în picioare. (Jurnalul Național, 15 octombrie 2004) Puțoiul zilei Pare o competiție. Tristă și acerbă. Un fel de cine scuipă mai departe și mai gros. Chiar mă întreb dacă merită scris despre ea, căci rădăcinile unei asemenea situații sunt eterne: lipsă de caracter, lipsă de educație, dorință de a-ți face un nume cu orice preț și, mai ales, o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mult și ne va tăia și pe noi...” Avram Bercu, născut în 1884, strada Arapu, tâmplar „Nu mai era chip de ieșit în stradă, în special pentru că ne recunoșteau de la kilometri distanța, purtând semne distinctive. Cum ieșeam în stradă eram scuipat, lovit pe la spate de cel mai mic copil, iar dacă spuneam un cuvânt săreau părinții copiilor cu un ciomag la bătaie, eram nevoit să mă închid în casă pe un timp până bătăușul uita. Regimul ăsta era înainte de pogrom. După
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
aplecat spre Lisbeth, i-a depărtat buzele și dinții pentru a-și vârî limba în acel loc care crezuse că-i aparține numai ei. Acest semi-viol a umplut-o de scârbă. L-a îmbrâncit cât colo pe frate-meu, a scuipat, și-a frecat gura cu batista. Apoi a venit la mine să-mi aducă la cunoștință cele îndurate, neștiind dacă așa se făcea de obicei. Detaliile pe care mi le-a dat au trezit în mine groaza și curiozitatea; mi-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tradiționaliști, care îl acuză de pervertirea tineretului: Da, băiatul acesta atât de inocent e pe cale de-a ne corupe copiii, de a face din fiicele noastre niște târfe, de a-i transforma pe băieții cuminți în fiare sălbatice care ne scuipă în față. E-un păcat, e-o rușine, e indecent și cu totul anti-american"166. Scandaloși, insolenți și "antiamericani" sunt și primii poeți beatnici Jack Kerouac, Allen Ginsberg, Neal Cassady și William Burroughs. Căci aceștia recuză deja toate valorile Americii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]