5,253 matches
-
cu ochii de el, trăgea să moară. Mă întreb cum a mai putut trăi atât. Evident, în vis lucrurile se întîmplă altfel... - După cele șase zile de foc, îl întrerupse locotenentul, aveai destulă experiență. Nu mai aveai, ca la început, scuza că nu îndrăznești să comanzi unor soldați care luptasem de un an, doi, în linia întîi. - E adevărat, vorbi Darie zâmbind absent. Dar pe de altă parte, de câte ori îndrăznisem să comand, în acele șase zile, ieșise prost. Plecasem cu un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dacă i-o fi binecuvântat și pe ei vreun Ivan care trăgea să moară... Darie îl ascultase cu încordare, privindu-l mirat, cercetător. - Nu cred că ne-am întîlnit până acum, continuă celălalt stânjenit, parcă ar fi încercat să se scuze. Numele meu este Procopie. Medic, dar am ciupit și eu ceva filozofie, pe vremuri, când eram student. Mi-a plăcut filozofia... Locotenentul îi privi pe amândoi surprins, aproape indignat. - Dar cum se poate că nu v-ați întîlnit până acum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aici, domnule doctor? Cum ați ajuns aici? Oboseala îi pierise deodată și se apropie de el repede, înviorat. - Unde vă este unitatea? întrebă din nou, ajuns în fața lui. În aceeași clipă își dădu seama de confuzie și încercă să se scuze, încurcat: E întuneric, nu v-am recunoscut. Sunteți dl. Arhip. Dar tot nu înțeleg ce căutați aici. Tot căutați formula, tot o mai căutați? Celalt îl privea cu același zâmbet senin și totodată ironic. - Eu v-am pus o întrebare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
închipui. Dispar azi și mâine se trezesc în cine știe ce continent... așa sunt timpurile. Au aflat și alții de descoperirea d-tale, și au aflat-o 24 de ceasuri înaintea noastră... - Dar s-au făcut calcule..., încearcă din nou să se scuze Pantelimon. - O să revenim la asta. Îți vorbeam de pelerina lui Zevedei fără de care... Îl cunosc pe Zevedei și știam și de pelerină, dar nu știam c-o poartă, așa peticită, iarnă și vară. Îl cunosc bine pe Zevedei, adăugă după
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
așteptat, după-masă au vizitat-o Mihaela și Marius. Au găsit-o în pat, palidă și toată plânsă. Era singură, Ai ei nu veniseră încă de la serviciu. Le-a spus că nu se simte bine. După un timp Mihaela s-a scuzat și a plecat pentru că trebuia să-l ia de la grădiniță pe fratele ei. Marius a mai rămas pentru că simțea că "boala “ Florentinei avea un nume, Vali, pe care l-a întâlnit și el în curtea școlii și mai are încă
FLORENTINA ŞI TRAFICANTUL DE DROGURI. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Gabor Andreea, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2013]
-
să facă. În mintea Florentinei încolțește un plan. La adăpostul nopții dosește lucrurile furate întro tufă de liliac și face cale întoarsă alergând cât o țineau puterile. A ajuns la Marius. Și-a tras sufletul, a sunat și s-a scuzat că deranjează atât de târziu dar ... Când se pregătea să inventeze o scuză pentru ceva teme pentru mâinezi, Marius a apărut la ușă. Mama lui i-a lăsat singuri și Florentina l-a împins pe Marius în camera lui, închizând
FLORENTINA ŞI TRAFICANTUL DE DROGURI. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Gabor Andreea, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2013]
-
acordurile fanfarei îi ridică acestui bărbat matur un nod în gât... Cineva plânge înă untrul lui sub inutilele bătăi ale gongului, ce nu vestește altceva decât obișnuita oră a după-amiezii - șase. înclinându-se ceremonios, Profesorul Mironescu cere asistenței să le scuze un timp absența. Inutile atâtea scuze. Ronțăind un pișcot, trăgând pe nări aroma ceaiului din ceașca pe care o ține în mână, Titi Ialomițeanu și-a apropiat scaunul de canapeluță ca să-i țină companie domnișoarei, așa cum se cuvine. Și foarte
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ieșire numai de două ori pe lună și numai dacă n-ai fost pedepsită ? Dar dacă propria ta soră, poate de conivență cu doamna directoare, poate de capul ei, tocmai într-o asemenea duminică uită de tine și apoi se scuză că a încurcat zilele ? înțelege madam Ana ce soartă amară este a fi orfană ? Desigur, multe lucruri nu le înțelege madam Ana, sau se face că nu le înțelege, dar dacă îi amintești soarta ta amară, de orfană, lasă fierul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
rea de muscă ? — Cum de unde ? De la bucătărie și de la camera servitoarelor, a spus acru Sophie. Și Ștefan, cât este el de influențat, râdea când a auzit că rea de muscă însemnează rea de gură ! — Ai dreptate, mon choux, s-a scuzat imediat la Sophie, când ea l-a admonestat că este o conversație mai mult decât deplasată cu o jeune fille. Și că a ajuns să derezoneze pentru orișice cuvânt urât și banal, pe care tot neamul prost îl știe, doar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe loc, să aștepți. O aștepți să-ți spună ce are de spus și să sfârșiți cu această postură, neconvenabilă pentru toată lumea. Să te conducă pe ușa din față, să mergi să-i prezinți omagiile tale Profesorului Mironescu, să te scuzi pentru vizita prea timpurie și să stați apoi tihnit la o parolă, în așteptarea orei când vor apărea toți musafirii... Continui să rămâi tot mai nerăbdător, într-un echilibru nestabil, pe mica porțiune de pământ uscat, dar ea merge mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Să gonești până te va aduce într-o asemenea stare încât să fii gata să o lași baltă aici, cu trandafirii și cu misterul ei ! Să ți iei inima în dinți, fie ce-o fi, să suni la ușă și, scuzându-ți în vreun fel prea timpuria sosire, să faci o vizită neprevăzută Profesorului Mironescu. Într-o asemenea situație fără ieșire te-a adus, încât nu mai vezi altă salvare ! O adevărată furie clocotește în tine, trebuiește să oprești într-un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
i-au invadat fruntea pleșuvă, pomeții, maxilarele. Febra. Vorbind, nu pierde nicio clipă din vedere chipul musafirului : o atenție încordată, ce vrea și nu vrea să vadă dacă există ceva vinovat între june și Sophie. Evident, nu poate să se scuze și să părăsească salonul, lăsându-i fără supravegherea lui pe cei doi. Va trebui să mai întârzie aici, de parcă ar aștepta să se întâmple ceva, cu toate că este conștient că nu se poate întâmpla nimic. Și, pe măsură ce îl deranjează tot mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și pentru lucrurile mai ieșite din comun o explicație... Astfel încât și această impardonabilă vizită a mea, la o oră nepotrivită și, mai grav, neanunțată... Domnul Mironescu ridică mâinile într-un gest de protest : Nu, dragul meu ! Te rog nu te scuza pentru originala dumitale vizită ! Dumneata n-ai făcut decât gestul cel mai firesc, care arată cât de aproape ne simțim unii de ceilalți. Cu toții ținem la dumneata enorm... Un zgomot bine știut - pocnetul mic al plăcuțelor de fildeș -, doamna Mironescu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Generozitatea dumneavoastră îmi mărește încă și mai mult greșeala... încă și mai greu îmi este atunci să mă desprind... — Ei, dragă, dar ne-am înțeles să închidem acest subiect ! Ce sens are să tot revii ? Ștefan s-ar cuveni să se scuze și să se ridice primul, ca să meargă să-și puie la punct ținuta, pentru ca la rândul ei și Sophie să poată apoi urca ! Știe doar foarte bine cât de mult durează toaleta unei doamne ! Dar amână, numai ca să nu se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acum este luată : ai să te ridici când va bate ora. Firea ta greu te lasă să pierzi fără să joci și ultima mână, totuși ai decis : acestea sunt ultimele minute când mai întârzii în salon. Ai să te ridici, scuzându-te, chiar dacă ar fi să renunți pentru totdeauna la convorbirea în tête-à-tête cu Titi ! O simplă ambiție, ai putea spune, fără să prea greșești, deși în ochi ți s-a strâns o suferință ciudată, pe care ai gonit-o de pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
renunțat foarte ușor. A merge mai departe pe drumul analizei acestor fleacuri îmi pare cu adevărat un nonsens. Respectivul domn nu se afla în birou, dar, lăsându-mi numele, am primit extrem de repede telefonul lui. S-a repezit să se scuze pentru acest lung răstimp etc., invocând mulțimea trebilor ce l-au copleșit. Astfel am aflat că lucrează și la Cenzură, ceea ce nu știam, și m-a mirat, dar nu prea tare. Discursurile înflăcărate ținute în salon până acum, învinovățind guvernul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai înfipți, am sărit în sus atât de decis, încât am strâmbat pălăria vecinei mele, care o mulțime de vreme s-a tot silit să și-o așeze, scoțându-și și vârându-și acul în creieri. Eu însă m-am scuzat nepăsător, mi-am luat bastonul, mănușile și pălăria și, cu o îndemânare (chiar pentru mine) neașteptată și cu aplombul despărțirii, am acostat pe secretarul al doilea, care - o, Fortuna ! - tocmai ieșise și traversa anticamera de audiență. Rezultatul : în cinci minute
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
este - dar asta doar n-am să i-o spun ei ! - că probabil lui Margot ajunsese să nu-i mai pese de ce face nenea Sandu, că-și avea și ea compensațiile ei. Ei îi plăceau probabil banii, cum altfel să scuzi o femeie de condiție care se apucă de o meserie ? Casa ei de Modă era selectă și restrânsă ca clientelă, totuși, ce idee ! La situația lor, de altfel, alt soț i-ar fi interzis categoric ! Poate el gândea mai liber
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
teamă că are să-l denunțe ! Și nu-i adevărat ! El obișnuia să-i dea în ultima clipă veștile neplăcute. Poate intervine ceva, poate lucrurile capătă alt curs, și atunci te indispun degeaba dacă te anunț din vreme. Iată cum se scuza ! Da, pentru o profesiune tracasantă, cum era a lui, putea fi o scuză. Și sunt convinsă : nu de teamă că Margot ar putea să-l denunțe a tăcut el până în ultima clipă ! — în ultima seară a anunțat-o că se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pragul. De când se mutaseră aici, n-avuseseră probabil nicio ocazie să le mai scoată... Le-am șters cu niște șervețele, îngălbenite, și cu greu am înghițit o bucățică de rahat întărit... Mă dureau dinții... Ea s-a grăbit să se scuze, când m-a tratat, că nu-mi poate ține companie, pentru că n-are deloc poftă de mâncare... Știam de la Muti că nu mai înghițea de multă vreme nimic, așa că n-am mai insistat... Ca să îi fac plăcere, am adus iar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a mai prins ! Păi că sun la ușă, să tot fi fost zece, sun și sun, ca la dumneata azi, sun, și nimic ! Nu răspunde nimeni ! Când îmi luasem gându și ziceam să plec, o auz : Intră, te rog, și scuză-mă, madam Delcă ! Eee-tee, să te scuze ăl cu coarne ! Că dormi de te-mpuți pân-la amiază ! Și când intru, ce să vezi ? întuneric beznă ! Să-ți rupi gâtu, să-ți rupi picioarele, să nu mai scapi viu d-acolo
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ușă, să tot fi fost zece, sun și sun, ca la dumneata azi, sun, și nimic ! Nu răspunde nimeni ! Când îmi luasem gându și ziceam să plec, o auz : Intră, te rog, și scuză-mă, madam Delcă ! Eee-tee, să te scuze ăl cu coarne ! Că dormi de te-mpuți pân-la amiază ! Și când intru, ce să vezi ? întuneric beznă ! Să-ți rupi gâtu, să-ți rupi picioarele, să nu mai scapi viu d-acolo ! Bâjbâi io, mă lovesc de toate alea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Să-și dea seama care îi e locul, și că tu faci un sacrificiu când îi dai banii ! Un mic sacrificiu pe care nu are să găsească pe altcineva dispus să-l repete. Pentru că te-a adus în situația să te scuzi tot tu în fața ei, tu, care din pură filantropie te-ai oferit să-i faci o mică pensioară în fiecare lună ! Mai are dreptate și Niki când spune : Asta, ce faci tu, nu e filantropie... Tu te laisses faire... Dar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai coboară ! Că io am milă de ea, că s-a speriat, și hai, să n-o las singurică, da ea nu se gândește... — Te-ai plictisit singură, madam Delcă ? Ei, ce tresari așa, eu sunt ! Te rog să mă scuzi, dar când am ajuns sus am avut un vertij și a trebuit să stau întinsă două minute, ca să-mi revin... — Eee, te-ai speriat, d-aia ! Și io, dacă mi se-ntâmplă ceva, odată mi se taie picioarele și toată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
însă tot mai plauzibilă... — Auzi ? Sună ! — Niki ! în fine ! Dar ce spui despre stilul acesta comod al lui ? Niciodată nu se deranjează să-și caute în buzunar cheia... N-ai cheie ? îl întreb de fiecare dată, degeaba. Ei, numai puțin, scuză-mă, madam Delcă, să-i deschid lui Niki... Niki pe dracu ! Nu e Niki, că e glas de femeie ! Acu, dacă veni și-asta, o să-mi cam iau tălpășița ! Da cine dracu-o fi răgușita asta, d-o știu ? Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]