4,368 matches
-
se folosea și pentru spălatul rufelor. În satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un cot de câmpie înconjurat de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a plânsa niciodată că muncește prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. . . A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o închin, ca să nu dorm cu frică, pentru ca să nu visez urât. În afară de rugăciunile obisnuite mă învăța să cer: „Dă-mi Doamne minte, sănătate și noroc”. Au trecut anii cu amintiri duioase, au venit ani grei, urâți, cu război, cu secetă, cu oameni răi, care au batjocorit-o și au scos-o din casa și din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Kuban, Karaganda, Kazahtan, Asia Centrală, dincolo de Cercul polar. Locul celor deportați a fost luat de numeroși cetățeni aduși din U.R.S.S. Al doilea val de deportări din iulie 1949 a dislocat din Basarabia 11.000 familii. În anii 1946 1947 urmarea secetei dar și a foametei artificale impusă de autorități au murit 200.000 persoane iar un număr de 80.000 tineri din satele dintre Prut și Nistru au fost mobilizați pentru muncă pe șantierele din U.R.S.S. Potrivit datelor statistice numărul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prin schimbările pe plan economic. Totodată, factorii care au determinat scăderea sporului natural trebuie căutați în condițiile economico-sociale, generate de cele două Războaie Mondiale, de criza economică din perioada 1929-1933, la care se adaugă atât calamitățile naturale (cutremurul din 1940, seceta cumplită din 1946-1947), cât și unele boli contagioase. Ca urmare a dezvoltării micii industrii, conform recensământului din 1912, populația orașului a sporit până la 15.652 de locuitori. Orașul cuprindea 3.123 clădiri locale și 1.238 clădiri nelocuite. În prima
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Deși era un strateg experimentat, Petru I a făcut greșeala să înainteze în „ținuturile pustii” ale Moldovei, prin atâta încetineală și printr-un mare dispreț față de adversar. Așa cum s-a văzut, lipsa alimentelor și a apei se datora invaziei lăcustelor, secetei și invaziei armatelor polono-suedeze, în aceste locuri, în vara anului precedent. Drumurile impracticabile, marșurile extenuante, deficiențele în asigurarea cu mijloace materiale necesare au contribuit la întârzierea deplasării trupelor și la reducerea potențialului de luptă. Dacă adăugăm și lipsa unor informații
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolelor XVII-XVIII au provocat mari suferințe și numeroase distrugeri locuitorilor din Huși. La 20 noiembrie 1748, Giovanni Battista Vannucci, care se afla la Ciubărciu, raporta Congregației Propaganda Fide despre situația tragică a moldovenilor, în ultimii patru ani, mult înrăutățită de secetă și de invazia lăcustelor. Andràs Patai (1697-1755), în Catalogul localităților locuite de catolicii maghiari în Moldova (1743), menționa faptul că „la Huși, locuitorii și-au uitat limbile lor de origine. Vorbesc numai limba moldovenească sau muntenească, rămân totuși catolici”. Această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dar Dumitru Zaharia ajunge la concluzia că, în 1746, în Moldova funcționau peste 2500 de biserici ortodoxe, dintre care în Galați și Bârlad erau câte 7, iar la Huși 2. Orașul evoluase în ultima jumătate de veac, în ciuda incursiunilor, prădărilor, secetei, ciumei și a altor năpaste. Secretarul solului C. Lafont (? - august 1760), în Dare de seamă a soliei (contelui Iosif Podoski), găsea la 18 august 1760, că Hușii erau un „oraș destul de frumos”. Nu frumos, ci „însemnat” îi apărea orașul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe care negustorii evrei o făceau negustorilor de altă naționalitate (bulgarilor, sârbilor și grecilor), ci păreau a fi mult mai complexe. Ca întotdeauna, cursul evolutiv al economiei a fost puternic afectat de calamitățile naturale declanșate din Moldova în anii 1846-1849. Seceta din 1846 a determinat recoltele slabe la cereale în anul următor, astfel că unele sate au fost complet lipsite de hrană. Pierderea vitelor a fost provocată de lipsa de nutreț, de frig sau din cauza epidemiilor (celebrele epizotii). În ținutul Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rămas doar trei, n.a.) nu vor putea, nici cu un chip, a ține havalelile și dările unui sat de 18, în priivire a chiar osândei ce suferim de la dumnezeu cu lipsa de pâine și altele”. Lipsa de pâine, provocată de secetă și de invazia lăcustelor ce bântuiseră în anii 1847 și 1848, este adesea invocată ca o cauză importantă a procesului de strămutare. Spre exemplu, privighetorul ocolului Podoleni raporta Isprăvniciei Fălciu, la 3 martie 1847, că unii dintre locuitorii satului Podoleni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curenți cu iz suprarealist, de natură a le modifica radical. Cauzalitățile apar suspendate în favoarea unor relații fortuite, ca și cum s-ar putea efectua revizuiri în planul Genezei: "cineva e atât de departe / încât râurile cad în prăpastie / și-i multă vreme secetă pe câmp" ("Vreau să fiu perete" din vol. Iov în ascensor). A.B.Ce mesaj doriți să transmiteți cu această carte? Pe cât îmi dau seama, această carte este una a trecerii. A trecerii, a pe-trecerii, a întoarcerilor (în timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care știu toată legislația, toate chichițele avocățești, care găsesc soluții și leacuri la toate bolile școlii, n-au citit „Principele” de Eugen Barbu, numai pe motiv că a fost mentorul lui C.V. Tudor. Cum să citim noi ditamai cărțoiul pe seceta asta de lectură, zic și ei cu oarecare îndreptățire; fac și ei ce face aproape toată lumea. Totuși, dacă ar fi citit, ar fi știut ce se întâmplă cu cei care confundă gura cu fundul și nu se mai satură de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ură și distrugere și în mediul rural. A fost distrus sistemul de irigații, inventarul viu și mort și, din munca satului, dintre anii 1962-1989, s-a ales praful. La Prut am cunoscut un bătrân țăran care era necăjit că e secetă mare. Era prin 1993-1994 și eu m-am arătat tare mirat fiindcă știam că acel sat avea sistem de irigații pus la punct. „Au furat tot, dom’le, țevile le vezi la garduri și la vie, ce n-au putut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și luminile ochilor. // Și vă veți întoarce tot mai mulți acasă, / Veți întări pe rând terasele cu viță, / Ca niște plaje ale sufletului, verzi, / Peste care marea să sufle” (Legea viei). Unele texte sunt alegorii (Ploaia de cuie, întruchipare a secetei, sau Treizeci și nouă cu șase, marcând acumularea energetică de la care orice este posibil), la Z. accentuându-se în timp gustul pentru abstracțiune, parabolă, exprimare gnomică ori paradox. Marile întrebări metafizice, reflecția asupra rostului omului în lume, introspecția interogativă, uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
eu fiind adjunctul mamei și pionul care putea fi mutat pentru toate treburile gospodăriei.Din 1941, a început războiul cu vitregiile lui, în primul rând cu evacuările prin alte localități, iar după aceste nenorociri a venit și o afurisită de secetă cu alte nenorociri, care a lăsat urme dureroase și adânci la majoritatea familiilor, astfel că până am plecat în armată, am avut parte numai de vremuri grele și de necazuri,fără prea multe bucurii și distracții cum ar fi fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
atitudinilor umile a unor conducători, asistăm la apariția unor văduve și orfani de război și în zilele noastre, pe timp de pace. Au fost însă perioade mult mai grele și cu suferințe mult mai mari, în special în timpul războiului, al secetei, când societatea noastră era copleșită de tot felul de boli grele,când nu se găseau nici un fel de medicamente, iar mijloacele de existență erau foarte limitate pentru marea majoritate a populației. În loc de medicament, singurul remediu la îndemâna fiecăruia era compresa cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
stării de înapoiere a populației, a inculturii și a sărăciei. De pe la 8-9 ani de când au început concentrările și cât a ținut acest cataclism pe capul omenirii, până prin 1945,iar pentru alții și mai mult, apoi o altă nenorocire venită cu seceta din 1946, eu am fost sprijnul de bază al mamei, să o ajut în toate problemele, care nu au fost nici puține și nici ușoare pentru noi. Am iubit istoria din clasele primare, istoria care sădește în conștiința omului simplu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
că dintre cele mai aspre din viață,în care m-am confruntat cu tot felul de necazuri și greutăți, când nu mai știa omul de care să se apuce și pe care s-o lase,printre care și blestemata de secetă cu sărăcie, boli de toate felurile pentru care nu aveai de unde să cumperi vreun medicament de leac. După atâtea greutăți și suferințe a ajuns Ion să aibă zile în șir libere în niște locuri în care priveai în jur și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un împătimit al simțului national românesc, moștenit de la înaintașii mei din familie, acum ajuns un biet pensionar militar, care și-a petrecut toată tinerețea prin armată, până aproape de 60 de ani, iar copilăria confruntându se cu greutățile și privațiunile războiului, secetei și neajunsurilor inerente perioadei trăite în acele vremuri de restriște. Din considerente naționale încerc să consemnez și să venerez faptele eroice ale conaționalilor mei care și-au sacrificat viața pentru un scop nobil de a-și vedea visul neamului românesc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
le dea de mâncare cailor, eu stăteam și păzeam marfa. De când au început concentrările, urmate de perioada războiului, am fost aghiotantul mamei,util și folosit la toate treburile gospodărești, eu fiind cel mai vârstnic fecior al tatei. Nici în perioada secetei, a foametei, nu am avut prilejul să plec nicăieri, că tata a avut grijă să strângă alimentele încă din primăvara anului 1946 și nu am dus lipsă de nimic, ba mai dădeam și la rudele noastre care erau în suferință
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au făcut plantații de salcâm, care suportă clima uscată și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
c) împrumuturi nerambursate; banii necesari pentru a scăpa de robia la tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie față de boierul care-i împrumuta banii; d) creșterea fiscalității în anumite perioade, asociate cu perioade de secetă, foamete, calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de ministru de finanțe de astăzi, - un finanțist) ajunge unul dintre cei mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista pericolul ca iarna să înghețe iazul, iar vara, pe secetă, să rămână insuficientă apă ca să poarte moara. Înainte de primul război mondial au funcționat în Lunca, pe dealul dinspre est de sat (de la fosta crâșmă a lui Cojocaru în sus, pe deal) două mori de vânt. Una dintre mori era proprietatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a II-a de liceu, atât la instruirea teoretică, cât mai alesă la instruirea practică de atelier, se pierdea mult timp, învățământul fiind întrerupt de cele 13 săptămâni de practică. Marile dificultăți de ordin economic, determinate de datoriile de război, seceta din 1946, de lipsa mijloacelor materiale de a reface economia s-au răsfrânt negativ asupra învățământul și școlii în general. Atunci când conducerea școlii din Lunca a fost preluată de Gheorghe Vraciu, la inițiativa inspectorului șef al Inspectoratului Școlar Bacău, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parterul pavilionului italian am recepționat un mesaj de la Anișoara, colega noastră din redacție: ne scrie că totul e în ordine, lumea literară se pregătește pentru un nou simpozion „româno-român”, la care se vor auzi aceleași lamentații, prin sate bântuie o secetă cumplită. Lumea e paralizată de căldură și de frică pentru soarta recoltei din toamnă, se roagă, aprind ruguri, bat paparudele. În secolul 21, viața în Basarabia depinde în totalitate de capriciile meteo. Și de cele geopolitice. Ne-a vizitat zilele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]