154,308 matches
-
să amețească lumea într-o campanie electorală. Vorbea Motănel mulțimii și apoi completa dom' Guran. Electriza asistența și sugea voturile ca o sugativă. Ce talent zăcea în omul ăsta al nostru! Motănel a învins strălucit și a ajuns ministru, șeful secretar de stat și Relu șef. Intra la ministru ca la el acasă, era pupat și respectat. Chiar cei de la minister erau curtenitori cu el. Relu Guran avea însă un mare cusur. Credea sincer în imunitatea sa în fața legii. Cînd l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de la minister erau curtenitori cu el. Relu Guran avea însă un mare cusur. Credea sincer în imunitatea sa în fața legii. Cînd l-au arestat și i-au pus cătușele s-a prăbușit cerul peste el. A sunat la ministru, la secretarul de stat și n-a reușit să-i contacteze. În arest a meditat pe îndelete și a aflat și vestea surpriză. Știi cine te-a înfundat? întreabă șoptit un anchetator. Opoziția. Nu. Te-a înfundat Motănel. Erai prea amic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
răcnete, țipete și tot tărăboiul din lume încearcă să îndoaie cerbicia celui care nu dă. Atacurile sînt semnate de Mircea Armașu. Cine-i jigodia asta? se înfurie marele boss. Un amărît, un coate goale. Latră și el săracul..., îi explică secretarul. Chiar așa de scîrbos poate fi? Poate fi și mai scîrbos. N-are casă, n-are nici după ce trage apa. O fi, dar chiar așa o potaie?! O să treacă, șefu'. Cîteva zile și apoi trece de la sine. Dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care o ajuta la astfel de treabă, dar astăzi aceasta era bolnavă. Pe la orele 16 toate erau la locul lor, străluceau de curățenie și, în plus, în frigider erau așezate pe căprării mîncarea, băutura cu alcool și cea fără. Domnul Secretar de Stat va veni cu șeful și, ca de obicei, va dormi la ea. Lena nu trăia emoția puștoaicelor înaintea unei întîlniri amoroase. Ea trăia emoția generată de primirea cadoului ocazionat de ziua ei de naștere, zi care tocmai trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
înșel. Ce ți-ai dori să-ți aduc de la București? Tu îmi ești de ajuns. Mergem puțin prin nord? Să văd... Bine, te aștept vineri. Pa. Pa, iubire! Lena avea un talent unic de a nu-și încurca vizitatorii. Pentru secretarul Corbu avea o mare slăbiciune. Era convinsă că acesta poate fi o soluție la celibatul său. Era aproape la cincizeci de ani, avea soția mai mare decît el cu doi ani și n-avea copii. Chiar bîzîise cîndva de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Traian. Nimic mai fals decît o astfel de părere. Noi am trăit în România lozincii Agnita-Botorca, a genocidului de la Jilava și Canal, a poeziilor care se terminau cu "Pobeda spre izbîndă", a picturilor cu fabrici și uzine, a tovarășului prim-secretar, zeul care face și desface. România posesoare de rădăcini ascunse, care apoi s-o salveze. Bursele studențești, institute de cercetare, literatura de sertar, intelighenția refractară, Europa Liberă, toate constituiau tentative de portaltoi mai mult sau mai puțin reușite. După '89
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ultima fereastră săpată de bunicul: privesc prin ea spre dealul cu mușuroaie, mămuța a uitat drumul spre casă. Tu parcă ești roata caruselului de la răscrucile drumului. Se învârtea doar în ziua de hram. Sfântul Dumitru purta la brâu cheile. Niciodată secretarul de la primărie nu a reușită să i le fure. Sfântul descuia lacătul, copii plonjau în văzduh ca într-un râu limpede. Anul trecut, Ilie a lui badea Vasile și-a dezlegat cureaua. Ilie a zburat în cer și nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sunt vierme... Priviți, am învățat mersul târâș la ce bun să te imaginezi fluture? Anii 80. Și ei își spălau reciproc creierele. Asta da sfințenie! Duminica, la primărie, se da anafora pe cartelă. Binecuvântarea clasei muncitoare o rostea tovarășul prim, secretarul citea omagiul conducătorului iubit, directorul ținea un spici despre neprihănita inimă a statuilor, părintele Tatu binecuvânta sfânta virilitate, erecțiile lui Vladimir Ilici Lenin ridicau mausoleul în fiecare an cu un metru deasupra pământului. Să reformulăm un pic creștinismul, tovarăși! spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Costachi a lui Breban s-a pus de-a curmezișul și de-a curmezișul i-au săpat groapa în Insula Mare a Brăilei. Vrei nu vrei, bei Grigori agheasmă! De la colectivă nu câștiga nimic, nici măcar vechime. Când i-a calculat secretarul fișa de pensie, 58 de zile lucrătoare au ieșit într-un an de muncă, deși până iarna târziu desfăcea la popușoi, sfecla o scotea de sub zăpadă. Iernile erau lungi și drum de bătut peste dealuri, 15 kilometri. Prutul îngheța sloi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să-i împace pe toți, dar mai mult decât atât știa să le vorbească. Orele petrecute pe lângă consiliu, miliție, școală, moară, crâșmă i-au deschis mintea. Era respectat, nu oricui îi era îngăduit să bea un coniac Milcov cu tovarășul secretar, să lese în fiecare săptămână o bătrână, avans, sub tejghea pentru tovarășul șef de post, să pună coasa în brazdă și să umple coșul căruței cu lucernă, dedesubt popușoi în lapte, sfeclă, răsărită din lanul gospodăriei de partid. A dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se comentează doctrina politică dedusă din textele lui Machiavelli. Sigur, există pericolul ca, intrat în mîna didacticienilor, Principele să devină fie o carte piesă de muzeu fie o sămînță roditoare. Problemă de context și calități personale, cum ar fi spus secretarul florentin. Dar, o formă de neacceptare e și răstălmăcirea sau folosirea cărții ca pretext, spre apune în evidență, prin ricoșeu și confuzii voite, alte idei. Așa, Leo Strauss, autorul unei cărți bizare, Gînduri despre Machiavelli, predînd un curs special la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și atunci cînd pleda pentru republică, și atunci cînd construia, examinînd-o prin exemple vechi și noi, formula despotică a principelui. Maeștrii lui (cheile) au fost Antichitatea și Dante, cunoscuți prin lecturi și apoi experiența diplomatică de peste un deceniu, făcută ca secretar al republicii florentine și diplomat al ei în Franța, Elveția, Germania: Niciodată nu s-a putut spune că Machiavelli a fost un politician. Dar poate fi recunoscut cel puțin unul virtual în profilul cerebralului, teoretician strălucitor prin inteligență și cultură
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
al cetății va fi decisivă pentru el, un fel de catalizator al ideilor despre stat, de o luciditate care elimină orice urmă de utopie. Observatorul sagace al vieții politice se va bucura de prețuirea contemporanilor și după pierderea poziției de secretar al Florenței. Și el era mîndru de această considerație, cum se vede din corespondența cu unul dintre fiii săi. Machiavelli n-a strălucit ca literat. Poeziile lui mai pot atrage prin idei și nu prin formă, cum de exemplu poema
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din oameni de vază (bogați) ai cetății. E un timp de convulsii politice, în care ideile despre stat ale lui Niccolò Machiavelli, făcute din cărți, încep să se clarifice practic atunci cînd, după aceste crunte evenimente, intră în funcția de secretar al Senioriei. Într-o Italie ruinată de discordii, Machiavelli proiecta starea opusă. Nimic nu-l va pasiona mai mult în tot restul carierei și vieții sale, decît problemele statului, pasiune ce devenise notorie între contemporani. Căzut în dizgrație, după 1512
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
săracilor inocenți sau în iad, alături de spiritele revoltate; el a răspuns că i-ar plăcea să trăiască mai curînd în infern, cu marile spirite rebele, spre a putea discuta cu ele, în eternitate, marile probleme de stat. În poziția de secretar al democrației florentine, cîștigată la 29 de ani, tînărul ambițios, cu ochi de Argus, s-a făcut repede necesar prin inițierea deplină în soluțiile de organizare statală și acțiune diplomatică. Biografii au fost uimiți de mulțimea actelor de tot felul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bine ritmată, prind un relief definitoriu pentru tot ce e pagină scrisă de Machiavelli. Am enumerat totodată și motivele așteptatei sale prezențe în cercul grădinilor Oricellare*, unde își va citi, în fața prietenilor intelectuali, Discorsi și L 'Arte della Guerra. Ca secretar al Florenței organizase prima armată națională, iar în opera amintită, scrisă după ce-și pierduse postul, concepe, în formă de dialog, o teorie a tehnicii militare de apărare, închină această operă lui Lorenzo Strozzi, gentilom florentin și o motivează cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a reprima disperarea. Scrisorile în care își manifestă nădejdea că îi va fi din nou folosită experiența publică acoperă ultimii paisprezece ani ai existenței sale. Simetric, agonia morală a acestui om pasionat a durat tot atîția ani cît a fost secretar al Senioriei. Flatîndu-l pe Vettori pentru felul "ordonat și cumpănit în care își îndeplinea funcția publică" de ambasador al Florenței pe lîngă papalitate, Machiavelli pare să retrăiască, prin prietenul său, timpul cînd el însuși era activ, mai ales atunci cînd
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
exterminarea elitei orașului e frapant asemănătoare cu drama provocată de cruzimea lui Alexandru Lăpușneanu în istoria românilor. Patosul ideilor lui Machiavelli sporește în încercarea de a stabili norme care să regleze raporturile principelui cu sfetnicii (XXII-XXIH) și în special cu secretarii lor. Profund interesat de recîștigarea poziției pierdute, Machiavelli e de părere că ne putem forma opinia despre "inteligența unui conducător de stat", cunoscînd oamenii pe care îi are în jurul lui: dacă aceștia sînt capabili și credincioși, îl putem socoti un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la adunările în care ele se întrunesc, să dea el însuși exemple de omenie și generozitate, păstrînd în același timp neatinsă măreția rangului pe care îl deține, deoarece aceasta nu trebuie să-i lipsească în nici o împrejurare. CAPITOLUL XXII Despre secretarii pe care principii îi au pe lîngă ei Nu este de mică însemnătate pentru un principe alegerea miniștrilor lui; aceștia sînt buni sau nu, după cum un principe îi alege sau nu cu înțelepciune. Și cea dintîi părere pe care o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și alătura practica cea mai severă a moralei, profesiunii pe care o avea în privința ei. Să încheiem cu aceste cuvinte: "Un rege călăuzit de dreptate are ca templu Universul, iar oamenii de bine sînt preoții și sacrificatorii". CAPITOLUL XXII [Despre secretarii principilor] În lume sînt două feluri de principi: cei care văd totul cu propriii lor ochi și guvernează statele ei înșiși, și cei care se lasă în seama bunei-credințe a miniștrilor lor și se lasă conduși de aceia care au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe care aș numi-o Vademecum al omului de stat. Trebuie să adaug, din datorie pentru probitatea intelectuală, că această lucrare se sprijină, după cum se va vedea, pe o bibliografie restrînsă. Am recitit cu atenție Principele și restul operei marelui Secretar, dar n-am avut nici timpul, nici voința să citesc tot ce s-a scris despre Machiavelli în Italia și în restul lumii. Am vrut să pun cît mai puțini intermediari, vechi sau noi, italieni sau străini, între Machiavelli și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
volumului, de asemenea, într-o primă traducere în limba română, prefața Ducelui B. Mussolini la Principele, după ediția: Machiavel, Le Prince, Hellen et Sergent Editeurs, Paris, 1928. Prefața, care fusese inițial o conferință, vorbește, din perspectivă italiană, despre actualitatea doctrinei secretarului florentin. Lăcrămioara PETRESCU În colecția CIVITAS a apărut: Benjamin Constant, Despre libertate la antici și moderni În pregătire: Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice Jean-William Lapierre, Viață fără stat? Friederich A. von Hayek, Constituția libertății Lectori: Anton CARPINSCHI și Lucian
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui Weisz din acel an nu mai pot fi deslușite prea multe. Tata și cu el legaseră o prietenie, o alianță strînsă odată cu zborul În cosmos al lui Iuri Gagarin. Se Întîlneau de atunci mai des. Părintele meu, trecut de la secretar la funcția de președinte al Sfatului Popular comunal, ca, mai tîrziu, să apuce oficial și titulatura de primar, se consulta În multe privințe cu bătrînul evreu. Acesta, așezat În Rătești de cîteva zeci de ani, Îi cunoștea bine pe oameni
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nimeni, dar lacrimile erau acolo, multe și curgă toare, după verdele verii. Ai mei nu avuseseră la sosirea În comună o casă a lor, iar statul le dăduse o locuință de serviciu tocmai În acea clă dire fiindcă tata ajunsese secretar, apoi președinte de Sfat popular, altfel spus, primarul comunei. Mama, secretara școlii, rămînea adesea la serviciu peste program ca să bată și să rebată la mașină articole din Scînteia. CÎnd, spre vacanța de primăvară a clasei Întîi, am primit toți copiii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ei. Cuibul de barză CÎnd m-am ivit eu pe lume, părinții lucrau ca pedagogi la internatul liceului din Ardud. Un an și jumătate mai tîr ziu, după trecerea prin nu știu ce fel de școală de partid, tata a fost numit secretar al Sfatului Popular din Rătești. N-au primit locuință de serviciu de la bun Început În incinta clădirii administrative pe care am cunoscut-o atît de bine, ci au stat În gazdă, pe drumul Socondului, la bă trînii Matthias și Emma
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]