168,373 matches
-
din frică, pentru avantaje, din nemernicie - o altă parte a ceățenilor. Indiferent de motivele care i-au determinat să îmbrățișeze funesta ocupație, astfel de oameni și-au pierdut pentru totdeauna libertatea. De vreme ce au acceptat rolul de ochi și urechi ai Securității, ei au renunțat la atributul de om. Pentru că a fi om înseamnă, în primul rând, a fi liber. Or, dacă te-ai supus fără crâcnire ordinelor unor bestii din Securitate - culmea: nu exista, chiar în vremea comunismului, vreo lege care
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
libertatea. De vreme ce au acceptat rolul de ochi și urechi ai Securității, ei au renunțat la atributul de om. Pentru că a fi om înseamnă, în primul rând, a fi liber. Or, dacă te-ai supus fără crâcnire ordinelor unor bestii din Securitate - culmea: nu exista, chiar în vremea comunismului, vreo lege care să te oblige că colaborezi cu "organul" - înseamnă că ești tu însuți un nemernic. Nimeni nu era atât de oligofren (Securitatea nu avea nevoie de handicapați mintal!) încât să nu
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
te-ai supus fără crâcnire ordinelor unor bestii din Securitate - culmea: nu exista, chiar în vremea comunismului, vreo lege care să te oblige că colaborezi cu "organul" - înseamnă că ești tu însuți un nemernic. Nimeni nu era atât de oligofren (Securitatea nu avea nevoie de handicapați mintal!) încât să nu știe că informațiile pe care urma să le dea vor fi folosite împotriva, și nu în favoarea, unor oameni. Cum și în ce fel e aproape imposibil de aflat. Bănuim însă la
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
necesar să ia măsuri imediate împotriva celor percepuți drept inamici ai regimului: era suficient să știe cine trebuie înlăturat / arestat / șantajat/ lichidat atunci când împreju-răririle ar fi cerut-o. Afirmațiile de acest gen nu sunt pure speculații. În decembrie 1989, capii Securității din Timișoara îi căutau înnebuniți pe câțiva din intelectualii orașului, pe care-i credeau implicați în organizarea revoltei împotriva regimului Ceaușescu. Pe unii i-au găsit, pe alții - care fie plecaseră de acasă, fie dispăruseră din oraș - i-au revăzut
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
statului român". Pentru mulți intelectuali din generația mea, "datoria patriotică" și respectul față de "interesele statului român" însemnau cu totul altceva. Și anume, să studiem, să scriem la un nivel intelectual cât mai ridicat și, mai ales, să nu turnăm la Securitate! Dacă securiștii voiau binele statului român, de ce era nevoie ca acțiunile lor să aibă loc "sub acoperire"? Numai la bordel și la furat ți-e rușine să mergi la lumina zilei, și doar acolo folosești nume false. În destule cazuri
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
sub acoperire"? Numai la bordel și la furat ți-e rușine să mergi la lumina zilei, și doar acolo folosești nume false. În destule cazuri, întâlnirile cu securiștii aveau loc chiar la domiciliul informatorilor. Cu alte cuvinte, cel plătit de Securitate pentru a da pe mâna aparatului represiv colegii sau apropiații accepta să amestece intimitatea propriului cămin cu abjecția delațiunii și cu odioșenia scormonirii în viața oamenilor. Cum va fi arătând o astfel de întâlnire într-o casă, să spunem, din
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
în capul trebii". Vor funcții, bani, măriri. Că avem de-a face cu indivizi profund cariați moral, nu mai e nici un dubiu. N-au înțeles nimic din mersul istoriei, nu cedează nici un milimetru din pretențiile cu care i-a obișnuit Securitatea. Așa cum în trecut se angajaseră "să păstreze secretul colaborării cu organele de stat", acum e o veritabilă enigmă pentru ce merite excepționale ocupă poziții de ma-re vizibilitate în statul român. Atâta vreme cât iau bani - și încă ce bani! - din impozitele
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
cu organele de stat", acum e o veritabilă enigmă pentru ce merite excepționale ocupă poziții de ma-re vizibilitate în statul român. Atâta vreme cât iau bani - și încă ce bani! - din impozitele celor pe care i-au expus cu cinism sadisme-lor Securității, îi putem arăta cu degetul, în calitatea lor de piloni ai regimului criminal comunist. Fie că sunt ambasadori - precum Gabriel Gafița - ori că se dedau la sinistre procese de lobotomizare prin televiziuni a populației - cazul lui Dan Voiculescu -, ei reprezintă
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
ai lucrat în slujba celor pentru care Europa însemna dușmanul ireductibil? Or, acest lucru se întâmplă chiar acum, în 2008, la aproape doi ani de când președintele României a calificat drept "ilegitim și criminal" statul susținut prin violență și intimidare de către Securitate. Deși cazul Gafița e binecunoscut, nici la Ministerul Afacerilor Externe, nici în Guvern și nici la președinție nu s-a făcut nimic. Ne plângem că suntem priviți drept gunoaiele Europei - ne sunt amprentați cetățenii și, mai nou, se vorbește că
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
gunoaiele Europei - ne sunt amprentați cetățenii și, mai nou, se vorbește că aderarea noastră la spațiul Schengen începe să devină un vis tot mai îndepărtat -, dar n-avem nici o rușine să arătăm lumii civilizate fețele ciupite de vărsatul nemerniciei slugilor Securității. Aici nu mai e vorba de "factori economici obiectivi", de "înapoieri tehnologice insurmontabile", ci de simplă și directă decizie politică. Ne tot agităm cu lupta împotriva corupției, dar n-avem nici o tresărire la gândul că alimentăm zi de zi imaginea
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
minimă transfigurare, se concentrează asupra unui moment pe cât de senzațional, pe atât de dramatic, și anume, a fugii din țara ocupată de trupele sovietice și de comuniștii autohtoni a lui Mihail Fărcășanu, șef al tineretului liberal, care era urmărit de Securitate (pe atunci, Siguranță), ca "dușman al poporului". Se afla în primejdie de moarte, în orice caz, pasibil de o grea condamnare, cum s-a întâmplat, ne amintim, cu Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Istoria romanului se dovedește și ea una
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
să lucreze pentru regimul de ocupație sovietică, este una dintre figurile marcante ale rezistenței. Considerat "dușman al poporului", ce urma să fie arestat și desigur condamnat la grei ani de închisoare, intră, împreună cu soția lui în clandestinitate. Hăituiți în permanență, Securitatea (pe atunci, Siguranța) le percheziționează casa și o țin sub o strictă supraveghere, ei sunt nevoiți să se ascundă în casele rudelor și ale unor prieteni siguri (Anca, Alina Voinea, Dana, familia Dumbravă etc.), care dovedesc o mare solidaritate. în
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
să nu fie urmărită. Cu toate acestea, o dată, scapă ca prin urechile acului de un agent care făcea controlul boxelor și culuoarelor cu lanterna. Suntem în plină atmosferă conspirativă în casele unde locatarii suspectați se feresc de microfoanele instalate de Securitate în telefoane sau în lustrele din tavan, obligați să vorbească lângă ferestre sau codificat. Ferindu-se de percheziții și patrule, în expedițiile ei realmente aventuroase, escaladând gardul, într-o grădină, descoperă un muribund îngropat în frunze. Fusese împușcat de securiști
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
gând către ea. Momentul tragic făcea parte și din însăși viața ei și a lui Andrei, care puteau oricând să fie vânați și să împărtășească aceeași soartă. încordată psihic, făcând efortul de a se controla pentru a induce în eroare Securitatea, fusese chiar pe punctul de a fi împușcată de soldații ruși, care săvârșeau numeroase acte de cruzime. în așteptarea plecării, Tina descrie amănunțit aerodromul de la Făget și împrejurimile, așa cum figura în planul lui Criveanu, spre a se putea orienta, când
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
că nu le mai poate asigura drumul până la Făget. Era nevoie de o mașină care să-i transporte pe cont propriu. Un moment de mare tensiune este acela când eroina poate să cadă dintr-o clipă în alta în ghearele Securității. Curajoasă și temerară până atunci, e cuprinsă acum de frică, de o frică paroxistică, pe care n-o înțelesese niciodată. Se gândea că va fi torturată și că-l va pune pe Andrei în pericol de moarte: Mă vor aresta
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
vezi Doamne, la o anumită poziționare față de actualele partide. Asta ca și cînd distinșii lor descendenți ar avea ceva în comun cu liberalii, conservatorii sau social-democrații de azi. Alții, ceva mai vehemenți, vorbesc despre trecutul comunist și presupusele contacte cu Securitatea ale Președintelui în exercițiu. Ori, important, în acest moment crucial al evoluției țării, este sprijinul care trebuie acordat acelor politicieni care, indiferent de trecutul lor, au înțeles imperativele momentului și lupta pentru înfăptuirea lor. Desigur nu este vorba aici de
Despre vot by Dan Căpățînă () [Corola-journal/Journalistic/8255_a_9580]
-
propriile lui credințe. Merită subliniată neobișnuita inițiativă a dascălului de la Bivolari de a crea un fond de sprijin financiar pentru a-i îngădui unui copil supradotat să continue studiile, pînă ce, așa era atunci, tînărul învață să fie ofițer de securitate. Acest episod face pereche socială și narativă cu acela al reușitului coleg ce devine unul din gazetarii din suita permanentă a Odiosului. În ambele "cazuri"se cuvine semnalată grija autorului de a nu da numele celor care au semnat pactul
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
Europa Liberă în prima după-amiază liberă, regretul a pornit din partea unui vechi făptaș. Vorbisem acolo, prin 1969, la Paris, invitat de Monica Lovinescu. Ea transmitea, de la R.F.I., rolele la München. La plecarea în Franța, prima ieșire în Occident, colonelul de Securitate ce-mi întinsese pașaportul îmi spusese pe un ton amabil că, dacă vreau, pot chiar să vorbesc la Europa Liberă. Ceea ce am și făcut, o singură dată, intervievat pe o temă ce nu-mi putea aduce pieirea - stricarea limbii, în
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
pentru mine - ca simplu cetățean al R.P.R. și apoi R.S.R., gladiator cu vocația luptei pentru pace, deasupra oricărei semnături - Europa Liberă, nu se poate exprima în cuvinte, mai cu seamă referin-du-mă la situația de mare colportor de știri - vezi cartea Securității. Cu ce febrilă nerăbdare îi așteptam pe Bazakonov și Minciunin, pe Olga Prapaditova, cu inimitabilul ei accent rusesc, la ora de satiră! Și cât de nesărat acel Mister Spertzley, cu care replica postul național. Referent tehnic II, cum mă aflam
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
această vizită, care marchează apogeul prieteniei lui Geo Bogza cu tinerii scriitori ardeleni, autorul Cărții Oltului își rărește dialogul epistolar, pentru că, sprijinind pe câțiva dintre dizidenții români (Mihai Șora, Mircea Dinescu ș.a.) a intrat el însuși în observatorul serviciilor de Securitate. Dincolo de valoarea documentară și biografică, această corespondență se citește și ca o pledoarie pentru solidaritate în breasla scriitorilor. Ea ne arată un Geo Bogza afectuos, aproape patern, deși asaltat de mizeriile vieții politice românești și de slăbiciunile vârstei. Bine ar
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
acea dată. Nu cred că asta e o manevră a stîngii care încearcă să recupereze comunismul autohton pentru a-și face platformă sau ca să se afle în treabă. Mai degrabă aici se grupează foști securiști și armata de informatori ai Securității pentru care Europa Liberă nu e numai un memento periculos, ci și un factor de presiune asupra dosarelor ascunse și azi. Altfel nu-mi explic ura cît se poate de actuală a unora dintre postatori împotriva acestui post de radio
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
de actuală a unora dintre postatori împotriva acestui post de radio. Și, din punctul lor de vedere, poate că pe bună dreptate. Am serioase îndoieli că N.C. Munteanu ar fi dat de urmele lui Emanuel Valeriu ca vechi informator al Securității, dacă N.C. n-ar fi lucrat la Europa Liberă, calitate în care a cerut înformații despre dosarul său de urmărit al Securității. Și mai cred că acad Constantin Bălăceanu-Stolnici ar fi fost și azi un exemplu național de integritate morală
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
Am serioase îndoieli că N.C. Munteanu ar fi dat de urmele lui Emanuel Valeriu ca vechi informator al Securității, dacă N.C. n-ar fi lucrat la Europa Liberă, calitate în care a cerut înformații despre dosarul său de urmărit al Securității. Și mai cred că acad Constantin Bălăceanu-Stolnici ar fi fost și azi un exemplu național de integritate morală dacă nu s-ar fi aflat că a furnizat Securității planul locuinței istoricului Vlad Georgescu, fostul director al Europei Libere, care a
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
calitate în care a cerut înformații despre dosarul său de urmărit al Securității. Și mai cred că acad Constantin Bălăceanu-Stolnici ar fi fost și azi un exemplu național de integritate morală dacă nu s-ar fi aflat că a furnizat Securității planul locuinței istoricului Vlad Georgescu, fostul director al Europei Libere, care a murit de pe urma unui suspect cancer galopant despre care se presupune că ar fi fost rezultatul unei operațiuni de iradiere. Se spune că în spatele Europei Libere s-ar fi
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
de tipul "este acolo și ne veghează pe toți cei dragi de aici", cel plecat devenind un tată iubitor puțin mai mic în grad decât Dumnezeu, dar cu puteri mari prin simplă trecere dincolo. Prin acest mecanism necesitatea noastră de securitate este satisfăcută, ideea de întâmplare absurdă a morții dispare și se instalează noul sens, care face ca lucrurile să poată continua. În cazul celor care se declară atei sau liberi cugetatori, asistăm ori la un comportament de evitare, în care
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]