8,651 matches
-
Ponta, într-un interviu publicat vineri în ediția tipărită a cotidianului Evenimentul Zilei. Ponta: Kovesi, o soluție de succes Întrebat de ce afirmă că Traian Băsescu nu o dorea pe Kovesi, Ponta a spus că nu mai știe, pentru că are "memorie selectivă". "Eu am considerat că este o persoană care se bucură de credibilitate, nu în fața mea, a partidului și a guvernului, ci a instituțiilor internaționale care monitorizează starea Justiției în România și de aceea am propus-o. Mă bucur, căci se
Ponta: Băsescu nu a vrut-o pe Kovesi la DNA. Insista doar la TV by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28491_a_29816]
-
evaluarea proprie a fiecăruia. Nivelul înalt de corupție în țară determină indivizii să fie mai puțin înclinați să respingă alternativele nedemocratice. Tradiția democratică și schimbările macroeconomice afectează ambii indicatori ai sprijinului acordat regimului. Și economia este importantă, dar în mod selectiv. Evaluările siste-mului macroeconomic vechi, actual și viitor reprezintă singurele influențe economice semnificative pentru sprijinul acordat regimului actual și sînt aproape la fel de importante ca și influențele politice. Percepțiile individuale asupra economiei sînt semnificative chiar și după ce se iau în considerare efectele
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și Banca Mondială, care au acceptat întotdeauna regimuri nedemocratice, Consiliul Europei nu a admis regimurile nedemocratice din fostul bloc comunist sau Spania pe timpul lui Franco. Începînd cu 1990, Consiliul Europei s-a extins și către alte țări, dar în mod selectiv, recunoscînd o bona fide democratică în cazul regimurilor post-comuniste. Pînă în 1995, a admis nouă membri din Europa Centrală și de Est, începînd cu Ungaria. Sub presiuni politice, a admis în 1996 Croația și Rusia. Un număr de state ale
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
unilateral numai în ceea ce prezintă el ca progres intelectual“. Motivația este o cale eficientă în cunoașterea psihică a copilului în diferitele etape ale evoluției sale, orice fapt psihic având funcții motivaționale. Percepem ceea ce ne interesează, voim ceea ce ne place, memorăm selectiv etc. Prin acțiune educativă sunt apoi introduși acei determinatori motivaționali ai conduitei care să corespundă idealului de personalitate dorit. Fără cunoașterea motivației nu s-ar putea imagina un program de educație, întrucât acest fenomen intră în componența sistemului activ uman
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a persoanei. Cu alte cuvinte este vorba despre o determinare obiectivă a orientării persoanei în mediul său. Motivația este sete de cunoaștere și de cercetare care sprijină pe elevi să devină ei înșiși. Ea joacă un rol important în orientarea selectivă a elevului în mediul său natural și social educațional, în stabilirea echilibrului cu realitatea, în mobilizarea pentru activitate, în actualizarea potențialului uman, în autoreglarea conduitei după criterii de eficiență. Datorită caracteristicilor sale motivația a constituit un punct de interes pentru
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
altora, acțiuni de cooperare, de susținere reciprocă a motivelor fapt care duce la întărirea motivației; acțiuni conflictuale - când conflictul este extrem, motivele excluzându-se reciproc, este recomandată optarea pentru motivele cu valoare morală și socială superioară. b) Interesele reprezintă orientări selective, relativ stabile și active spre anumite domenii de activitate. Interesele sunt formațiuni motivaționale mai complexe decât trebuințele și motivele deoarece implică organizare, constanță și eficiență. În structura lor psihică intră elemente cognitive, afective și volitive. Orientarea spre o activitate presupune
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a activității școlare, tinde să se integreze din ce în ce mai mult în sfera relațiilor de viață care se deschid în fața elevului (Leontiev). Diferențierea completă a intereselor elevului pentru obiectele de învățământ spre sfârșitul preadolescenței marchează încheierea procesului de formare a atitudinii selective relativ stabile față de conținutul învățământului. Elevului i se dezvăluie importanța cunoașterii științifice, concretizată în apariția motivelor cognitive propriu-zise. Astfel, se poate ajunge la apariția trebuinței de performanță, de autodepășire, de autorealizare, de cunoaștere. Ele se nasc în procesul activității, în
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ori economică, și pentru consecințe benefice de importanță fundamentală pentru mediu [ ] În scopuri de repopulare și reintroducere a acestor specii, precum și pentru operațiuni de reproducere necesare în acest scop [ ] Pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o manieră selectivă și într-o măsură limitată, prinderea sau deținerea unui număr limitat și specificat de exemplare (Atașați documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.) Data .................... Semnătura ............. ------
ORDIN nr. 1.905 din 18 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300545]
-
ori economică, și pentru consecințe benefice de importanță fundamentală pentru mediu [ ] În scopuri de repopulare și reintroducere a acestor specii, precum și pentru operațiuni de reproducere necesare în acest scop [ ] Pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o manieră selectivă și într-o măsură limitată, prinderea sau deținerea unui număr limitat și specificat de exemplare (Atașați documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.) Data ......................................... Semnătura ................................. -----
ORDIN nr. 1.930 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301132]
-
pare că uiți ceva. Burke. Nu spuneai că, dacă găsim organisme ostile pe această lume, le exterminăm și că oamenii de știință se puteau duce dracului? Nu mi-a plăcut niciodată să am de-a face cu administratori. Au memorie selectivă. ― Vreau doar să vezi că mai sunt și alte soluții, protestă el. ― Aiureli! ― Aia e, aiureli, aprobă Vasquez. Aici am ajuns. ― Poate că n-ai văzut ultimele episoade bătrâne, întări Hudson. Dar infanteriștii au luat-o pe coajă. ― Ascultă, Burke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
lumina-martor de funcționare pâlpâia necurmat. Ceața pătrunse printr-o gaură din plafon, umplând, învolburată, pasajul. În contact cu pereții metalici, ceața se condensa în picuri care cădeau pe sol. Arma nu trăgea în această ploaie neașteptată; era prea inteligentă și selectivă. Ordinatorul ei putea să stabilească o distincție între un fenomen natural inofensiv și o mișcare amenințătoare. Apa nu părea să aibă intenții belicoase, așa că mitraliera stătea cuminte, așteptând intruziunea unui obiect care merita să fie distrus. Newt cărase cutii până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
stimulării anumitor receptori. Existând zeci de mii de mirosuri este greu să presupunem că există tot atâția receptori olfactivi (se presupune existența unui număr limitat de recptori olfactivi așezați oarecum în mozaic). Cercetările au demonstrat că oboseala olfactivă este deseori selectivă, aplicarea unor substanțe reducând sensibilitatea pentru altele, în timp ce sensibilitatea pentru altele rămâne neinfluențată, întărind astfel presupunerea că sunt tipuri diferite de receptori olfactivi. Există numeroase încercări de clasificare a mirosurilor. Unul dintre cele mai cunoscute este cel propus de Henning
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cel mai ridicat, erau recunoscute cu o expunere semnificativ mai scurtă, decât cuvintele care simbolizau valoarea sau interesul cu rangul cel mai scăzut. Se poate conchide că interesul acționează ca un sensibilizator, coborând grupul perceptual. Este vorba de o sensibilizare selectivă. Din analiza răspunsurilor date de subiecți până la recunoașterea corectă cuvântului mai rezultă că orientarea dominantă a interesului într-o anumită direcție produce o creștere a pragului față de stimulii care nu sunt pe linia acestui interes, ridică bariere față de stimulii incongrueți
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sistemelor aferente. Direcția în care evoluează reacția de orientare depinde de semnificația stimulilor care au provocat-o. Stingerea reacției de orientare comportamentale, echivalentă cu fenomenul de obișnuire din sistemele senzoriale specifice și nespecifice, reprezintă unul din mecanismele elaborate ale neatenției selective. Mecanismul probabil constă în inhibiția descendentă a mecanismelor nespecifice. 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori Problema factorilor care distrag atenția are un aspect practic de netăgăduit, deoarece concentrarea atenției reprezintă condiția fundamentală a oricărei activități productive. Indicatorul de bază
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
țuică, să-mi fie mai ușor. „Și-acum explică-ne.“ „Bine, domne. Așa, ca pentru filomenologi.“ „S-o luăm cu-nceputul. Cutremurul. N-a avut loc niciodată. Sau, mai corect spus, n-a avut loc decât pentru unii. Un cutremur selectiv. Ziceai c-am dispărut imediat după el. Hai să vedem: ai fost dimineața acasă la mine?“ „Da.“, am recunoscut. „Și ce-ai văzut acolo?“ „Casa făcută praf. Zob, una cu pământul. Acoperiș, zidărie, mobilă, tot. Și doi malaci de la poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și programele mele. Și uite la ce concluzie-am ajuns...“ Și-a încrucișat picioarele peste pernă și-a bătut cu degetul în ecranul laptop-ului. Cu cealaltă mână, mi-a confiscat repede țuica. „Textul ăsta ne spune multe. Un cutremur selectiv, fără epicentru, resimțit la Neptun și-n București. În București, știm pe cineva care l-a resimțit: tu, Robane. Și, prin extensie, Maria. Dar în Neptun? Și de ce tocmai acolo? Ajungem imediat la răspuns. În plus, cutremurul ăsta, care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nu mi-e foarte clar unde bați...“ „Gândește-te puțin: nu ți se pare uneori că ai pierdut niște calupuri de-ntâmplări sau, dimpotrivă, că altele, de care nu-ți mai aminteai, au ieșit la suprafață?“ „Normal. Se cheamă memorie selectivă. Care-i poanta?“ „Poanta-i că amintirile astea se deplasează și ele, imperceptibil, dar permanent. Avem și noi un El Niño cerebral, niște curenți electromagnetici care modifică informația-n diferite direcții. Ceea ce noi numim selecție e, de fapt, rezultatul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nefericit decât să știu asta. Cumințenia pe care o căutasem, izvorâtă din convingerea unicității splendide a corpului meu (și, mai ales, a minții care îl patrona), se-oprea aici, la porțile concrete ale desfrâului. Adolescența mea se desfășurase prudent și selectiv, nimic nu se risipise și nimic nu fusese primit pe degeaba, iar aventurile multiple și spumoase al căror erou mă consideram puteau foarte bine fi doar o variantă palpitantă a minții mele divizibile. Avusesem când zece, când cinci, când nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
9.4. Etapele procesului de aprovizionare 143 9.5. Gestiunea stocurilor de mărfuri 153 9.5.1. Normarea stocurilor 153 9.5.2. Parametrii de bază ai stocurilor Modelul Wilson 156 CAPITOLUL 10 COMERȚUL ELECTRONIC. O SUCCINTĂ PREZENTARE 163 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 171 Capitolul 1 ACTIVITATEA DE COMERȚ 1.1. Comerțul-delimitări conceptuale și conținut Comerțul reprezintă una din formele activității umane cu un rol important în viața societății contemporane, devenind elementul principal al economiei de piață. Activitatea de comerț 1: reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Aceste magazine se disting de alte puncte de vânzare cu amănuntul, prin cadrul, ambianța și orarul lor de funcționare. Altfel spus, aceste unități practică formula unei distribuții de masă pentru o serie de produse, iar pentru altele, formula unei distribuții selective. Cele ce practică distribuția de masă sunt organizate în stil "bazar", iar cele cu distribuție selectivă promovează stilul "boutique". Prima categorie este amplasată în centre comerciale sau în centrele micilor orașe, cea de-a doua în zonele selecte ale orașelor
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
lor de funcționare. Altfel spus, aceste unități practică formula unei distribuții de masă pentru o serie de produse, iar pentru altele, formula unei distribuții selective. Cele ce practică distribuția de masă sunt organizate în stil "bazar", iar cele cu distribuție selectivă promovează stilul "boutique". Prima categorie este amplasată în centre comerciale sau în centrele micilor orașe, cea de-a doua în zonele selecte ale orașelor, în pasaje etc. Cargouri unități comerciale cu mari suprafețe de vânzare, în cadrul cărora cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
clientul și comerciantul. Întrebări recapitulative: 1. Definiți comerțul electronic. 2. Care sunt avantajele comerțului electronic? 3. Ce influență au diferențele de cultură în promovarea comerțului electronic? Teme de cercetare și referate: 1. Costurile implementării comerțului electronic într-o firmă. Bibliografie selectivă 1. Asandului, L., Statistica aplicată în servicii, Editura Junimea, Iași, 2002. 2. Balan, C, Logistica mărfurilor, Editura Uranus, București, 2002. 3. Basanu, Ghe. Managementul aprovizionării-desfacerii, Editura Economică, București, 1966. 4. Berkowitz E.N., Kerin R., Rudelius W., Marketing Channels, Dryden Pres
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
poate să apară și în discursul jurnalistic, atunci când se compară diversele elemente ale unei categorii de produse. Spre exemplu, la o emisiune despre mașini, se pot face anumite comparații între diferite modele care să utilizeze, pe de o parte, argumente selective ce favorizează doar o marcă, și, pe de altă parte, argumente defavorabile celeilalte. VI.2.2.3. Interesul public și manipularea Analizând caracteristicile textului jurnalistic prin raportare la cel publicitar observăm faptul că manipularea nu se poate produce la nivelul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Minodora Sălcudean În curs de apariție: Jurnalismul științific, Alina M.D. Popa, Dorin Popa Strategii discursive în jurnalismul românesc actual, Alina M. D. Popa Tehnici de colectare și receptare a informației, Dorin Popa LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu, nr. 18, tel. 021
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
denumit și „Comitetul de Coordonare”, cu scopul de a propune sancțiuni. Prin intervențiile sale de la 11, 12, 14, 16 și 19 octombrie 1935, Titulescu, reprezentantul României în acest Comitet, a determinat impunerea, începând de la 31 octombrie 1935, a unui embargo selectiv contra Italiei, fiind excluse fierul, oțelul, cuprul și petrolul 102. Neputința Societății Națiunilor de a rezolva această criză a determinat adoptarea, la 4 iulie 1936, a unei rezoluții prin care erau ridicate sancțiunile impuse agresorului italian, începând de la 15 iulie
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]