5,139 matches
-
Acestea aveau să alimenteze fenomenul de difuzare a noii ideologii progresiste, care opera o reorientare semnificativă la nivelul tuturor formelor de reprezentare artistică. Printr-o corespondență estetică cu universul pictural impresionist, atitudinea de eliberare a spiritului uman și promovarea factorului senzorial în fenomenul creativ conduc demersurile debussyiste spre emanciparea armoniei, prin abandonarea sistemului funcțional și lărgirea vocabularului armonic. Tratarea structurilor intervalice și acordice ca entități autonome, ce evită a se supune unei evoluții deductibile, generează la Debussy instaurarea unui nou concept
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la semnal cu executarea fracționată a startului; perfecționarea perceperii și aprecierii corecte a microintervalelor spațio-temporale etc., se valorifică, la cote superioare, dacă viitorul sprinter învață și adoptă o formă de reacție, numită „reacție de tip motor”, în loc de „reacția de tip senzorial”. La reacția de tip senzorial starea de latență este mai mare. (Zatiorski,V., M., 1980, citat Ardelean, T., 1991). Esența acestei căi de îmbunătățire a vitezei de reacție, pe plan psihic, constă în faptul că orice acțiune intenționată a omului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a startului; perfecționarea perceperii și aprecierii corecte a microintervalelor spațio-temporale etc., se valorifică, la cote superioare, dacă viitorul sprinter învață și adoptă o formă de reacție, numită „reacție de tip motor”, în loc de „reacția de tip senzorial”. La reacția de tip senzorial starea de latență este mai mare. (Zatiorski,V., M., 1980, citat Ardelean, T., 1991). Esența acestei căi de îmbunătățire a vitezei de reacție, pe plan psihic, constă în faptul că orice acțiune intenționată a omului este precedată de o stare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
numită setul anticipativ. La start, acest set anticipativ trebuie să fie plasat în răstimpul dintre comanda „gata” și semnalul sonor- pocnetul de pistol. Setul anticipativ poate fi centrat, focalizat pe receptarea pocnetului, care declanșează apoi acțiunile motoare (reacție de tip senzorial), situație care caracterizează mulți sprinteri. Focalizarea pe declanșarea mișcării, a acțiunii motoare care urmează la captarea pocnetului (reacție de tip motor), conform studiilor speciale efectuate în acest scop, se derulează mai rapid, timpul de latență este mai scurt. Acest tip
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
condiții externe care solicită într-un fel sau altul vreo influență asupra individului. Unii elevi deși dotați din punct de vedere al potențialelor latente, pot întâmpina dificultăți de adaptare la cerințele școlare din cauza persistenței lor într-un mediu cu stimuli senzoriali, exerciții senzorio-motorii și specific intelectuale mai limitate oferite de statul socio-economic și cultural ambiental. În cazul dificultății școlare de natură emoțională există un blocaj în dezvoltarea afectivă a copilului cu influențe negative asupra structurii. în vederea asigurării unei bune adaptări școlare
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
scrise exact în perioada în care mecanica cuantică se instituia ca teorie și că există multiple convergențe între comorile ascunse ale Jocului secund și viziunea cuantică asupra lumii. Cu alte cuvinte, Barbu încearcă o tehnică asociativă, a dublei figurații de la senzorial la ideal. Aici avem de a face cu un ermetism ce este un compromis între tăcere și expresie. Găsim în egală măsură mituri fondatoare: oglinda, soarele, nunta; culori asociate celor trei mituri: albastru, galben, verde, etape de autocunoaștere: Mercur, Venus
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cultivând expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
făcut treabă”, pornește la târg, după îndemnul fratelui său mai mare pentru a-i vinde ca să-și cumpere alții mai mici și un car. Drumul cunoașterii, constituit ca topos al devenirii spirituale, parcurs de Dănilă, are trei etape: etapa cunoașterii senzoriale sau empirice, redată prin motivul trocurilor dezavantajoase, etapa cunoașterii intuitive, soldată cu deschiderea ochiului intuiției, și etapa cunoașterii gnoseologice, asociată cu motivul probelor inițiatice. în prima etapă a drumului cunoașterii, Dănilă nu știe să facă diferența între calitate și cantitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
limitează la natura relațiilor lui cu lumea și mai ales cu sine însuși. Romancierul creează “un anumit tip de erou care se repetă: o structură puternic meditativă, aptă să transforme impulsurile exterioare, impresiile, existența concretă în materie reflexivă, în trăire senzorială, în viziune subiectivă, irepetabilă, un erou predispus dramei, terorizat de curiozitate și excesiv dominat de afect.”<footnote Dana Dumitriu, op. cit. , p. 60 footnote> 4. Narațiunea și descrierea în visele lui Sandu În epică există ceva mai mult decât simpla desfășurare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
exemplul educatorului și al celor maturi. De aceea este necesar să se pună în fața copilului exemple bune. 3.10. Intuiția Aristotel consideră că nu există o realitate a ideilor, așa cum afirma Platon. Pornind de la obiectele pe care le percepem pe cale senzorială ajungem prin abstracție și generalizare la idee. Concluzia lui era că inteligența face omul capabil să cunoască, dar ea operează pe temeiul datelor simțurilor. În concluzie, pentru a avea idei, concepte, trebuie să cercetăm obiectele, lucrurile înconjurătoare, cu propriile simțuri
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
are drept scop dezvoltarea acestor puteri, în mod organizat. Pestalozzi nu idealiza natura copilului, ca Rousseau. El susținea că dacă natura copilului este lăsată fără ajutor, forțele native ale acestuia se dezvoltă prea puțin și copilul rămîne dominat de forțele senzoriale, animalice. Omul, prin natura sa, nu este perfect. Poate deveni astfel numai prin exercitarea unei influențe corespunzătoare din partea societății. Lăsate în voia lor, forțele naturii omenești se dezvoltă fie prea încet, fie deloc. Pestalozzi, deși este un continuator al lui
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
stadii ale dezvoltării societății. În primii șase ani ai vieții copilul parcurge etapele vînătorului și păstorului primitiv. De aceea, la această vîrstă este necesară realizarea unui exercițiu al simțurilor. Ca și Rousseau, pune pe prim plan în această perioadă educația senzorială. În etapa următoare, parcurge stadiul de agricultor și meșteșugar, apărînd interesele "agricole", caracterizate prin preocupările pentru grădinărit ș. a. m. d. Din analiza realizată de el se desprind două concluzii specifice educației noi: a) copilul selectează din mediu ceea ce corespunde naturii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
65% tulburări de echilibru 65% neuropatie trigeminală 26,9% pareză facială 23% hemipareză 19,2% tulburări de deglutiție 15,3% crize 11,5% Diagnostic. Deoarece debutul este în general prin tulburări de auz, audiograma va releva o hipoacuzie de tip senzorial, cu pierderea discriminării tonurilor înalte, mai rar pierderea discriminării tonurilor joase sau medii. Gradarea se face pe scala Gardener/Robertson (5 grade) (tabelul 4.3) [5]. Înregistrarea acestora preoperator ne permite compararea cu rezultatele postoperatorii. În cazul tumorilor mari cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
PREA BINE să fie cel pe care-l căutau. [e6a] Acolo se opri [e6b] POATE din pricină că ceilalți se opriră și ei. [e11a] POATE că acestei amintiri i-au urmat altele În [e7a], găsim o formă interesantă de mediere prin percepția senzorială: "Privi poarta, [e7b] PARCĂ fără s-o înțeleagă". PARCĂ indică faptul că sursa de cunoaștere narativă nu a perceput și nu poate relata decît gesturi, că nu pătrunde în sinea personajului decît prin inferențe. Acumularea de verbe la perfect simplu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
precum și procesele verbale și nonverbale. 2.2.1. Elementele perceptuale Percepția este procesul prin care un individ selectează, evaluează și organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu așa cum este ea, ci ceea ce receptorii noștri senzoriali înregistrează. Există o relație strânsă între percepție și cultură. Lumea, ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gustă deoarece cultura noastră ne oferă criteriile acestor percepții. Prin urmare, oamenii se comportă într-un anumit fel pentru că astfel
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un individ într-o situație de viață. Prin urmare dizabilitatea este un fenomen complex, care refl ectă o interacțiune între caracteristicile corpului uman și caracteristicile societății în care el sau ea trăiește." În practică, poate însemna o problemă de natură senzorială (care are legătură cu văzul, auzul/vorbitul, mirosul sau gustul), o problemă în folosirea degetelor sau o boală cronică cum ar fi infectarea cu virusul HIV sau o problemă psihologică. Discriminarea persoanelor cu dizabilități se bazează pe faptul ca standardul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cele mai bune, ieftine, sexi produse care au fost văzute vreodată, dar dacă un client nu le poate lua, nu folosește la nimic. În capitolul 12 voi explica problema esențială a atingerii, probării produselor și a altor aspecte ale cumpărării senzoriale. Dacă nu pot întinde mâna să ajungă la un produs și să-l atingă, clienții pur și simplu nu cumpără. Deci nu se pune doar problema ca ei să poată căra ceea ce vor să cumpere. Nici măcar nu se vor gândi
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
pot manipula până și modul cum percepem timpul în cadrul experienței de cumpărare. Vom trage o privire inclusiv asupra a ceea ce pare a fi o antiteză a shopping-ului senzual: viitoarea lume a comerțului cu amănuntul prin internet. Capitolul 12 Experiența senzorială a cumpărării Ar putea părea o întrebare ciudată din partea oricui, cu atât mai mult, la acest stadiu al unui studiu ca cel pe care îl facem noi acum. Dar hai să formulez totuși întrebarea: Ce este shopping-ul? Nu mă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
la care mă refer implică experimentarea acelei părți de lume care este total dedicată vânzărilor, folosindu-ne simțurile (vederea, atingerea, mirosul, gustul, auzul) ca puncte de plecare pentru decizia de a cumpăra sau de a respinge un anumit produs. Aspectul senzorial în contextul deciziei de cumpărare este cel mai uimitor și mai interesant, pentru că altfel cum am putea oare să experimentăm ceva? Dar în acest context este crucial, deoarece aproape toate cumpărăturile neplanificate - și unele planificate chiar - sunt rezultatul vederii, atingerii
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
o dată ți-a venit în cap, am nevoie de pâine! Supermagazinele au preluat ideea de la Starbucks și au început să vândă cafeaua mai scumpă la ceșcuță, pentru a încuraja vânzările; iată un mod inteligent de a pune în valoare calitățile senzoriale ale unui produs. Într-o lume perfectă ne-am bucura de mult mai multe arome în magazine. În raionul cu produse de spălat ar mirosi a săpun și balsam de rufe. În raionul de carne ar mirosi a friptură la
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
au bătut în retragere, de teamă că managerii de magazine vor interzice produsele care amenință să contamineze aerul steril, fără miros din magazine. Este adevărat că în general supermagazinele, cu excepția raioanelor de produse alimentare, nu ne-au obișnuit cu stimularea senzorială, și aici mă refer atât la simțul olfactiv cât și la cel gustativ, tactil sau chiar vizual. Au rămas încă la concepțiile din anii ‘60, vremea mâncărurilor congelate, a conservelor, a produselor pasteurizate, a fulgilor de cartofi, a hranei ambalate
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cu intenția de a examina produsele? La muzee, desigur, dar să nu încercați să atingeți acolo altceva decât ce se găsește la magazinul de suveniruri, care este un mediu de retail. Doar magazinele abundă în ocazii de explorare tactilă și senzorială. Chiar dacă nu am avea nevoie să cumpărăm ceva în mod deosebit, am simți nevoia de a merge acolo și de a atinge sau gusta câte ceva din când în când. Cel mai concludent exemplu de shopping la care mă gândesc poate
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
putea spune că furnica aceea caută mâncare potrivită. Eu zic că a ieșit la shopping. Dacă tot nu mă credeți, mergeți într-un loc unde se vând produse care nu au legătură cu elemente ca mirosul, atingerea sau altă experiență senzorială - o librărie. Acolo vă veți delecta cu imaginea cumpărătorilor mângâind, trecându-și mâna peste foi, cântărind în mână sau experimentând în alt fel calitățile senzoriale ale unui produs în cazul căruia calitățile fizice (în afară, probabil, de dimensiunea scrisului) nu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
se vând produse care nu au legătură cu elemente ca mirosul, atingerea sau altă experiență senzorială - o librărie. Acolo vă veți delecta cu imaginea cumpărătorilor mângâind, trecându-și mâna peste foi, cântărind în mână sau experimentând în alt fel calitățile senzoriale ale unui produs în cazul căruia calitățile fizice (în afară, probabil, de dimensiunea scrisului) nu au nimic de-a face cu savoarea de a le folosi. Totuși simțim nevoia să atingem. Suntem ființe care ne tragem din animale, în ciuda puterii
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
decât număr de telefon, lăsându-te să aștepți la nesfârșit ca să te preia cineva. În fața unui astfel de obstacol probabil că te duci să-ți cumperi accesoriile din altă parte. Mai am de discutat o ultimă problemă privitoare la natura senzorială a shopping-ului. Ciudat, dar este vorba de a-i informa pe cumpărători despre ce pot atinge. La magazinele Hallmark studiate de noi, unele ornamente erau concepute și expuse cu atâta măiestrie și efort, încât cumpărătorii nu știau dacă le
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]