3,661 matches
-
două laturi de jos, pământești, le-aș zice dimensii pasionale - bucuria și durerea - la care se limitează materialismul, trebuie să adăogăm o a treia, înălțimea, dimensiunea spiritualității...Și transfigurându-ne să trecem în a patra dimensiune metafizică, în extaz și sfințenie", adică într-un spațiu de viață "architecturat cu dimensiunile adâncirii și înălțimii (s. n.) la infinit" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 405). 53 CXCI (37) (1955), în op. cit., p. 289. 54 Soarele lăuntric este imaginea centrului supraființial care atrage la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Vorbind - în "Filosofia peisajului" - despre portretizarea naturii în peisaj, N. M. Tarabukin subliniază faptul că peisajul reprezintă o imagine prin care se dezvăluie în natură prezența divină: "Ca formă religioasă a picturii, peisajul este chemat să arate sub formă artistică sfințenia potențială a chipului naturii: ca atare, peisajul nu este doar un gen de artă filosofică, ci, într-o anumită măsură, și o concepție teologică" (op. cit., p. 54). 82 O clipită a începutului nesfârșit în care "prezentul este înghițit de veșnicie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
insensibili la tentațiile ei; ca-n orice luptă, măsura confruntării era dată de dârzenia oponentului. O artă se-nconjoară de un public receptiv la ea pentru a supraviețui în mijlocul unei mult mai vaste și profunde indiferențe. Tot așa cum, la începuturi, sfințenia creștină își căutase măsura în Deșertul Nubian, virtuțile locuirii sedentare aveau încă de trecut proba acestui caz extrem de necredință în ea. Cu fiecare casă pe lângă care treceau nepăsători, nomazii răneau fără voie orgoliul edililor ce-o concepuseră: o grație umilită
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
s-a născut în 1401 al treilea Ordin Regular, T.O.R. Dominantele O.F.M. sunt: Fraternitatea: disponibilitatea de a trăi în armonie cu frații, surorile, oamenii și cu tot ceea ce există, trăind pentru desăvârșirea propriei ființe, pentru a dobândi sfințenia. Frații întotdeauna sunt egali în drepturi și obligații. Trăind Evanghelia cu acea dezlipire de sine, care eliberează, după momentele de penitență și convertire, fratele este mai aproape de Dumnezeu și de toți frații și surorile lumii. Sfântul Francisc care a trăit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Fratele Lepros, Francisc îl vede pe Cristos cel sărac, umilit și suferind, și această intersectare a vieților lor a fost într-adevăr o întâlnire. Iubirea și compasiunea față de Fratele care suferă este garanția umanismului. O garanție Serafică. Idealul franciscan de sfințenie, Fratele Cristos oglindit în Fratele Francisc, devine omul-frate de lângă tine, cu care împarți durerea pătimirii, eșecul, sărăcia neîmplinirea și nedreptatea din societate. Este un urcuș greu, la care ajungi numai dacă ai izbutit să devii simplu și liber în suflet
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
valori care i-au călăuzit viața: „iubire mutuală, stimă înaltă pentru Domnița Sărăcie și fidelitate pentru Biserică”. Citim în testament: „... Eu scriu cu simplitate Regula pe care i-am făgăduit-o Domnului, ...să o înțeleagă fără răutate și să practicați sfințenia, până la sfârșit”. Iar în „Sfaturi” se precizează: „Apostolul zice: litera ucide, Spiritul dă viață... trebuie urmat spiritul dumnezeieștei Scripturi”. Din cele două fragmente rezultă că Francisc a înțeles Evanghelia ca pe o chemare-angajament față de Cuvântul lui Dumnezeu, care așteaptă un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-i converti și pe ceilalți întru Cristos, au dat culoare, sunet și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-a adăugat și predica propriu-zisă, rugăciunea și meditația. Predica propriu-zisă este „primită”, „dăruită”, ea nu este rodul studiilor și nu poate fi „fabricată”. Francisc a atras atenția în Regulă asupra impactului pe care îl au asupra predicii limbajul și sfințenia personală a preotului: „Aceștia sunt Cavalerii de la Masa Rotundă, aceștia sunt frații care se retrag în locuri pustii, pentru a se dedica cu toată candoarea rugăciunii și meditației”. „Dumnezeu cunoaște această sfințenie” personală, chiar dacă ea rămâne necunoscută de către ceilalți. Predica
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe care îl au asupra predicii limbajul și sfințenia personală a preotului: „Aceștia sunt Cavalerii de la Masa Rotundă, aceștia sunt frații care se retrag în locuri pustii, pentru a se dedica cu toată candoarea rugăciunii și meditației”. „Dumnezeu cunoaște această sfințenie” personală, chiar dacă ea rămâne necunoscută de către ceilalți. Predica și predicarea sunt deosebit de importante, deoarece ele cheamă la convertire și la imitația lui Cristos. Francisc a fost autorul cel mai convingător al convertirii, prin fapte și vorbe, cu înțelepciune și iertare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Francisc Biserica Catolică, acest mister marian, este un edificiu aflat mereu în construcție: ea este acolo unde inimile se deschid pentru Dumnezeu și în această unitate ea continuă. În acest itinerariu misionarii sunt eroii și martirii timpurilor. Adică mai aproape de sfințenie. Dar, atenționează părintește Sfântul: „minorii sunt minori, pentru că ei nu râvnesc să devină majori”. 4. „Dumnezeul meu și toate lucrurile”... mistica credinței la Sfântul Francisc „Preaînalte și mărite Dumnezeule, luminează întunericul vieții mele, dă-mi credință dreaptă, speranță sigură și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
biserica San Damiano, unde, deodată, s-au deschis ochii Mântuitorului Preaiubit și l-a auzit spunându-i: „Francisc, repară casa mea!”. Chemarea aceasta l-a răscolit profund și l-a despărțit definitiv de amăgitoarele plăceri ale lumii, urcându-l spre sfințenie. Momentele acestea în care Cel Preaînalt se umilește într-atât încât coboară în sufletul smeritului său rob, l-au răsplătit pe Francisc cu extazul și beatitudinea supremă. Atunci nu mai exista pentru el nici spațiu, nici timp, el este răpit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al lumii acesteia: mici și neștiutori apărem aici „ca un miel dus la înjunghiere” și murim spre a renaște, prin mântuirea Preamăritului Domn. Fericitul frate din Assisi a avut toată viața această convingere: „Singură îndurarea Sa ne va mântui”. 5. Sfințenia cuvintelor „La început a fost Cuvântul și Cuvântul era de la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” (In. 1, 1) Sfântul Francisc a avut o venerație deosebită pentru cuvinte, pe care el le înțelegea intuitiv, în raport cu sacramentele. Toma de Celano a relatat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sublime, ele depind întotdeauna de lumina sau de umbra în care sunt situate de către cel ce le scrie, sau le rostește. Cuvintele depind de cine și cum, cu ce intenție le folosește. Fiecare cuvânt este sfânt și el cheamă la sfințenie, trimițându-ne la Cuvântul Primordial, prin care Dumnezeu a creat totul: „Totul meu”, cum se ruga, cu dragoste, omul sfânt al lui Dumnezeu, Francisc. Într-un anume fel, omul care vorbește sau scrie „este judecat” de către o „instanță” nevăzută a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Isus el este omul care avut conștiința cea mai limpede, naivitatea cea mai absolută a legăturii filiale cu Tatăl ceresc. Dumnezeu a fost pentru el începutul și sfârșitul. Viața lui a fost un acces de fermecătoare nebunie. Această comoară de sfințenie, această minune de blândețe, de simplitate, într-un om care a fost enorm privit de către public, care a fost întotdeauna «en vogue», care s-a arătat mare om de acțiune și puternic întemeietor, această minune putem să o studiem de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și din Euharistie, are libertate de mișcare și prinde în înălțime atunci când predică Evanghelia. El unește și nu dezbină, îndreaptă greșelile, dar nu critică, construiește și nu polemizează. Din spiritualitatea franciscană fac parte sfințenia, artele, literatura spirituală, apostolatul, misiunile, religia populară, teologia, caritatea și angajamentul social, precum și politica de pace. Această spiritualitate este mai mult afectivă decât intelectuală și impune o reînnoire a conștiințelor, „o eliberare din noi înșine” și din închisoarea propriilor noastre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Maria Pal a întemeiat mișcarea populară „Armata Maicii Domnului”. Printre sfinții familiei franciscane au fost Sf. Bonaventura, Sf. Anton de Padova, Sf. Angela de Foligno, Fer. Luca Belludi, Sf. Bernardin de Siena și mulți alții, care și-au trăit în sfințenie viețile, rămânând în anonimat. Sfințenia este universală, dar cea franciscană denotă mult curaj în misiuni și în apostolat, o simplificare exemplară a vieții și o mare deschidere spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
populară „Armata Maicii Domnului”. Printre sfinții familiei franciscane au fost Sf. Bonaventura, Sf. Anton de Padova, Sf. Angela de Foligno, Fer. Luca Belludi, Sf. Bernardin de Siena și mulți alții, care și-au trăit în sfințenie viețile, rămânând în anonimat. Sfințenia este universală, dar cea franciscană denotă mult curaj în misiuni și în apostolat, o simplificare exemplară a vieții și o mare deschidere spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent d ̕Aoste, iar din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent d ̕Aoste, iar din 1870 această publicație a apărut și la Milano, scopul ei fiind popularizarea literaturii spirituale, a teologiei și misticii franciscane. Toate formele de sfințenie îl au ca model pe Cristos, în trăirea suferințelor sale și nu în momentele sale de glorie; dar în spiritualitatea franciscană se simte o reculegere profundă a sufletului, ce conduce la o înțelegere superioară. Bucuria Luminii, surâsul, concordia, optimismul, i-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dându-le o Regulă, la început mai simplă, și apoi mai elaborată, în cea de a doua ei, redactare. În acest fel s-a produs o veritabilă omogenizare socială, la îndemnul lui Francisc după modelul lui Cristos. Scopul vieții este sfințenia, și ea, trece în mod necesar, prin cruce, prin suferință, luptă și renunțare; „nu poți sluji la doi stăpâni”, ne spune Isus, și atunci „Vino și urmează-mă!” (Mc. 10, 21). Acele mulțimi de femei și bărbați au decis să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a călătorit în toată lumea), care a făcut, de nenumărate ori, circuitul Vatican - Împăratul Leopold de la Viena, regele Poloniei Sobieski și domnitorii din Țările Române, în vederea adoptării unei tactici militare pentru înfrângerea otomanilor. Acest eminent soldat al credinței a slujit, cu sfințenia sa, timp de 30 de ani, în Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea. Papa Inocențiu al XI-lea a acceptat ca un capucin franciscan, Marco de Aviano să se lanseze în luptă cu un crucifix strigând „Fugite partes adversae”; în felul acesta
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Gaetano Liverotti a folosit-o pentru a construi Bisericile din Săbăoani, Pildești și Corhana. Daniel Pietrobono a sosit în misiune în 1864 în Moldova unde a păstorit timp de 51 de ani, cu dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
surprinzătoare este aspectul mobil al unei bunătăți fără margini”. A ajutat oameni aflați în suferință, în rătăciri, în alegeri dificile sau prăbușiți în vicii; mereu le găsea scuze oamenilor decăzuți. Viața acestui mare Senior al Credinței strălucește prin simplitate și sfințenie. Dar câtă bogăție și ce putere se adună în această simplitate! „Lui Dumnezeu simplitatea îi este foarte aproape”. La fel este și cu rugăciunea: „dacă există o limbă universală, desigur, aceasta este rugăciunea”. Peste 80% din cugetările lui sunt dedicate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
săracul îl vede pe Cristos venind spre el, sub forma celui care îl ajută, iar binefăcătorul îl vede în sărman pe Cristos pătimind... Cristosul salvator vine către Cristosul suferind, iar ambii se integrează în Cristosul Renăscut, glorios și binecuvântător”. III. Sfințenia „A ști să suferi înseamnă a putea iubi totul” El însuși convertit, a devenit un mare convertitor, cu cheie fermecată pentru fiecare suflet; cumnatei sale, Elisabeth, rezistentă la credință, i-a recomandat la început „Tatăl nostru...” condiționat („dacă ești în ceruri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să sufere. A ști să suferi este o artă care, ca orice artă adevărată, nu cunoaște rețete”. Seniorul Credinței a compus chiar și o rugăciune pentru folosirea suferinței, pe care a trăit-o permanent, dar mai ales, în închisoare. Despre sfințenie spunea: „(ea)... ar trebui să fie asemenea sfințeniei lui Dumnezeu, discretă, blândă, universală, radioasă. Dumnezeu va fi al nostru în măsura în care și noi am fost ai lui”. Teologia faptelor a fost înțeleasă astfel: „pentru a fi perfecte, rugăciunile tale trebuie să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
artă care, ca orice artă adevărată, nu cunoaște rețete”. Seniorul Credinței a compus chiar și o rugăciune pentru folosirea suferinței, pe care a trăit-o permanent, dar mai ales, în închisoare. Despre sfințenie spunea: „(ea)... ar trebui să fie asemenea sfințeniei lui Dumnezeu, discretă, blândă, universală, radioasă. Dumnezeu va fi al nostru în măsura în care și noi am fost ai lui”. Teologia faptelor a fost înțeleasă astfel: „pentru a fi perfecte, rugăciunile tale trebuie să devină adevărate fapte, iar faptele tale, adevărate rugăciuni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]