5,259 matches
-
actual la României, obiceiul suprapunându-se peste cel al butucului de Crăciun. Ritual astăzi dispărut, dar atestat încă de la romani, butucul de Crăciun, un trunchi de brad tăiat și ars (jertfit) pe vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie, simboliza moartea și renaștrea divinității, a zeului autohton Crăciun. Odată cu trecerea timpului, brazii de Crăciun au fost decorați cu îngerași și clopoței, pentru a se alunga spiritele rele. În Polonia, de exemplu, bradul era decorat cu steluțe, îngerași și păsări, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Nașterii. În ea te scobori ca sub pământ, pe un rând de trepte de marmoră. Interiorul ei împodobit cu icoane și prapure sfinte, cu candelabre scumpe, e veșnic păzit de soldați. Credincioșii oricăncâd pot intra să se închine. Partea care simbolizează locul nașterii lui Iisus e ca un altar, făcut în bolta zidului. Altarul luminat mereu de candelabre. Creștinul, care se apropie de locul sacru, îngenunchează pe treapta de marmoră. Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și...păsări din aluat, ultimele având ochii din boabe de fasole. Se coace în Ajunul Crăciunului, apoi se așază pe o masă pe care s-a așezat fân și se acoperă cu un colț al feței de masă. Pâinea, ce simbolizează trupul Mântuitorului Iisus, se ține acolo până în dimineața Anului Nou, când gospodina casei face semnul crucii și taie păinea în patru. Primul sfert este dăruit copiilor urători, împreună cu o cană cu lapte îndulcit cu miere. Al doilea sfert îl vor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
născut pruncul Iisus, marcat cu o stea de argint. În Ajun, în cadrul unei procesiuni, efigia Sfântului Copil este dusă în biserică, apoi este oficiată slujba religioasă. Creștinii din Bethleem își vopsesc pe ușile caselor, cu vopsea roșie, câte o cruce, simbolizând atât credința creștină, cât și nașterea Mântuitorului. Pe un sâtlp montat în piața centrală este așezată o stea uriață, care plutește parcă deasupra orașului ca exact acumm.. .2,000 de ani. Austria. În Austria, cete de copii străbat străzile, colindând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în general, termenii semn și simbol se deosebesc: dacă, într-un fel, orice simbol este un semn, adică un lucru care ține locul altui lucru, un semnificant care trimite la un semnificat, trebuie precizat că raportul simbolului cu ceea ce simbolizează el nu este de obicei pur extrinsec precum raportul dintre semn și semnificat. Simbolul seamănă cu ceea ce simbolizează, el nu se limitează să reprezinte într-un mod cu totul convențional și arbitrar realitatea simbolizată, ci o încarnează, ea trăiește în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un lucru care ține locul altui lucru, un semnificant care trimite la un semnificat, trebuie precizat că raportul simbolului cu ceea ce simbolizează el nu este de obicei pur extrinsec precum raportul dintre semn și semnificat. Simbolul seamănă cu ceea ce simbolizează, el nu se limitează să reprezinte într-un mod cu totul convențional și arbitrar realitatea simbolizată, ci o încarnează, ea trăiește în el.” În lingvistica actuală, argumentele pledează în favoarea ideii că nu există o determinare de tip cauzal între
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
creația culturală, iar celeilalte lucrarea morală, fără să înțelegem o separație categorică între amândouă. Astfel, ideea teandrică, în accepțiunea ei generală, ne pune în față geniul ca vestitor sau ca profet natural al unei ordini de perfecțiune superioară lumii noastre, simbolizată în plăsmuirile lui; precum în accepțiunea ei specific creștină, aceeași idee teandrică ne pune în față pe sfânt, în a cărui perfecțiune morală contemplăm un semn al perfecțiunii veșnice. În lumina acestei concepții, cultura, care e altceva decât natura, cuprinde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la sterilitate, mimetismul e o soluție de continuitate în dezvoltarea normală a culturii naționale. Nici o cultură națională însă nu poate crește parazitar pe trupul altei culturi. Ea e de sine stătătoare și vrednică să fie luată în seamă numai în măsura în care simbolizează în forme superioare proprietățile ființei neamului. O cultură înfiptă adânc în autohtonismul etnic și absorbind în plăsmuirile ei lumina spirituală a ortodoxiei are singură de partea ei garanția unui stil propriu. Prin mimetism nu vom ajunge în veacul veacului la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și logos în miniatură, adică un logos creat spre deosebire de Logosul necreat al lui Dumnezeu. Privilegiul unic de a fi microcosmos îi dă libertatea de mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe cele spirituale în forme concrete. După Dumnezeu și de la Dumnezeu, el singur are facultatea de a crea în spirit sau de a zămisli cultură. Luând astfel natura ca linie de delimitare, putem spune despre cultură că e tot ceea ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dumnezeiască. Priviți interiorul unei biserici. Fondul dominant, pe care se desfășoară în ghirlandele de sfinți această pictură, e totdeauna albastru. Iar când biserica e bogată, acest fond dominant e de aur. Și într-un caz și în celălalt, fondul acesta simbolizează cerul, fiindcă toate scenele istorice și toate viziunile zugrăvite nu se mai petrec pe pământ, ci dincolo de condițiile timpului și spațiului, în planul transcendent al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desfătări nu prețuiește nimic față de sufletul pe care și-l pierde. Căci moartea desființează într-o clipă stăpânirea noastră asupra lumii. Civilizația concepută ca scop prometeic de a reface paradisul terestru pentru propria-ți desfătare are ceva din tragedia trufiei simbolizate în povestea Turnului Babel. Paradisul nu mai e cu putință decât în cerul și în pământul cel nou al transfigurării finale. Dacă în acțiunea de civilizare se manifestă apriga voință de a intensifica viața aici și acum, în marginile imanenței
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îl redeșteaptă și-l aprinde fulgerul harului divin. Nostalgia paradisului hrănește asceza creștină, când așază mănăstirile în colțurile cele mai frumoase ale naturii; când vede în nevinovăția copilăriei măsura și posibilitatea sfințeniei, când împodobește lăcașurile de rugăciune cu artele ce simbolizează „cerul duhovnicesc al Bisericii” și când năzuie să realizeze viața îngerească în monahi. În ascetism și în mistică regăsim toate elementele complexe ale acestei nostalgii. Dar nostalgia paradisului insuflă ideile acelei noi pedagogii, de care am vorbit și care, dând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
zi din an, văzându-le drept simbol al triumfului vieții asupra morții. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau de asemenea să omagieze bradul, în timp ce druzii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
druzii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a traversat Atlanticul povestea începe cu adevărat prin secolul al VII-lea, când un călugăr din Devonshire (Anglia) a venit în Germania pentru a răspândi cuvântul Domnului. Legenda spune că s-a folosit de forma triunghiulară a bradului pentru a simboliza Sfânta Treime. În secolul al XII-lea, de Crăciun, în Europa exista obiceiul ca bradul să fie atârnat de tavan cu vârful în jos. În secolul al XVI-lea, la Strasbourg, brazii erau decorați cu figurine, acadele și ornamente din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
actual la României, obiceiul suprapunându-se peste cel al butucului de Crăciun. Ritual astăzi dispărut, dar atestat încă de la romani, butucul de Crăciun, un trunchi de brad tăiat și ars (jertfit) pe vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie, simboliza moartea și renaștrea divinității, a zeului autohton Crăciun. Odată cu trecerea timpului, brazii de Crăciun au fost decorați cu îngerași și clopoței, pentru a se alunga spiritele rele. În Polonia, de exemplu, bradul era decorat cu steluțe, îngerași și păsări, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Nașterii. În ea te scobori ca sub pământ, pe un rând de trepte de marmoră. Interiorul ei împodobit cu icoane și prapure sfinte, cu candelabre scumpe, e veșnic păzit de soldați. Credincioșii oricăncâd pot intra să se închine. Partea care simbolizează locul nașterii lui Iisus e ca un altar, făcut în bolta zidului. Altarul luminat mereu de candelabre. Creștinul, care se apropie de locul sacru, îngenunchează pe treapta de marmoră. Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și...păsări din aluat, ultimele având ochii din boabe de fasole. Se coace în Ajunul Crăciunului, apoi se așază pe o masă pe care s-a așezat fân și se acoperă cu un colț al feței de masă. Pâinea, ce simbolizează trupul Mântuitorului Iisus, se ține acolo până în dimineața Anului Nou, când gospodina casei face semnul crucii și taie păinea în patru. Primul sfert este dăruit copiilor urători, împreună cu o cană cu lapte îndulcit cu miere. Al doilea sfert îl vor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
născut pruncul Iisus, marcat cu o stea de argint. În Ajun, în cadrul unei procesiuni, efigia Sfântului Copil este dusă în biserică, apoi este oficiată slujba religioasă. Creștinii din Bethleem își vopsesc pe ușile caselor, cu vopsea roșie, câte o cruce, simbolizând atât credința creștină, cât și nașterea Mântuitorului. Pe un sâtlp montat în piața centrală este așezată o stea uriață, care plutește parcă deasupra orașului ca exact acumm.. .2,000 de ani. Austria. În Austria, cete de copii străbat străzile, colindând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
articulației (I.Band, L. Kennedy, R. Husson, Tarneaud, Cotul, Gîrbea, Michel Portmann). Aceasta s-ar putea reprezenta schematic astfel: subiectul A (vorbitorul) și subiectul B (auditorul) stau într-o relație de comunicare. A- reprezintă obiectul gândirii sale. Această idee este simbolizată în limbajul interior prin prefigurație sau cuvinte care trebuie emise pentru a transmite un mesaj. De la acest plan psiho-intelectual ideea trece pe plan neurologic pentru a se realiza, ceea ce înseamnă că neuronii zonelor motorii corticale corespondente mușchilor organelor efectoare ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chinestezic care readuce centrilor prin audiția directă rezultatul obținut. Cuvintele sunt astfel emise. Ele sunt formate dintr-o suită de tranzitorii sonore extrem de complexe dar precise în intensitatea lor reciprocă, compoziția lor armonică, succesiunea și ritmul lor. Această imagine sonoră simbolizează ideea în sistemul de informație care constituie limba subiectului A. Ea se transmite în aerul ambiant, mijloc intermediar al contactului între vorbitor și auditor. Subiectul B auditorul (receptorul) primește vibrațiile sonore. Ele sunt captate de urechea externă și transmise la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
desemnate de ele și, prin aceasta, cu o întreagă cultură". Ilustrative pentru această funcție sunt mitologia sau așa-zisul "limbaj al culorilor". În ambele cazuri avem de-a face cu o "funcție indirectă, "mediată" a semnului: semn - (obiect) desemnat - (obiect) simbolizat". Însă extensia acestor relații e mult mai amplă: "De "interpretarea lumii" ține și o altă posibilitate, [...] și anume ca "lucrurile" să poată funcționa la rândul lor ca "semne" în interiorul unui anumit spațiu cultural, care nu trebuie să coincidă neapărat cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
revizuiască, primesc! [Dar să nu se schimbe nimica...] recunosc în această formulă un citat din piesa O scrisoare pierdută (1883) de I.L. Caragiale și, totodată, își dau seama de faptul că textemul respectiv nu denotă un simplu nonsens, ci evocă/simbolizează incoerența endemică a discursului politic autohton și, totodată, proasta funcționare a unora dintre instituțiile statutului român. Din acest motiv, sesizarea textemelor diasemice presupune din partea vorbitorului nu doar o competență "idiomatică", ci și o competență expresivă. Oricât de bine ar cunoaște
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
disociază, mai întâi, între "funcțiile iconice" (care focalizează insistent un aspect sau o proprietate a "obiectului" lup, cum se întâmplă în locuțiunea fr. à pas de loup = "foarte atent, cu pași mici") și "funcțiile simbolice" (care folosesc obiectul pentru a simboliza comportamente general-umane) ale LUPULUI. Drept urmare, LUPULUI i se atribuie patru asemenea funcții/"sensuri": (a) "răutate, agresivitate, rău"; (b) "pericol"; (c) "sărăcie, disperare economică"; (d) "inferioritate" (lupul ar fi "o creatură inferioară, aflată pe locul cel mai de jos al ierarhiei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]