4,151 matches
-
Coborârea mea ad inferos a fost întotdeauna întreruptă la jumătatea drumului, într-un limb în care nu-mi era nici prea frig, nici prea cald. Acum simt dorința imperioasă de a continua. Am cu adevărat nevoie să ajung la epuizarea sinelui meu. Nord Ceea ce mă tulbură cel mai mult e ideea putrezirii trupului. Ar fi mai bine să mă usuc ca frunzele toamna... să mă transfer aidoma lor în circuitul materiei. Descompunerea hidoasă a trupurilor e încetinită de frig, de ger
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale (coordonator, Editura Universității de Vest, 2006), De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui (ediția a II a, Editura Polirom, 2006), Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre "ceea ce suntem" (Editura Marineasa, 2008). Cuvînt înainte Pretutindeni în lume, în departamentele relevante de psihologie se impune în ultimii ani o nouă abordare integrativă, psihologia interculturală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colective, a fost exersată în cadrul unui ansamblu consistent de abordări ale școlii românești de psihologie socială (Neculau, 1996, 1999, 2003, 2010; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). în cadrul contribuțiilor evocate se distinge între identitatea individuală și cea socială. Prima categorie sugerează identitatea sinelui, fiind acea structură subiectivă, suficient de stabilă, identitate asumată de persoană ca efect al recunoașterii de sine, în funcție de dispoziții particulare și unice. Identitatea este activă, dialogală cu exigențele contextuale și construită în raport cu o ierarhie valorică. Există însă o identitate prescrisă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
internalizat în conceptul lor de sine decît cel de "a fi chinez". Prima evaluare este mai mult legată de contextele din viață în care trebuie să fie "americani" (de exemplu, în mediul școlar), fiind experimentat ca o parte externă a sinelui (Baumeister, 1998; Baumeister, Tice, 2000). Astfel, noțiunea lor de "a fi americani" se bazează pe angajarea lor în noua cultură integratoare. Cu timpul, ei încep să internalizeze identitatea americană, aceasta devenind o parte internă a sinelui, convergentă cu idenitatea lor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o parte externă a sinelui (Baumeister, 1998; Baumeister, Tice, 2000). Astfel, noțiunea lor de "a fi americani" se bazează pe angajarea lor în noua cultură integratoare. Cu timpul, ei încep să internalizeze identitatea americană, aceasta devenind o parte internă a sinelui, convergentă cu idenitatea lor globală. Tendința este valabilă mai mult pentru cei care au sosit în Statele Unite înainte de a-și forma o identitate chineză puternică. Cu cît perioada șederii în noua țară este mai însemnată, cu atît mai contextualizată și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamente, caracterizată prin unitate, coerență și constanță. Or, dacă și procesele psihice primare care structurează personalitatea subiectului uman se dovedesc a fi modelate cultural, mecanismele care le activează nefiind deci unitare, coerente și durabile, atunci întreaga noastră imagine despre entitatea sinelui se impune a fi revăzută. în consecință, cu atît mai mult procesele psihice complexe sînt puternic reconfigurate de imersarea subiectului într-un mediu cultural și social anume. Procesele cognitive reprezintă activitățile psihologice prin care se tratează și gestionează informațiile din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
factorială a sugerat conceptualizarea dimensiunilor individualism-colectivism ca factori independenți. 7.2. Relația individualism-colectivism și independență-interdependență 7.2.1. Planul psihologic: structuri independente interdependente Independența și interdependența reprezintă, după cum am amintit în capitolul referitor la formarea identității, două trăsături distincte ale sinelui, prima referindu se la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă, fie interdependentă. Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea individualismul ca pe o tendință a oamenilor de a fi motivați cu prioritate de propriile lor obiective și preferințe, exprimînd sinele independent (Markus, Kitayama, 1998) și nevoia de autonomie (Kagitcibasi, 1994). Colectivismul, pe de altă parte, ilustrează o tendință de a se vedea pe sine ca parte a unei rețele de grupuri sociale sau o reflecție a sinelui interdependent (Markus, Kitayama
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și preferințe, exprimînd sinele independent (Markus, Kitayama, 1998) și nevoia de autonomie (Kagitcibasi, 1994). Colectivismul, pe de altă parte, ilustrează o tendință de a se vedea pe sine ca parte a unei rețele de grupuri sociale sau o reflecție a sinelui interdependent (Markus, Kitayama, 1998), fiind o expresie a nevoii de relaționare (Kagitcibasi, 1994). Sînt considerate a fi arii culturale individualiste Statele Unite ale Americii, Canada, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Națiunile colectiviste sînt cele asiatice (China, Japonia, India), cele din America Latină și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să-i fie permis să încalce drepturile celuilalt. O asemenea abordare nu intră în limitele tradiționale ale individualismului și colectivismului, ceea ce furnizează autorul fiind mai degrabă o viziune sincretică proiectată asupra lor. " Independența și interdependența reprezintă două trăsături distincte ale Sinelui, prima sugerînd separarea și unicitatea individului, în timp ce a doua pune accent pe uniune, legături, relații" (Rață, Iacob, 2002, p. 63). Acești doi termeni formează o dimensiune, fiecare aflîndu-se la polul opus celuilalt. E necesar a se face distincție și între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celălalt", se raportează mereu la alții, depind de relațiile bilaterale, evoluția sau involuția relației afectîndu-i. în acest caz, sursele stimei de sine sînt regăsite în bună măsură în armonia relațională reciprocă. Persoanele cu o structură interdependentă accentuată trăiesc sentimentul împlinirii Sinelui prin ceilalți. Lor le este caracteristică o anumită flexibilitate, natura indirectă a angajării în comunicarea interpersonală. în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de sine sînt regăsite în bună măsură în armonia relațională reciprocă. Persoanele cu o structură interdependentă accentuată trăiesc sentimentul împlinirii Sinelui prin ceilalți. Lor le este caracteristică o anumită flexibilitate, natura indirectă a angajării în comunicarea interpersonală. în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate ale celorlalți (comunicarea nonverbală, paraverbală). Desigur, cadrul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de structuri este cultura colectivistă. Hui și Triandis
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultura colectivistă. Hui și Triandis (1986) descriu o structură personală tridimensională, și anume: 1. Eul personal, ce include comportamente și stări ale persoanei; 2. Eul social, ca imagine generală a celorlalți despre persoana respectivă; 3. Eul colectiv, care este partea Sinelui comună cu trăsăturile unei colectivități. Aceste trei aspecte ale Eului se manifestă diferit, fiind în legătură cu structura personală a individului. Astfel, dacă domină manifestarea Eului personal, individul exprimă o tendință egocentrică, activînd o structură personală independentă. Cînd aspectele sociale și colective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
protecție a bunăstării tuturor oamenilor și a naturii. Valori reprezentative: deschidere, înțelepciune, dreptate socială, egalitate, o lume a păcii, frumusețe, unitate cu natura, protecție a mediului, armonie interioară. 4. Securitate siguranță, armonie și stabilitate a societății, a relațiilor și a sinelui. Valori reprezentative: siguranță a familiei, siguranță națională, ordine socială, curățenie, reciprocitate a favorurilor, sănătate, sentiment al apartenenței. 5. Conformism restrîngerea acțiunilor și înclinații spre a nu deranja pe ceilalți sau așteptările și normele sociale. Valori reprezentative: politețe, ascultare, disciplină de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interese intelectuale și emoționale în direcții nesigure și impredictibile sau de a menține statu-quo-ul și siguranța în relațiile cu ceilalți sau cu alte instituții. A doua dimensiune, individual-social, se referă la tensiunea dintre consecințele acțiunilor proprii și ale celorlalți asupra sinelui, pe de o parte, și asupra contextului social, pe de altă parte. în cadrul sistemului de valori individual, determinat de ierarhia celor zece tipuri de valori, fiecare individ se va situa pe o anumită poziție de-a lungul spectrului determinat de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori sînt importante pentru cea de-a treia cerință nevoia individului, ca organism biologic, de gratificare și dezvoltare (arousal). Societățile trebuie să fie organizate astfel încît să permită într-o anumită măsură gratificarea indivizilor și împlinirea dorințelor centrate pe satisfacerea sinelui. Spre deosebire de valorile care desemnează puterea, hedonismul și stimularea nu amenință neapărat relațiile pozitive dintre membrii grupului, prin urmare ocupă un loc superior în ierarhia universală în comparație cu puterea. S. Schwartz a susținut că valorilor tradiționaliste li se atribuie o importanță relativ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de valori în două perechi opuse de categorii de nivel de generalitate mai crescut. în prima opoziție, unele valori reflectă motivația pentru întărirea <afirmarea> de sine (putere și realizare), pe de-o parte, și valori care reflectă motivația spre transcenderea sinelui (universalism sau bunăvoință), pe de altă parte. în a doua pereche întîlnim la un pol valori care reflectă motivația pentru conservatorism (tradiție, conformitate și securitate), iar la polul opus valori care reflectă motivația pentru deschiderea spre nou (autodirecționare și stimulare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un pol valori care reflectă motivația pentru conservatorism (tradiție, conformitate și securitate), iar la polul opus valori care reflectă motivația pentru deschiderea spre nou (autodirecționare și stimulare) (vezi figura 2). într-o diagnoză recentă desfășurată în România, am calculat transcenderea sinelui, întărirea sinelui, deschiderea spre schimbare și conservarea valorilor, folosind indicatorii agregați după metodologia propusă de psihologul israelian. Bazîndu-ne pe scorurile agregate ale acestor dimensiuni, am măsurat mai apoi două variabile bipolare, și anume: 1. Valorile dependenței versus valorile interdependenței: deschidere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori care reflectă motivația pentru conservatorism (tradiție, conformitate și securitate), iar la polul opus valori care reflectă motivația pentru deschiderea spre nou (autodirecționare și stimulare) (vezi figura 2). într-o diagnoză recentă desfășurată în România, am calculat transcenderea sinelui, întărirea sinelui, deschiderea spre schimbare și conservarea valorilor, folosind indicatorii agregați după metodologia propusă de psihologul israelian. Bazîndu-ne pe scorurile agregate ale acestor dimensiuni, am măsurat mai apoi două variabile bipolare, și anume: 1. Valorile dependenței versus valorile interdependenței: deschidere spre schimbare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
după metodologia propusă de psihologul israelian. Bazîndu-ne pe scorurile agregate ale acestor dimensiuni, am măsurat mai apoi două variabile bipolare, și anume: 1. Valorile dependenței versus valorile interdependenței: deschidere spre schimbare conservare. Un scor pozitiv reflectă valori ridicate ale orientării sinelui, stimulării și hedonismului și valori scăzute de conformare, tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de conformare, tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel cultural, această dimensiune este diferită și separată de individualism și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel cultural, această dimensiune este diferită și separată de individualism și colectivism. Merită subliniat faptul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Această interpretare este în acord cu rezultatele lui Rupf și Boehnke (2002), care au identificat corelații semnificative pentru populația germană între cinismul social și interesul de sine ierarhic, care se referă la percepția relațiilor interpersonale ca fiind ierarhice și servind sinelui. Totodată, dacă analizăm răsplata pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul, tradiția și securitatea) și transcenderea de sine (și implicit cu domeniile pe care le cuprinde universalismul și bunăvoința). Complexitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tipuri de culturi, cei mai importanți fiind: compatibilitatea între personalitate și cultură, deschiderea către noi experiențe, extraversia, capacitatea sporită de adaptare la mediul înconjurător, disponibilitatea ridicată pentru dezvoltare personală, șanse mai mari de atingere a scopurilor în viață și autoacceptarea sinelui. 8.6.9. Comportamentul social Indivizii din culturile colectiviste aparțin grupurilor ca rezultat al unui drept obținut prin naștere sau căsătorie, ca urmare a asumării unor roluri prescrise (precum în India). Pentru cei din culturile individualiste, apartenența la un grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]