5,963 matches
-
poți suporta, cere o mare forță morală. Dacă însă reușești, câștigul este evident. Cu cât exiști mai puțin pentru ceilalți, cu atât ești mai real în profunzime” (II, 164-165). În Grădina Luxembourg, prea multă lume îi readuce în minte ideea sinuciderii. Își reproșează: „Nu știu de ce-o mai lungesc în mijlocul acestei gloate. // Din nou, tentația deșertului” (II, 43). În realitate, fără ceilalți, Cioran n-ar mai fi avut pe cine să incrimineze de vidul în care viețuiește. Pur și simplu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și neîncrederea în sine. Oricum, stau alături alcoolul și gloria. Notează Cioran: „E. telefonează taman la miezul nopții de la Zürich. Plânge, suspină, miorlăie aproape, îmi spune c-a băut în cursul serii o sticlă de whisky, că e în pragul sinuciderii, că-i e frică” (II, 211). Dimineață, din nou telefon. Ionescu se plânge și protestează că nu mai e jucat în Germania. Comentează Cioran: „E limpede că pierderea celebrității îl scoate din minți” (idem). Oricum, Cioran îi spune că „toate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe la 5 dimineață, m-am sculat să admir grădina. Viziune de Eden, lumină supranaturală. În depărtare, patru plopi se înălțau către Dumnezeu” (I, 332). Iar sentimentul acesta, că Dumnezeu există, că fericirea există, îi amintesc de eșecul unei încercări de sinucidere. În parcul Luxembourg, pe care deseori îl detestă pentru mulțimile care rătăcesc prin el, fredonează refrene spaniole atât de tare încât ceilalți îl cred probabil nebun. „Era una din acele crize în care exaltarea e mai puternică decât deprimarea” (II
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
jumătate lașă. Nu duce la extaz, nu mântuie, dar salvează în ordinea imediatului, amână, ascunde, îndepărtează. Adică, înstrăinează pur și simplu. Iată: „Exprimând o obsesie, te descotorosești de ea ca să-i faci loc alteia. Astfel, mă gândesc mai puțin la sinucidere de când am vorbit despre ea în Demiurgul cel rău ș...ț / Are loc așadar un catharsis Ă purificare și ușurare prin expresie. Dacă o idee ne urmărește și ne supără Ă putem să scăpăm de ea formulând-o” (III, 170
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este paradoxul pe care-l trăiesc zilnic” (III, 258). Cu ani buni înainte, o afirmație asemănătoare: „Una peste alta, viața e un lucru extraordinar” (I, 36). Altundeva, el însuși nu-și poate explica nihilismul și apologia pe care o face sinuciderii. Iată: „E straniu că stau să vorbesc atâta despre sinucidere, când de fapt iubesc viața cum o iubește orișicare, ba chiar mai mult ca orișicare” (II, 333). Tot ce face Cioran este să-și edifice antidoturile cu care perpetuează vidul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ani buni înainte, o afirmație asemănătoare: „Una peste alta, viața e un lucru extraordinar” (I, 36). Altundeva, el însuși nu-și poate explica nihilismul și apologia pe care o face sinuciderii. Iată: „E straniu că stau să vorbesc atâta despre sinucidere, când de fapt iubesc viața cum o iubește orișicare, ba chiar mai mult ca orișicare” (II, 333). Tot ce face Cioran este să-și edifice antidoturile cu care perpetuează vidul, trăind însă senzația extazului. Or, un voluptuos, Cioran preferă senzațiile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aproape de a mă sinucide de groaza propriilor mele beteșuguri. De-aș putea sălășlui în alt trup!” (I, 199). Cum să sălășluiască în alt trup din moment ce, cum vom vedea, Cioran e convins că este chiar acest trup și nimic altceva? Oricum, sinuciderea rămâne o soluție tocmai pentru salvarea de beteșuguri. Că alege legumele în apă e altceva. Își spune: „Dar într-o bună zi mâna mea va fi în stare totuși să se ridice împotriva trupului meu, ca să mă izbăvesc în sfârșit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
relevă, constituie până la urmă o șansă: „Trebuie spus lucrurilor pe nume: toate gândurile mele depind de neajunsurile mele. Dacă am înțeles câte ceva, meritul revine exclusiv carențelor sănătății mele”. Travestirea aceasta e o metamorfoză care amână la infinit gestul fatal al sinuciderii. Până la urmă, bolile sunt pentru Cioran chiar o șansă, aceea de a putea fi el însuși. Nu întâmplător vorbește despre buna lor folosință. Avantajele bolii constituie un reper în gândirea cioraniană. În fine, să ne amintim mirarea lui Cioran: „Cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
au neutralizat reciproc” (III, 378). De aceea, aproape persiflant-ironic, spune: „N-am fost niciodată «sănătos», dar am reușit, ca bolnav, să fac o figură destul de onorabilă” (II, 360). Prin urmare, deși crizele îl duc uneori în pragul exasperării și al sinuciderii, Cioran face din boli sensul propriei existențe. Este cauza pentru care singura biografie a cuiva, spune el, ar trebui să fie aceea a bolilor lui: „Ar trebui să fie o singură biografie: a bolilor noastre” (II, 61). De altfel, recunoaște
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
le pui pe seama Nenorocului; el explică și justifică totul, are virtuți aproape magice: cu el suntem absolviți în ochii tuturor... Nenorocul reușește acolo unde Providența a dat greș. Fără ideea Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atâtea sinucideri câte eșecuri! Îndată însă ce ne gândim la El, ne calmăm; suportăm totul și suntem aproape mulțumiți să fim loviți de soartă. Explicația prin Nenoroc e cel mai mare șiretlic din câte sunt în lumea aceasta. Niciodată nu se va
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
recunosc” (idem). Să spună asta cineva care își considera neamul o scenă prea mică pentru energiile sale teribile?! Cioran coboară acum în eșec cu voluptatea celui care găsește aici singura justificare a prezenței sale. Iubirea eșecului este alternativa la soluția sinuciderii. De fapt, iubirea eșecului ascunde la Cioran iubirea de sine. Cum e vorba despre un narcisist, dar despre unul care știe deopotrivă ce este ura de sine, eșecul hrănește și orgoliul, întemeiat acum pe cunoaștere. În fond, convertind eșecul în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
familia complementară (Ștefan și Vera), realistă pînă la saturație, Ilie și Mina par două personaje sebastiene capabile să trăiască o vreme în imaginar, dar sunt uciși de acesta. La urma urmei, autorul scrie select (fără economie de cuvinte) despre o sinucidere în doi. Pentru vremea cînd a fost scrisă, drama reprezintă un caz salutar de abatere de la "cumințenia" stilului oficial prin insolența tonului (mai cu seamă în partitura lui Ilie), dar și prin refuzul programatic al realismului de comandă. Piesa "Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Finalul piesei intervine înainte de a avea vreun răspuns la aceste întrebări. Eroul principal Octav după ce a trecut prin revoltă, indignare, protest, după ce a renunțat la toate astea și s-a lăsat în voia curenților zilei, compromisul și cinismul, încearcă și... sinuciderea! Dar gestul lui nu prea pare să aibă importanță și nici vreun efect de vreme ce peste toate se ridică o uriașă sticlă de Coca-Cola. Și atât. Constantin Popa Personajele: Octav Groparul Mona Marieta Costache Matei Preotul Dascălul Securistul Femeia în doliu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu ce-ai rămas? Gh. P. unu:...Eu am rămas cu Desdemona... Pe nevastă ți-am lăsat-o ție... să trăiți fericiți... și-așa mai departe... ți-am lăsat-o, să ne facă nouă pîrjoluțele astea fabuloase..., minunate și otrăvitoare... sinucidere curată... ia mai dă una... Gh. P. doi: Te sinucizi cam des... și în multe feluri... Gh. P. unu: D-le, ideea asta cu sinuciderea nu mi-a venit bine niciodată... mă strînge la gît... Adică de ce să-i fac
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
departe... ți-am lăsat-o, să ne facă nouă pîrjoluțele astea fabuloase..., minunate și otrăvitoare... sinucidere curată... ia mai dă una... Gh. P. doi: Te sinucizi cam des... și în multe feluri... Gh. P. unu: D-le, ideea asta cu sinuciderea nu mi-a venit bine niciodată... mă strînge la gît... Adică de ce să-i fac eu morții un cadou atât de frumos... și talentat ca mine?...! Las-o, d-le, să muncească dacă mă vrea...; să inventeze, acolo, o boală
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Payot, Paris, 1925. Arthus, A., Répertoire des images et symboles oniriques rencontrés au cours des analyses psychothétapiques, Editions du Mont-Blanc, Genève, 1967. Enăchescu, C., Fenomenologia trupului. Locul și semnificația trupului carnal în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. Rudich, Cl., Sinuciderea la fetele-mame, teză de doctorat în medicină, Facultatea de Medicină, București, 1934. INDEX TEMATIC Antropologia psihosexuală, - domeniul, Activitatea erotică infantilă, - manifestări presexuale, - erotismul pregenital digestiv, - atracțiile și repulsiile parentale, - fantasmele sexuale, Boala conjugală (vezi Nevroza conjugalăă, Aspectele medico-legale ale sexualității
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
dramaturg rus a găsit idei noi, proaspete, acroșante: "Toate sfîrșiturile cehoviene afectate de deznădejdea încrederii, dezleagă începutul comedie... FINALUL start al destinului. ...Amenințarea stă în ființe normale și-n faptele zilnice. Se trag focuri de armă și moartea nu vine. Sinuciderea stîrnește hazul. Pleznesc nervii biciuiți de clipele lucide ale constatării. Și totuși, zahărul îndulcește gura pentru un nou pahar de ceai". După cum ușor se poate constata, un dar al regizorului este acela de-a contura un spectacol, în cîteva rînduri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nivel determinat al produsului, semnificația sa e susceptibilă de a se inversa." "Omul se vede dintr-o dată garantul unui patrimoniu de resurse care depășesc cu mult domeniul comerciantului. Descoperă că trebuie să respecte cu riscul, în caz contrar, al unei sinucideri colective un ansamblu de mecanisme regulatoare care i se impun ca tot atîtea cons-trîngeri. Logica individuală a prețurilor, profiturilor și acumulării se vădește mai puțin utilă decît eficace în a distruge acest ansamblu de bunuri colective ce constituie mediul înconjurător
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată malefică, un timp simbolic al „târziului“ (era târziu, întrun târziu, târziu după miezul nopții). Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru nuvela studiată Protagonistul nuvelei, Ghiță, este centrul de iradiere a semnificațiilor, destinul său ilustrând viziunea despre existență a autorului și „teza morală“ a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
satul Pripas, construit ca un cronotop arhetipal, funcționând ca un spațiu închis, cu un tipar de existență și de gândire statornicit prin tradiții arhaice. Numele simbolic al satului poate sugera blestemul vieții trăite în pripă, sfârșită brutal, la netimp (prin sinuciderea Anei, prin moartea copilului, prin uciderea lui Ion). Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care ființează satul ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine revelează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Pentru toate aceste carențe morale și afective va plăti însă cu viața, devorat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Dezvoltarea acestor conflicte puternice, specifice dramei, se realizează prin subiectul ce alătură situații limită cu implicații grave sau chiar tragice (destinul lui Grigore Ruscanu și cel al fiului său, tragedia lui Petre Boruga ori a familiei Lipovici, care alege calea sinuciderii, de exemplu) și scene cu certe valențe comice, precum cea a agentului de la Siguranță care așteaptă ca suspectul „filat“ de el, Gelu Ruscanu, săi dicteze raportul acțiunilor și întâlnirilor „subversive“. Item 2: prezentarea, prin referire la drama studiată, a patru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a Mariei, pentru ai distruge testamentul și a o moșteni. Stăpânit de ideea dreptății absolute, Ruscanu e decis să meargă până la capăt, deși toți cei din jurul lui fac presiuni pentru al determina să renunțe. Maria îl șantajează sentimental, vorbindui despre sinucidere în caz că va fi dez onorată prin publicarea scrisorii. De la mătușa Irene, care la crescut de la șase ani, Gelu află că SaruSinești a salvat onoarea tatălui său, Grigore Ruscanu. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru drama studiată Relația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe cel care are îndrăzneala de a le privi chipul. Când „jocurile“ lumii reale se dovedesc mai puternice decât jocul ideilor pure, adevărate axe ale vieții, eroul refuză complicitatea cu această lume mediocră guvernată de „adevăruri“ relative, pragmatice și alege sinuciderea: Era prea inteligent ca să accepte lumea așa cum este... la pierdut orgoliul lui nemăsurat... afirmă în final Praida. ÎNCHEIERE Prin toată dramaturgia sa, Camil Petrescu propune o tipologie umană de mare forță, personaje memorabile care luptă împotriva limitelor existențiale, ca Gelu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine marchează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Și în relația cu George Bulbuc, Ion va reacționa cu violență, potrivit firii sale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]